2,894 matches
-
Bătrân, de pildă, descria folosirea unui soi de pipă la care țeava subțire era meșterită dintr-o trestie [lat. arundô] : „Se spune că fumul obținut din planta uscată [= podbeal, Tussilago farfara], arsă împreună cu rădăcina sa, dacă se inspiră printr-o trestie, lecuiește tusea cronică” (Naturalis historia, XXVI, 16). „Trebuie să recunoaștem - a conchis Odobescu - că toate popoarele Sciției au practicat fumigațiuni de diferite specii, cu scopul, unele de a se înveseli după masă, spre a cânta și a juca ; altele, spre
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
tutunul de fumat” (Nouvelles observations sur la Valachie, 1821) (227, p. 25). În fine, vornicul Iordache Golescu a descris prin 1832, în Condica limbii rumânești, tubul ciubucului („Zevanea : Cuvânt turcesc ce însemnează lemnul cel găurit pân mijloc, întocmai ca o trestie, care cu un cap se bagă în ciubuc, iar la cellalt să pune imumeaoa, prin care trage fumul tutunului din ciubuc”) și muștiucul : „Imamea : Adică osul sau piatra lucrată ca sfârcul țâței, ca țâța vacii, ca un nastur ce să
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
tot restul zilelor. Samuraiul se ducea câteodată la pescuit pe micul iaz de la poalele muntelui, împreună cu Yozō. Toamna târziu privea cele câteva păsări albe cu gât lung dând din aripi printre păsările de apă castanii de pe iazul acela plin de trestii întunecate. Lebedele albe veneau de peste ape din țări îndepărtate, unde frigul era aspru. La sosirea primăverii, aceste păsări călătoare plecau din nou fluturându-și aripile mari și plutind pe cer deasupra văii. Ori de câte ori le vedea, samuraiul se gândea că păsările
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
acoperea lacul. Învăluiți în niște haine de paie numite la ei în vale „velințe” și încălțați cu cizme de paie, samuraiul și Yozō așteptau cu suflarea tăiată la marginea apei presărate ici-acolo cu zăpadă înghețată. Dintr-un desiș de trestii uscate, se zărea luciul întunecat al apei unde se adunase un pâlc de rățuște. Yozō îl bătu pe umăr și îi arătă sub un pom, singuratică pe lac, o lebădă albă cu gâtul lung scufundat în apă. Era o pasăre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
ale cetății. După ce măgarii trecură peste râul secat, întunericul nopții începu în sfârșit să se risipească, iar orizontul căpătă o culoare trandafirie. Pe când linia trandafirie se tot lărgea, ajunseră la lac. Luciul acestuia era roșu ca sângele. De ici-colo, dintre trestii, păsări de apă se înălțau în zbor fâlfâind din aripi. În depărtare se vedea un lanț de munți scăldați în soarele auriu. Para aquí, zise indianul oprindu-și măgarul ce scotea aburi albi. Tecali. Soarele dimineții se revărsa peste vreo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
rozariu făcut din ghindă și un teanc de hârtii roase pe margini. — Nu am ce să vă dăruiesc. Vă rog luați cel puțin aceste lucruri. Este viața Domnului nostru scrisă de mine. N-aveau de ce să nu le primească. Lângă trestiile de pe lac îi aștepta răbdător, alături de măgari, omul care-i adusese până acolo. Samuraiul avu sentimentul că ochii măgarului semănau întrucâtva cu ochii fostului călugăr. Acesta îi porunci omului ceva într-o limbă pe care cei doi soli n-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
Când ajunseră în pădure, raze trandafirii sfâșiau cerul. Păsărelele ciripeau gălăgioase. Caii trecură printr-un pârâu limpede împroșcând cu apă. Printre ramurile copacilor, razele dimineții cădeau pe pământ ca o ploaie de săgeți. Lacul din Tecali era la fel de liniștit, iar trestiile foșneau ușor. Nishi descălecă, își duse mâinile făcute pâlnie la gură și îl strigă pe fostul călugăr. Din colibe, doi-trei indieni cu părul împletit în cozi și goi până la brâu scoaseră capul în prag. Își aduseră aminte de samurai și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
să-mi văd mai departe de viața mea și fără să mă gândesc la El. — Oare așa să fie ? Fostul călugăr se uita compătimitor la samurai mărunțind o frunză de porumb. Arșița soarelui se întețise și mai mult, iar printre trestiile de pe lac gâzele își începuseră zumzăitul înăbușitor. — Dacă oamenii ar putea să trăiască singuri, atunci de ce se aud glasuri de jale pretutindeni în lume? Dumneavoastră ați străbătut multe țări. Ați trecut peste mări și oceane și ați înconjurat lumea. Sigur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
Lucrul esențial este că modelul era construit la începutul anilor ’60, astfel încât e relevant pentru condițiile de astăzi, care au rădăcini mai adânci decât administrația actuală. Modelul a evidențiat nesiguranța inerentă gândirii critice și a arătat că individul este o trestie fragilă pe care trebuie clădite valorile societății. Dacă teama, nesiguranța și lipsa unui scop ce caracterizează o societate deschisă ar deveni o povară de nesuportat, atunci un lider carismatic care propune un mod de gândire dogmatic poate întruchipa salvarea. Aveam
[Corola-publishinghouse/Administrative/1960_a_3285]
-
de vremea când audia la fel maternatici complicate, pentru mine. Către sfârșit s-a mai petrecut o mică și semnificativă întâmplare. Noi rămăsesem încă la masă și, în jurul nostru se făcuse grup. Câțiva comeseni se așezaseră în largi fotolii de trestii, si se depanau banalități curente. Îndeosebi, o femeie urâtă și nu tocmai tânără provoca naiv pe G., care nu o bagă în seamă decât atât cât îi trebuia, ca să fie interesant față de nevastă mea. Și când aceasta urâțica ia cerut
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Adina Durbacă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1357]
-
propun două scenarii dezvoltate, cu totul și cu totul speciale, fapt care dovedește interesul crescând față de personaj. Prima povestire sună așa. După ce află de condamnarea lui Isus, Iuda merge acasă cu gândul de a-și împleti o funie solidă, din trestie, ca să se spânzure. Soția lui tocmai punea la fiert un cocoș. Iuda o trimite să-i aducă trestia necesară, spunându-i fără ocolișuri că se va sinucide, precum merită. Soția îl întreabă de ce, iar el îi spune că L-a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
povestire sună așa. După ce află de condamnarea lui Isus, Iuda merge acasă cu gândul de a-și împleti o funie solidă, din trestie, ca să se spânzure. Soția lui tocmai punea la fiert un cocoș. Iuda o trimite să-i aducă trestia necesară, spunându-i fără ocolișuri că se va sinucide, precum merită. Soția îl întreabă de ce, iar el îi spune că L-a vândut pe Isus, dar că Acesta va învia după trei zile și atunci va fi vai de pielea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
ne-am predat fără luptă. Am rezistat În Ierusalim cât timp a fost posibil și asta În fața unor forțe incomparabil mai mari. Nu ne-am supus cu ușurință. Și chiar dacă am fost până la urmă Înfrânți, ne-a rămas totuși avantajul „trestiei gânditoare“ a lui Pascal. Și așa se Întâmplă că, entuziast, ciufulit și murdar de noroi, sună la ora zece și un sfert la ușa lui Ted și a Yaelei. Când Yael Îi deschise Îmbrăcată În pantaloni de catifea reiată gri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
furnizor de mâncare, a creat un antet și un meniu bordat cu fructe și legume; iar pentru pagina de web a unei firme de peisagistică a născocit un râu garnisit cu tot felul de plante care cresc pe marginea apei - trestii, sălcii, iriși galbeni și rugi de mure. Din cealaltă cameră, Jina a auzit exploziile regulate și urletele de coioți de pe Cartoon Network, distracția ocazională a lui Danny. Când băiatul se plictisea de desene animate, se apuca să se joace pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
realitate, poeta menționată nu are nimic de rândunică. Ea recurge la titluri de genul Sinestezii, Emanații elegiace, Devoțiuni native, care numai a ciripit nu seamănă. „Poezia doamnei Doina Vodă este alcătuită din scurte secvențe și din picături extrase din tulpina trestiei de miere găsită în anumite locuri dând sens cuvintelor să exprime anumite stări invocative...“ O poezie compusă din secvențe și picături este greu de imaginat. Cât privește restul frazei... mai bine să ne prefacem că n-am citit-o și
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
nu-i așa, Wallace? — Chiar deloc. Dar Îl admir pe Castro. Are un stil nemaipomenit, e un radical boem și s-a ținut tare În fața superputerii Washingtonului. El și cu cabinetul său merg În jeepuri. Țin Întruniri pe plantațiile de trestie de zahăr. — Ce vrei să-i spui? — Ar putea fi important, nu mă lua peste picior, Unchiule Sammler. Am idei despre revoluții. Când rușii și-au făcut revoluția, toată lumea a spus: „Un salt Într-un stadiu nou al istoriei“. Ba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
Era asemenea lor sau nu? Imaginile acestea nu i-au plăcut prea tare. Cu vremea, l-a lăsat pe Karl să-i citească. Spre sfârșitul du pă-amiezii, Înainte ca bezna să cuprindă insula, se așezau pe cana peaua Îngustă de trestie, iar Karl Îi citea basme culese de prin insulele Indoneziei. Așa a aflat Adam de micul Biwar cel curajos, care a ucis un balaur Înfricoșător, ori de nerecunoscătorul Si Tanggang, care părăsise satul lui de pescari și care, deși se
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
impresionase pe el. Din când în când îl mai întreba și Dan. — Cum trăiesc oamnii? Nivelul de tari al celor din oraș mai este cum mai este, dar mai sunt încă triburi care își duc viața în colibe acoperite cu trestie. Sărăcia este mare. — Tu la ce fel de școală ai predat? — La o școală normală care pregătea învățători. — Ți-a fost greu să predai în limba franceză? — Nu prea mi-a fost, că la matematică fiind vorba de cifre, de
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
în dimineața acelei zile, când venea cu căldările pline cu apă proaspătă de la o fântână, de la marginea taberei. Părea o zână! Ochii negri ca murele coapte îi pătrunseseră în cel mai adânc lăcaș al sufletului său. Sprințară, veselă, părea o trestie clătinată ușor de adierea alintată a unui vânt iscat de privirile sale unduitoare. Iubirea îi dă îndrăgostitului impresia că el e stăpânul lumii și că dincolo de el nu mai există nimeni și nimic. În această postură se afla și Vișinel
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
Teatru pentru copii Clasele I - IV Oana ARGHIRE Prefață Teatrul! Ce tânăr e bătrânul teatru, de peste două milenii! Și atunci cu acompaniamentul fluierului de trestie, actorii îmbrăcați în piei de țap făceau oamenii să se bucure sau să plângă și mai ales, să spere, să fie mai buni, mai cinstiți, mai curajoși. Și înfrunfând veacurile, teatrul a îmbătrânit. Nu l-a descurajat nici circul, nici
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
mai are pe umeri! Zadarnic, e, deci, capul acela frumos; zadarnici, deci, ochii, sticlind de o albăstrime și de o limpezime Îngerești; zadarnice și cosițele, care-i Înfrumusețau umerii, pieptul, și-i Întregeau trupul subțire și Înalt ca o verde trestie de lac, dacă-n capul ei, atât de frumos, Într-un moment de răscruce, n-a existat un dram de minte, de judecată matură, de Înțelepciune feminină! Păcat! Mare păcat! Se măritase dintr-o imensă dragoste. Se luase cu Teofan
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
seamănă unele zile de toamnă târzie cu zilele de primăvară timpurie! Întocmai cum uneori" râsul se aseamănă cu plânsul, sau zorile cu amurgul! Aleea mă primește cu aceeași căldură ca și acum douăzeci de ani; iar grilajul ei mărunt, de trestie îndoită în semicercuri ce se-ntretaie, parcă îmi surâde ia fel de prietenos. De după o perdea de plopi uriași se ivește liceul, vechi de trei sferturi de veac, maiestuos și frumos pentru mine ca nici un alt liceu din țară. Oare
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
tren ce merge dintr-o gară În alta, trăgând În urma lui o groază de vagoane, În care se aflau amestecate de-a valma tot regnul vegetal și animal, Începând cu iarbă, arbori, insecte, păsări, reptile, moluște, pești și mamifere, inclusiv trestia cugetătoare, omul, reprezentat de bătrâni, tineri și copii, urcați În tren unii cu bilet, alții clandestin, așteptând cu toții să ajungă la destinația finală...Aflat Într-o stare de metamorfoză intermediară, Oliver ocupa un vagon special, călătorind În chip de copac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
din belșug. Peștele nu s-a lăsat mult așteptat mai ales că înainte de a pleca la spital aruncasem deja nadă. Era o tăcere adâncă, stranie și o liniște apăsătoare. Razele soarelui iși mai făceau loc printre frunzele de copaci și trestia înaltă, stingându-se în apă. Pe furiș priveam fața lui Virgil. Probabil se gândea la pățania mea, episod ce va rămâne ca o nouă întâmplare din viața de pescar. Soarele încins și aerul dogoritor din jur au început să se
Locurile natale by NECULAI I. ONEL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83211_a_84536]
-
pălărie cu boruri tari, cam roase. Ținea hățurile lejer Într‑o mână, ca un căruțaș destoinic, Înfășurând ambele curele În palma sa mare, Într‑o mănușă de piele de căprioară. Cu cealaltă mână strângea biciul, nou‑nouț, de gospodar, din trestie de bambus, cu ornamente de aramă În vârf, din fâșii subțiri de piele care, după ciucurele roșu din punctul unde se sfârșea Împletitura, ajungea un solid bici aprig ce șfichiuia ca un șarpe. Proprietarul Îl folosise până atunci doar o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]