2,374 matches
-
industrializat al țării și În capitala Kiev. În centrul și vestul Ucrainei, cu precădere zona din jurul Lvovului, al doilea oraș ca mărime, locuitorii erau În majoritate vorbitori de ucraineană și de religie ortodoxă sau greco-catolică. Grație toleranței relative a habsburgilor, ucrainenii din Galiția și-au putut păstra limba maternă. În funcție de zonă, Între 78% și 91% din locuitori o foloseau ca limbă maternă În 1994, pe când În teritoriile conduse cândva de țarul rus tocmai cei care se declarau ucraineni vorbeau mai degrabă
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
relative a habsburgilor, ucrainenii din Galiția și-au putut păstra limba maternă. În funcție de zonă, Între 78% și 91% din locuitori o foloseau ca limbă maternă În 1994, pe când În teritoriile conduse cândva de țarul rus tocmai cei care se declarau ucraineni vorbeau mai degrabă rusa. Constituția sovietică le atribuia o identitate națională locuitorilor din republicile sale separate și chiar Își definea toți cetățenii În categorii etnic-naționale. Ca peste tot, și În Ucraina (mai ales În partea de vest, recent anexată) ficțiunea
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
ucraineni, ci chiar comuniștilor. Ei au votat la 16 iulie 1990 proclamarea „suveranității” ucrainene, afirmând primatul legilor locale și dreptul republicii la o armată proprie. Sub conducerea lui Leonid Kravciuk - aparatcic și fost „secretar pentru probleme ideologice” al Partidului Comunist -, ucrainenii au participat la un referendum organizat În Întreaga Uniune Sovietică În cadrul căruia și-au exprimat sprijinul pentru un sistem federal, deși unul „reînnoit” (În termenii lui Gorbaciov). Numai În vestul Ucrainei, unde electorii au fost Întrebați dacă doreau independența totală
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
externă și mulți dintre bieloruși se simțeau mai loiali Rusiei, Poloniei sau Lituaniei. După al doilea război mondial, când i-au fost alipite părți din Polonia răsăriteană, Republica Sovietică Socialistă Bielorusă cuprindea un număr semnificativ de minoritari ruși, polonezi și ucraineni. Bielorușii, deși cea mai mare comunitate lingvistică din republică, nu dădeau semne că vor sau așteaptă suveranitate, iar țara lor, foarte dependentă de Rusia, nu avea nici o șansă să susțină o independență reală. Regiune săracă și mlăștinoasă, mai potrivită pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
și speculații despre un separatism profilactic atât În rândul vorbitorilor de rusă, cât și În cadrul comunității găgăuze. În urma unui referendum din toamna anului 1990 privind autonomia, conducerea comunistă din Tiraspol (principalul oraș din estul Moldovei, dincolo de Nistru, unde rușii și ucrainenii formau majoritatea locală) a proclamat o Republică Socialistă Sovietică Transnistreană Autonomă; În prealabil, În sud-est se formase o Republică Socialistă Sovietică Găgăuză. Dat fiind faptul că găgăuzii nu numără mai mult de 160.000 și că „Transnistria” e o fâșie
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
și după aceea, autoritățile sovietice au jucat cu aplomb cartea rusă, făcând apel la mândria națională și preamărind „victoria poporului rus”. Dar rușii nu au fost blagosloviți niciodată cu un caracter „național” de felul celui atribuit după cutuma sovietică cazacilor, ucrainenilor sau armenilor. Nu exista nici măcar un partid comunist „rus” separat. A fi rus Însemna a fi sovietic. Între cele două exista o complementaritate naturală: În epoca postimperială, URSS era un paravan pentru statul imperial rus, În timp ce „Rusia” Îi conferea Uniunii
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
mai ales omniprezenții ruși): cetățeni ex-sovietici ce regretau pe bună dreptate pierderea protecției „imperiale” și aveau păreri Împărțite despre noua situație. Nu erau singurii. Când președintele George Bush a vizitat Kievul pe 1 august 1991, el le-a recomandat public ucrainenilor să rămână În Uniunea Sovietică. „Unii oameni”, declara el, „au cerut Statelor Unite să aleagă Între președintele Gorbaciov și liderii care militau pentru independență În URSS. Cred că este vorba despre o alegere falsă. Președintele Gorbaciov a realizat lucruri uimitoare... Vom
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Starea fostelor republici sovietice, spre deosebire de Polonia și chiar Bulgaria, nu dădea semne de Îmbunătățire: În anul 2000, jumătate din cetățenii Moldovei câștigau sub 220 de dolari pe an (doar 19 dolari pe lună). În aceste Împrejurări, singura speranță pentru moldoveni, ucraineni sau rușii din afara marilor conurbații era să găsească de lucru În Vest. și, astfel, un număr alarmant dintre ei - mai ales tinere femei - au Încăput pe mâinile rețelelor mafiote, fiind expediați spre UE prin România și Balcani. În cel mai
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
restaurante. În cel mai rău (și cel mai frecvent) caz, femeile ajungeau prostituate În Germania, Italia sau chiar Bosnia, servind o clientelă formată din soldați, administratori și „asistenți sociali” occidentali. Ajunși „muncitori cu viză temporară” fără voia lor, moldovenii și ucrainenii se alăturau astfel rromilor, la fundul grămezii multiculturale a continentului 23. Victimele traficului de carne vie erau invizibile - precum altădată emigranții albi de la periferiile Europei, ele se confundau cu majoritatea locală, iar poliția și serviciile sociale le depistau cu greu
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
pavăză a civilizației: punctul vulnerabil și crucial unde se sfârșește lumea cunoscută, iar barbarii sunt ținuți la distanță. Dar aceste granițe sunt fluide și s-au modificat deseori, În funcție de epocă și circumstanțe; implicațiile lor geografice sunt Înșelătoare. Polonezii, lituanienii și ucrainenii se prezintă toți În literatura și miturile lor politice ca străjeri ai „Europei” (sau ai creștinătății)3. Dar e de-ajuns să aruncăm o privire pe hartă pentru a constata că afirmațiile lor se exclud reciproc: e imposibil să aibă
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Italia (36%) și Portugalia (30%) se situează sub pragul respectiv. Dintre români, doar 26% consideră prietenii drept foarte importanți, la fel ca polonezii, rușii, bielorușii, cehii și balticii (exceptând letonii, care își valorizează mai puțin rețeaua de prieteni). Ungurii, slovacii, ucrainenii, croații și bulgarii sunt mai aproape de modelul Italiei, Spaniei și Portugaliei. În schimb, majoritatea europenilor consideră familia drept „foarte importantă”. Excelează țările de la marginea continentului: Turcia și Malta (97, respectiv 95%), dar și Islanda, Polonia, Italia, Ungaria, Suedia și cele
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Secției a I-a Organizare-Mobilizare din Marele Stat Major de către Secția a VII-a Legătura cu Armatele Aliate privind nota trimisă Misiunii Militare germane, prin care se comunică faptul că batalioanele de lucru solicitate vor avea 50% minoritari (maghiari, evrei, ucraineni și ruși), respectiv cererea Misiunii Militare germane de înlocuire a evreilor din aceste batalioane de lucru, întrucât îmbrăcarea uniformelor germane de către evrei este "incompatibil cu prestigiul și demnitatea Armatei Germane". 402. 5 octombrie 1943. Nota nr. 43.844 înaintată de
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
țăranii înscriși în colhozuri vor fi împușcați de români a fost combătută. Domnește mare îngrijorare asupra soartei celor ce au fost luați de ruși înainte de retragerea lor. Au fost ridicați în special bărbații. 2. Populația ucraineană: Și o parte din ucraineni se arată bucuroși că au scăpat de regimul bolșevic, care le-a luat totul, i-a pus la impozite enorme, silindu-i să muncească fără răgaz, dar fără folos pentru ei. Armatele româno-germane au fost în general bine primite și
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
au scăpat de regimul bolșevic, care le-a luat totul, i-a pus la impozite enorme, silindu-i să muncească fără răgaz, dar fără folos pentru ei. Armatele româno-germane au fost în general bine primite și în satele locuite de ucraineni. În special acei care au servit în unitățile române arată o încredere nemărginită în Armata Română. Sunt însă mulți care arată într-o măsură oarecare indiferență față de noua situație. Ucrainenii par a fi opus o dârză rezistență față de măsurile fostului
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
fost în general bine primite și în satele locuite de ucraineni. În special acei care au servit în unitățile române arată o încredere nemărginită în Armata Română. Sunt însă mulți care arată într-o măsură oarecare indiferență față de noua situație. Ucrainenii par a fi opus o dârză rezistență față de măsurile fostului regim bolșevic. Ei s'au organizat în secret încă dela intrarea trupelor bolșevice în Bucovina de Nord și Basarabia, iar după plecarea bolșevicilor au organizat gărzi naționale în unele localități
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
depozitelor rămase de la Ruși. Au desființat colhozurile, împărțindu-și pământul și vitele. În unele sate din Bucovina au arborat steaguri ucrainene. Acest caz a fost raportat M.C.G., spre a se lua o măsură uniformă pentru toate teritoriile eliberate. În concluzie: Ucrainenii sunt ostili regimului bolșevic, dar sperând în întemeierea Statului Ucrainean independent, nu se identifică cu Statul Român. Ei formează o minoritate, care-și manifestă deja tendințele ei iredentiste. 3. Evreii: a). O mare parte din evrei s'a refugiat odată cu
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
de 10 Ianuarie 1942 I. STAREA DE SPIRIT. a). În armată bună. b). A populației bună II. UCRAINIENI. La sfârșitul lunii Decemvrie 1941, și-au făcut apariția la Cernăuți mai mulți militari ucrainieni îmbrăcați în uniformă. Ei fac parte din ucrainenii originari din Bucovina care s'au înrolat în legiunea ucrainiană din Galiția, îndată după desrobirea Bucovinei au fost arestați și trecuți peste frontieră. III. DIVERSE. Într'o cameră din curtea unei mori din Comuna Berezina, Județul Cetatea Albă, au fost
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
A 7 Martie 1942 SECRET INSPECTORATUL JANDARMI TRANSNISTRIA Cu onoare se face cunoscut că acest comandament este informat că în orașele și satele din Transnistria se află ascunși veniți din alte localități mulți evrei, care dându-se drept ruși sau ucraineni, s'au putut sustrage dela trimiterea în lagăre. Vă rugăm a lua măsuri că să se identifice toate persoanele streine de localitate, să identifice și aresteze pe evrei. Deasemenea să oblige pe fiecare să-și ia domiciliul în satul de unde
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
f. 1-3. Documentul nr. 244 No. 1156922 1942 Luna V Ziua 4 INSPECTORATUL JAND. TRANSNISTRIA către COMANDAMENTUL ARMATEI A 3-a Stat Major Bir .2. La ordinul Dvs. Nr. 23.932/A923. Am onoarea a vă raporta că cei 7 ucraineni înarmați dela Dumanovka sunt milițieni (guarzi comunali) angajați în conformitate cu ordonanța Nr. 27 a Guvernământului Transnistriei 924 care pe lângă însărcinările ce le revin, execută și serviciul de pază al lagărului de evrei din Dumanovka. S'a încredințat paza lagărului de evrei
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
a mobilizat Regiunea II.-a Internare, organizată pe 3 centre de internare (lagăre) care sunt stabilite pe întreg teritoriul Transnistriei astfel: 1). Centrul I. Internare (lagăr) Wapniarca, cu reședința în pădurea Wapniarca, unde se găsesc 920 internați și condamnați (evrei, ucraineni, români) trimiși de Ministerul Afacerilor Interne, Guvernământul Transnistriei și alte organe ale Jandarmeriei și Poliției din țară. Aici se află și comanda regiunei II-a Internare. 2). Centrul 2 Internare (lagăr) Smerinca, cu reședința în comuna Smerinca, în nordul Transnistriei
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
2 Internare (lagăr) Smerinca, cu reședința în comuna Smerinca, în nordul Transnistriei, unde se găsesc 543 prizonieri de război. 3). Centrul 3 Internare Slivina, cu reședința în comuna Slivina, în sudul Transnistriei, unde se găsesc 185 internați și condamnați (evrei, ucraineni, români). Aceste trei centre sunt conduse, inspectate și îndrumate de Lt. Colonel Popovici M. Christache 1504, comandantul Regiunei II-a Internare. Regiunea II-a Internare aflându-se pe teritoriul Comandamentului Etapelor de Est-Sectorul I. Etape este subordonată și acestor două
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
3.716,50 15. Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani din România 4.392,75 16. Uniunea Elenă din România 4.071,30 17. Uniunea Polonezilor din România 2.750,84 18. Uniunea Sârbilor din România 4.167,30 19. Uniunea Ucrainenilor din România 7.459,74 ────���──────────────────────────────────────────────────────────────────────── TOTAL 105.401,00 ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Formular A1 Organizația ................ 1.2. lucrări de întreținere și reparații ale acestora 2.1. cheltuieli de personal 4.1. presă 4.2. carte 4.3. manuale școlare Cheltuieli efectuate în luna
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277280_a_278609]
-
3.716,50 15. Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani din România 4.392,75 16. Uniunea Elenă din România 4.071,30 17. Uniunea Polonezilor din România 2.750,84 18. Uniunea Sârbilor din România 4.167,30 19. Uniunea Ucrainenilor din România 7.459,74 ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────── TOTAL 105.401,00 ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Formular A1 Organizația ................ 1.2. lucrări de întreținere și reparații ale acestora 2.1. cheltuieli de personal 4.1. presă 4.2. carte 4.3. manuale școlare Cheltuieli efectuate în luna
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277324_a_278653]
-
3.716,50 15. Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani din România 4.392,75 16. Uniunea Elenă din România 4.071,30 17. Uniunea Polonezilor din România 2.750,84 18. Uniunea Sârbilor din România 4.167,30 19. Uniunea Ucrainenilor din România 7.459,74 ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────── TOTAL 105.401,00 ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Formular A1 Organizația ................ 1.2. lucrări de întreținere și reparații ale acestora 2.1. cheltuieli de personal 4.1. presă 4.2. carte 4.3. manuale școlare Cheltuieli efectuate în luna
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269190_a_270519]