6,656 matches
-
va fi „în serviciul naționalismului integral, nu însă în folosul cuiva, ci exclusiv al ideii”, cu aspirația de a deveni „un altar al doctrinei, dar cu acele garanții de intelectualitate care să evite și rătăcirile utopiei și exaltările urii”, „o tribună de românism, unde să se armonizeze tăria credințelor cu discernământul critic, pentru a studia și propune înfăptuiri serioase și durabile”. Deși e mai moderat decât acela al altor publicații similare din epocă (de exemplu, „Axa”), naționalismul practicat de R.v. capătă
ROMANIA VIITOARE-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289337_a_290666]
-
a celui de-al doilea război mondial, când România intrase deja în sfera de influență a URSS, gazeta are de la bun început o evidentă orientare prosovietică. În articolul Lupta noastră din numărul inaugural se afirmă că R.v. va fi o „tribună prin care poporul de pretutindeni e chemat să-și spună cuvântul” și că „va demasca și va lovi fără cruțare în toți aceia care sub diferite măști își manifestă gândurile criminale: legionari, fasciști, cu toții dușmani de moarte ai poporului”. În
ROMANIA VIITOARE-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289338_a_290667]
-
responsabili au fost Atanasie Hălmăgean, Constantin Savu, Sever C. Dan, Sever Miclea, Traian P. Nicola, Emil Velciu, Pompiliu Puticiu, I. Ardelean, iar editori responsabili Atanasie Hălmăgean, Laurențiu Luca, Vasile Stoica, Aurel Rusu, Constantin Savu ș.a. Din 1912, R. fuzionează cu „Tribuna poporului” din Arad. După cum precizează Vasile Goldiș, un rol important în această fuziune l-a avut C. Stere. Scopul publicației, anunțat în Programul nostru din numărul inaugural, constă în lupta pentru drepturile sociale, politice, culturale, economice, naționale ale românilor, pentru
ROMANUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289358_a_290687]
-
împotriva regimului comunist), la Paris. În Franța își câștigă existența ca expert și negustor de artă. Se întoarce în România în a doua jumătate a deceniului al zecelea și înființează, împreună cu soția sa, prozatoarea Adina Kenereș, Editura Compania. Debutează la „Tribuna”, cu poeme, în 1972, iar prima carte, Ochii lui Homer, îi apare în 1977, fiind distinsă cu Premiul Uniunii Scriitorilor. Poetul va detalia într-un interviu acordat în perioada postdecembristă condițiile debutului și maniera în care a evitat ingerințele ideologicului
ROMOSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289365_a_290694]
-
firesc, altă orientare, asumându-și, tot mai clar, rolul de a analiza și a evalua critic trecutul și prezentul, atât politic, cât și literar, în primul rând prin editorialele de pe prima pagină ale lui Nicolae Manolescu, dar și prin rubricile „Tribuna ideilor politice”, „Ochiul magic”, „Contrafort”, susținută de Mircea Mihăieș, „Cronica melancoliei” de Ileana Mălăncioiu, „Pupat toți Piața Universități” de Dorin Tudoran, „La microscop” de Cristian Teodorescu. De reținut totuși că, și înainte de l989 și după, R.l. a căutat să-și
ROMANIA LITERARA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289323_a_290652]
-
1994 de Cristina Dumitrescu, iar din 1995 de Nicolae Prelipceanu, cu o întrerupere în 1997, când, pentru o scurtă perioadă, responsabil va fi Călin Stănculescu. Publicația își precizează o platformă politică nouă, în condiții de libertate, constituindu-se, accentuat, ca tribună de luptă anticomunistă. Deseori editorialele vor fi semnate de Octavian Paler, Tia Șerbănescu, Nicolae Prelipceanu, Tudor Octavian. Pagina culturală iese de două sau de trei ori pe săptămână. O atenție deosebită se acordă literaturii (cronici, interviuri, eseuri scrise de autori
ROMANIA LIBERA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289316_a_290645]
-
scrierea, operațiune îndeplinită cu pioșenie de sora sa, Profira Sadoveanu. Ca floarea câmpului... este cartea inocenței pierdute, dar și a inițierii în suferință. SCRIERI: Ca floarea câmpului..., București, 1944. Repere bibliografice: Perpessicius, Opere, XI, 57-59; Șerban Cioculescu, „Ca floarea câmpului...”, ,,Tribuna poporului”, 1945, 111; Sadoveanu, Opere, XVII, 607-608; Vasile Sadoveanu, Bădia Mihai, București, 1968, 6; Profira Sadoveanu, Planeta părăsită, București, 1970, 253; Leon Baconsky, Paul-Mihu Sadoveanu, ST, 1971, 12; Profira Sadoveanu, Ionuț, RL, 1974, 19; Profira Sadoveanu, ,,Ca floarea câmpului...”, RL
SADOVEANU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289423_a_290752]
-
recomandat lui Titu Maiorescu, dar R.-Ș. a preferat cercurile liberale. În redacția ziarului „Românul”, condus de Vintilă C.A. Rosetti, și-a făcut ucenicia în ziaristică. A publicat în „Voința națională” și, în același timp, a trimis colaborări la „Tribuna” din Sibiu. Era pedagog la o școală de institutori și profesor la un institut particular. În 1891, întorcându-se în Transilvania, continuă să susțină la „Tribuna”, în calitate de redactor, crezul politic și literar al lui Slavici. Apără, cu o rară energie
RUSSU-SIRIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289408_a_290737]
-
ziaristică. A publicat în „Voința națională” și, în același timp, a trimis colaborări la „Tribuna” din Sibiu. Era pedagog la o școală de institutori și profesor la un institut particular. În 1891, întorcându-se în Transilvania, continuă să susțină la „Tribuna”, în calitate de redactor, crezul politic și literar al lui Slavici. Apără, cu o rară energie, curaj și vehemență, cauza românilor în procesele de presă intentate de autoritățile maghiare unor ziariști sau gazetelor „Tribuna” și „Foaia poporului”. Este închis la Seghedin timp
RUSSU-SIRIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289408_a_290737]
-
întorcându-se în Transilvania, continuă să susțină la „Tribuna”, în calitate de redactor, crezul politic și literar al lui Slavici. Apără, cu o rară energie, curaj și vehemență, cauza românilor în procesele de presă intentate de autoritățile maghiare unor ziariști sau gazetelor „Tribuna” și „Foaia poporului”. Este închis la Seghedin timp de șase luni. După procesul Memorandumului, R.-Ș., care avea temperament de luptător politic, a colindat satele pentru a propaga în rândurile țăranilor încrederea în idealul libertății și unității naționale. După ce, în
RUSSU-SIRIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289408_a_290737]
-
Memorandumului, R.-Ș., care avea temperament de luptător politic, a colindat satele pentru a propaga în rândurile țăranilor încrederea în idealul libertății și unității naționale. După ce, în 1895, vechii tribuniști părăsesc ziarul, el scoate, în 1897, împreună cu Aurel P. Barcianu, „Tribuna poporului”, continuând aici, dar și în „Tribuna” din Arad (1903), să militeze pentru idealurile politice și programul cultural al „Tribunei” sibiene. Corespondent al „Tribunei” la Conferința Interparlamentară de Pace de la Bruxelles (1894), și-a adunat într-un jurnal impresiile călătoriei
RUSSU-SIRIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289408_a_290737]
-
luptător politic, a colindat satele pentru a propaga în rândurile țăranilor încrederea în idealul libertății și unității naționale. După ce, în 1895, vechii tribuniști părăsesc ziarul, el scoate, în 1897, împreună cu Aurel P. Barcianu, „Tribuna poporului”, continuând aici, dar și în „Tribuna” din Arad (1903), să militeze pentru idealurile politice și programul cultural al „Tribunei” sibiene. Corespondent al „Tribunei” la Conferința Interparlamentară de Pace de la Bruxelles (1894), și-a adunat într-un jurnal impresiile călătoriei prin Europa. A colaborat la ziarul „Românul
RUSSU-SIRIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289408_a_290737]
-
idealul libertății și unității naționale. După ce, în 1895, vechii tribuniști părăsesc ziarul, el scoate, în 1897, împreună cu Aurel P. Barcianu, „Tribuna poporului”, continuând aici, dar și în „Tribuna” din Arad (1903), să militeze pentru idealurile politice și programul cultural al „Tribunei” sibiene. Corespondent al „Tribunei” la Conferința Interparlamentară de Pace de la Bruxelles (1894), și-a adunat într-un jurnal impresiile călătoriei prin Europa. A colaborat la ziarul „Românul” din Arad și la „Luceafărul” din Budapesta. În 1905-1906 era deputat în Parlamentul
RUSSU-SIRIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289408_a_290737]
-
naționale. După ce, în 1895, vechii tribuniști părăsesc ziarul, el scoate, în 1897, împreună cu Aurel P. Barcianu, „Tribuna poporului”, continuând aici, dar și în „Tribuna” din Arad (1903), să militeze pentru idealurile politice și programul cultural al „Tribunei” sibiene. Corespondent al „Tribunei” la Conferința Interparlamentară de Pace de la Bruxelles (1894), și-a adunat într-un jurnal impresiile călătoriei prin Europa. A colaborat la ziarul „Românul” din Arad și la „Luceafărul” din Budapesta. În 1905-1906 era deputat în Parlamentul de la Budapesta. R.-Ș
RUSSU-SIRIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289408_a_290737]
-
impresiile călătoriei prin Europa. A colaborat la ziarul „Românul” din Arad și la „Luceafărul” din Budapesta. În 1905-1906 era deputat în Parlamentul de la Budapesta. R.-Ș. a fost un ziarist talentat și un combatant hotărât pentru drepturile românilor ardeleni. La „Tribuna” și „Familia” a semnat articole politice, dar și nuvele și povestiri, pagini memorialistice, recenzii și cronici dramatice. Și-a strâns o parte din scrierile literare în volumul Moara din vale (1894), pe când altele au fost publicate postum: La Roma (1903
RUSSU-SIRIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289408_a_290737]
-
ale revoluției din 1848 se îneacă într-un romanesc foiletonistic. Culoarea istorică sau locală nu îi reușește lui R-Ș., dar limba este curată, fără construcții străine. Un stil viguros, încărcat de autenticitate, au amintirile din temnița de la Seghedin, publicate în „Tribuna” sub pseudonimul Bül-A.-Zam. Traducerile („Tribuna”, 1891-1894) au popularizat în Transilvania mari scriitori francezi - Zola, Maupassant, Daudet - și pe Turgheniev, cu romanul Apele primăverii. A semnat și Leandru. SCRIERI: Moara din vale, Sibiu, 1894; La Roma, Arad, 1903; Schițe și
RUSSU-SIRIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289408_a_290737]
-
într-un romanesc foiletonistic. Culoarea istorică sau locală nu îi reușește lui R-Ș., dar limba este curată, fără construcții străine. Un stil viguros, încărcat de autenticitate, au amintirile din temnița de la Seghedin, publicate în „Tribuna” sub pseudonimul Bül-A.-Zam. Traducerile („Tribuna”, 1891-1894) au popularizat în Transilvania mari scriitori francezi - Zola, Maupassant, Daudet - și pe Turgheniev, cu romanul Apele primăverii. A semnat și Leandru. SCRIERI: Moara din vale, Sibiu, 1894; La Roma, Arad, 1903; Schițe și nuvele inedite, Vălenii de Munte, 1911
RUSSU-SIRIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289408_a_290737]
-
SCRIERI: Moara din vale, Sibiu, 1894; La Roma, Arad, 1903; Schițe și nuvele inedite, Vălenii de Munte, 1911; Militărește, Brașov, 1913. Repere bibliografice: Iorga, Oameni, I, 379-380; Octavian C. Tăslăuanu, Informații literare și culturale, Sibiu, 1910, 57-60; I. Breazu, Literatura „Tribunei (1884-1895), DR, 1934-1935; Gabriel Ștrempel, Din activitatea lui I. Russu-Șirianu la „Tribuna”, în Centenarul revistei „Transilvania”, Sibiu, 1969, 151-161; Dicț. lit. 1900, 762. S.C.
RUSSU-SIRIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289408_a_290737]
-
nuvele inedite, Vălenii de Munte, 1911; Militărește, Brașov, 1913. Repere bibliografice: Iorga, Oameni, I, 379-380; Octavian C. Tăslăuanu, Informații literare și culturale, Sibiu, 1910, 57-60; I. Breazu, Literatura „Tribunei (1884-1895), DR, 1934-1935; Gabriel Ștrempel, Din activitatea lui I. Russu-Șirianu la „Tribuna”, în Centenarul revistei „Transilvania”, Sibiu, 1969, 151-161; Dicț. lit. 1900, 762. S.C.
RUSSU-SIRIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289408_a_290737]
-
Babeș-Bolyai” din Cluj. În 1968 face parte din prima echipă redacțională a revistei studențești de cultură „Echinox”, din 1969 fiind secretar general de redacție, când și debutează cu publicistică, susținând totodată rubrica „Muncile lui Dedal”. După licență este redactor la „Tribuna”, lucrând aici până la sfârșitul prematur. Debutează editorial în 1973 cu romanul Sepia (Premiul Uniunii Scriitorilor), apărut în colecția de proză îndrumată de D. R. Popescu. Colaborează cu proză, eseu și traduceri la „Tribuna”, „Steaua”, „România literară”, „Luceafărul”, „Vatra”, „Viața românească
RUNCANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289398_a_290727]
-
lui Dedal”. După licență este redactor la „Tribuna”, lucrând aici până la sfârșitul prematur. Debutează editorial în 1973 cu romanul Sepia (Premiul Uniunii Scriitorilor), apărut în colecția de proză îndrumată de D. R. Popescu. Colaborează cu proză, eseu și traduceri la „Tribuna”, „Steaua”, „România literară”, „Luceafărul”, „Vatra”, „Viața românească”, „Familia”, „Ateneu” ș.a. În romanele Sepia și Febră vesperală (1982), ca și în volumul de povestiri Nostalgii secrete (1976), R. dăduse măsura valorii sale scriitoricești. În cea de-a patra carte, Vară indiană
RUNCANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289398_a_290727]
-
din Pitești. Debutul din „Amfiteatru” (1966) este urmat de apariția, în „Biblioteca «Argeș»”, a grupajului de versuri Teamă de final (1970) și de volumul Plânsul oglinzilor (1971), premiat de revista „Argeș”. Colaborează la „Convorbiri literare”, „Argeș”, „Astra”, „România literară”, „Luceafărul”, „Tribuna”, „Viața românească”, „Contemporanul”, „Fakty” (Torun - Polonia), „Journal des poètes” (Belgia) ș.a. Culegerea de poezii Sunetul visării (1978) a fost distinsă cu Premiul Asociației Scriitorilor din Craiova. Poet al expresiei elegante, cu o sensibilitate neoromantică, R. scrie versuri suave închinate iubirii
ROTARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289388_a_290717]
-
la „Ultima oră”, „Bilete de papagal”, „Caiete literare”, „Sfinxul” „Viața literară”, „Rampa” (unde, împreună cu Eugen Jebeleanu, susține rubrica „Mișcarea literară”), „Vremea”, „Viitorul social”, „Floarea de foc”, „Azi”, „Facla”, „Cuvântul liber”, „Dimineața” (e redactor al rubricii „Fapt divers” și al paginii „Tribuna muncitorească”), „Era nouă” ș.a. A condus revistele „Veac nou” (1932) și „Bluze albastre” (1932). Moare de tuberculoză. În 1948 este numit, post-mortem, membru al Academiei RPR. Faptul că S., om cu un destin nefericit, a fost un publicist și un
SAHIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289431_a_290760]
-
lirice actuale. Titular al rubricii „Cronica edițiilor” din „Orizont”, se numără printre cei mai consecvenți și avizați specialiști în domeniu. Este preocupat deopotrivă de cronica literară și de istoria literară, precum și de editarea unor autori importanți. Colaborează la „Familia”, „Luceafărul”, „Tribuna”, „Amfiteatru”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Adevărul literar” ș.a. Este redactor responsabil adjunct la „Studii de literatură română și comparată”, publicație a Universității de Vest. În 1999 i se acordă Premiul pentru critică literară al Filialei Timișoara a Uniunii
RUJA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289397_a_290726]
-
Colaborează la „Almanahul învățătorilor români”, „Banatul literar”, „Biserica și școala”, „Bunul econom”, „Calendarul diecezan”, „Calicul”, „Cele trei Crișuri”, „Familia”, „Foaia literară”, „Foaia poporului”, „Gazeta de Vest”, „Gazeta poporului”, „Izvorașul”, „Luceafărul literar”, „Poporul român”, „Revista critică-literară”, „Rânduri”, „Sibiul umoristic”, „Șezătoarea”, „Timișana”, „Tribuna poporului” ș.a. Ca elev la Beiuș, S. citea „Familia”, unde era interesat cu deosebire de horele și doinele publicate de S. Fl. Marian. Astfel că debutează în folcloristică răspunzând, în 1882, la unul din chestionarele lui B. P. Hasdeu, Obiceiele
SALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289439_a_290768]