3,448 matches
-
de înfrânt, Aias, Hector, Ahile. Toate acestea se dezlănțuie pe câmpia de sub Troia bătută de vânturi, iar vânturile vin să-i răscolească pulberea și s-o înalțe în vârtejuri până dincolo de nori, pulberea și așa răscolită de zbuciumul luptei, îmbelșugat udată de sânge. Eroii mor căzuți în praf, orbiți de umbră. Praful câmpiei e o prefigurare a pulberii în care toate se întorc, și cele mai mândre cetăți, în frunte cu Troia. Strălucește, câmpia aceasta, până la cer de scânteierile coifurilor, armurilor
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
cel de care Ahile se apropie mai mult decât de oricare alt aheu). Apoi s-au adunat cu toții, toate căpeteniile, și l au plâns și ei, cu o durere adâncă. În timp ce Patrocles zace mort în tabără, încă neîngropat, toți mirmidonii udă cu lacrimi grele armele lor și nisipul țărmului. Iar când îl duc spre rug, leșul lui este acoperit de pletele pe care războinicii și le taie deasupra lui, în semn de durere și de doliu. Zeus însuși îl iubea, și
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
pierdut, ținându-și pe pieptul lui mâinile sale ucigașe de războinici, și-și amintește cum odinioară îi făgăduise, zadarnic, lui Menoitios că se va întoarce cu fiul lui biruitor al Troiei. Acum știa că amândoi, pe rând, fuseseră sortiți să ude cu sângele lor câmpia aceea funestă și îi făgăduiește mortului crâncenă răzbunare. Până atunci îl lasă să fie jelit de captivele pe care le cuceriseră ei doi, demult, pe când pustiau împreună bogate cetăți de departe. După o vreme, Tetis îi
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
de înfrânt, Aias, Hector, Ahile. Toate acestea se dezlănțuie pe câmpia de sub Troia bătută de vânturi, iar vânturile vin să-i răscolească pulberea și s-o înalțe în vârtejuri până dincolo de nori, pulberea și așa răscolită de zbuciumul luptei, îmbelșugat udată de sânge. Eroii mor căzuți în praf, orbiți de umbră. Praful câmpiei e o prefigurare a pulberii în care toate se întorc, și cele mai mândre cetăți, în frunte cu Troia. Strălucește, câmpia aceasta, până la cer de scânteierile coifurilor, armurilor
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
cel de care Ahile se apropie mai mult decât de oricare alt aheu). Apoi s-au adunat cu toții, toate căpeteniile, și l au plâns și ei, cu o durere adâncă. În timp ce Patrocles zace mort în tabără, încă neîngropat, toți mirmidonii udă cu lacrimi grele armele lor și nisipul țărmului. Iar când îl duc spre rug, leșul lui este acoperit de pletele pe care războinicii și le taie deasupra lui, în semn de durere și de doliu. Zeus însuși îl iubea, și
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
pierdut, ținându-și pe pieptul lui mâinile sale ucigașe de războinici, și-și amintește cum odinioară îi făgăduise, zadarnic, lui Menoitios că se va întoarce cu fiul lui biruitor al Troiei. Acum știa că amândoi, pe rând, fuseseră sortiți să ude cu sângele lor câmpia aceea funestă și îi făgăduiește mortului crâncenă răzbunare. Până atunci îl lasă să fie jelit de captivele pe care le cuceriseră ei doi, demult, pe când pustiau împreună bogate cetăți de departe. După o vreme, Tetis îi
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
a fost introdusă, involuntar, de prințul de Wales: se spune că, într-o seară, după ce a coborît din trăsură și avînd de parcurs o stradă cu mici bălți formate după ploaie, Eduard și-a suflecat marginea pantalonilor ca să nu-i ude. A uitat însă să-i lase în jos cînd și-a făcut ilustra apariție. Observînd acest lucru, se pare că bărbații au crezut că prințul lansase o modă și au cerut croitorilor să se execute în consecință. Tot de la Eduard
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
lungime de 615 km, iar bazinul său hidrografic se întinde pe 24.050 km. Orașul străbate trei mari provincii romînești (Transilvania, Muntenia și Oltenia, pe ultimele două delimitîndu-le istoric) și șapte județe (Harghita, Covasna, Brașov, Sibiu, Vîlcea, Olt, Teleorman). El udă teritoriul a nu mai puțin de șaizeci și opt de sate și orașe și primește optzeci și trei de afluenți pe dreapta și nouăzeci și nouă pe stînga. Oltul este atestat încă din Antichitate și încontinuu, de-a lungul timpului
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
ei preferă să nu le aibă și aleargă la mijloacele perfide ale cămătarilor, cărora le vând dinainte, pentru câțiva piaștri, recolta lor de grâu, lână, vin și ceară. Munca lor nu le mai aparține; puțina hrană ce le mai rămâne, udată cu sudoare, nu este de ajuns pentru ca să le dea zile, ci pentru ca să-i împiedice de a muri.“ Un alt vizitator francez (citat de D. Drăghicescu) pe meleagurile noastre afirmă: „țăranul român se mulțumește să ceară de la pământ numai cât trebuie
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
din stânga și din dreapta... Tunurile băteau de se zguduia pământul... Am făcut cruce și ne-am închinat Sf. Ioan să ne ocrotească. când ne-am avântat, în atac, de sus de pe redută, turcii ne-au întâmpinat cu o ploaie de gloanțe. Uzi până la piele, pe pământul alunecos, cu opincile încărcate de glod, și prin întuneric, cu greu ne târam spre înălțimile de acolo și, ca să răzbim, ne sprijineam în baionete, în coate și‟n genunchi. Cu unghiile eram în stare să ne
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
vroia să audă... În loc să-l libereze, a fugit cu el în pădure. O zi întreagă, până noaptea târziu i-au căutat Anton și bătrânul Toma. Până la urmă... Anuca, copleșită de durere, la despărțirea de puiul de lup, după ce l-a udat cu toate lacrimile economisite până atunci, fata îi mai dete drumul unui alt rând de lacrimi, până s-a răcorit, dar nu s-a împăcat... Într-o zi, pe la sfârșitul lui aprilie, pe la scăpătatul soarelui, Anton și bătrânul Toma, urmați
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
povestise despre accident, iar mama sa stăruise imediat să vină acasă pentru câteva zile. —Nu te descurci singură, îi spuse ea cu tărie, iar Darcey nu putu să o contrazică. Îi era aproape imposibil să facă duș fără să-și ude ghipsul. Îi era absolut imposibil să-și aranjeze părul (în dimineața aceea fusese la coafor să se spele pe cap și se întreba cât avea să cheltuiască pentru astfel de operații în următoarele săptămâni). Și tot ce avea de făcut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
audio ! 6. Un anume...Gheorghe: Dacă nu pot căra lemne, și nu pot duce la moară, nu mai cumpăr Carul... Mare ! 7. Cred că are serioase cunoștinșe, despre lume și viață, fiincă are carte...de vizită! 9. Cum să-și ude coafura când înoată, dacă o acoperă cu o cască...telefonică ?! 10. Câte carate să aibă prețioasa Piatră...a Craiului! 11. După doi ani de calificate antrenamente, n-a învățat a prinde șoareci, banala pisică...de mare ! 12. E de mirare
Calul cu potcoave roz Epigrame-Fabule-Panseuri by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/468_a_877]
-
de plastic butic de cartier pentru mine toate diminețile au fost încercănate numai chelnerii mi-au zâmbit complice 24 mai 2011 Vinovățiile, crucile noastre la ferestre ca niște flori vinovățiile ne privesc de sus oamenii sunt atenți le îngrijesc le udă le curăță schimbă pământul pun îngrășământ astfel că vinovățiile cresc se dezvoltă au pretenții și ifose înfloresc indiferente rânjesc ipocrit din balcoanele deschise pseudo-juliete care fac semne obscene unor clienți cu buzunarele goale vinovățiile nu au parfum tocmai din această
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]
-
bal magnific, Ca în Bulgakov vom dansa, prin noapte, Mă voi numi Maestru, onorific, Scriindu-te cu amăgiri și șoapte. Vom fi serviți de eroine nude, Din cupe pline vom gusta uimirea, Doar ploi de stele or să ne mai ude, Ca să cunoaștem, astfel, nemurirea. Când toate deveni-vor doar cenușă Vom sta alături, recitând poeme Și-n cer se va deschide, brusc, o ușă, Prin care Dumnezeu o să ne cheme. 3 iulie 2011 Imaturitate unii oameni se copilăresc își iau
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]
-
mele Cel mai frumos Pe acest pământ Iustina! Scumpă... Mama mea Ah! Ce mult mi-ai lipsit... Din viața mea O, Mama mea! (Cu toată dragostea, durerea și respectul ce port în suflet pentru mama mea, am compus această poezie, udată cu lacrimi, închinată ei! Iustina Hobjâlă, dupa soț Bulgaru. Dumnezeu să o Ierte! Cu Sfinții s-o odihnească. Amin.) 61 Carte Dragă 20.03.2006 Carte, cărticica mea Te iubesc, de-a pururea! Tu-mi ești mare ajutor Și un
Călător în Grecia 5-15 mai 2012 Şi un buchet de poezii Dedicate Domnului Iisus Hristos Şi Maicii Domnului. In: Călător în Grecia by Maria Moșneagu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/485_a_766]
-
pe Inge să apară. Am privit afară pe fereastră și, văzând că vremea e mohorâtă, am zâmbit când mi-am Închipuit-o jubilând triumfătoare la perspectiva unei alte ploi torențiale căzute peste Olimpiada Führerului. Doar că acum urma să mă ud și eu. Cum o numise ea? „Cea mai revoltătoare păcăleală făcută În scopul câștigării Încrederii din istoria modernă.“ Căutam prin dulap după vechea mea haină impermeabilă, când ea intră pe ușă. — Doamne, ce mare nevoie am de-o țigară, zise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
păturile, primite în dar la nuntă, costumele ei și ale bărbatului, hainele cele noi ale copiilor. Apoi, trecu la icoanele așezate spre răsărit, merse la vatra focului, traversă tinda, rece, cu miros de pere, mentă și cimbru, și începu a uda, bolborosind rugăciuni învățate de la bunica Nastasia, lavița, șervetele, chiupul de umplut borș, împinse motanul spre cuptor și se repezi, afară, în bătaia vântului, spre a alunga duhurile rele de la țarcul oilor și din grajdul, care adăpostea pe Dumana, o junică
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
marii biruinți, al cărui refren, îngînat vicios de mai toți cei din 164 dormitor, suna ca un răspuns în falsetto, nici măcar polemic, mai curând indiferent și batjocoritor, dat oceanului de propagandă în care trăiam și care nu reușea să ne ude: Inți, inți, ia-o-n dinți... Am mai băut o ultimă oară ceaiul de zahăr ars și ne-am apucat să ne facem bagajele. Le-am adunat pe toate în curte și, în grupuri, ne-am pus pe așteptat autobuzele
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
au tresărit cu nerăbdare, ducându-mă direct la izvor, ascuns de tufele de mure și lăstăriș bogat firicelul de apă limpede se prelinge fără grabă prin vadul de pietre, după cum sunt așezate pietrele recunosc mâna omului, Mă aplec și-mi ud buzele uscate, îmi răcoresc fața, îmi descalț sandalele și-mi suflec pantalonii până la genunchi, apoi îmi dezbrac cămașa și-mi stropesc pieptul încălzit, mi-e mai bine acum înviorat, în jurul meu încep să se lase umbrele înserării, hotărât deja în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
s-a săturat și bunul Dumnezeu din ceruri de poveștile tale altfel n-ar fi dat cu atâta milostenie tunete și fulgere de-a valma pe cerul întunecat de norii grei de ploaie, n-avem unde ne adăposti și ne udă pe amândoi până la piele, rochia lipindu-i-se de trup, cămașa mea, ea râde spre mine cu obrajii picurați de stropii mari, părul lipit de creștetul capului în smocuri, o iau pe după umeri și ne grăbim spre casă, ne ducem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
n-o să-i pot vorbi nici părintelui Ioan, ne ridicăm de la masă și ne întoarcem în biserică, iarăși tencuiala proaspătă, iarăși amestecul culorilor, desenul Iui și execuția grăbită să nu se usuce peretele, gâtul său răsucit după liniile Pantocratorului, eu udând mereu peretele, învârtind culorile, ajutându-l la carton și spre seară un nou Pantocrator pe boltă sub punctul terminus al intrării soarelui în biserică, nu e nou Pantocratorul, e același cu cel de ieri, cu cel visat de mine, convins
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
te imaginez în fața copiilor vorbind, deficiența asta de imaginație e a Anei, eu doar zâmbesc acestei neputințe a ei de a, s-a mai înseninat afară, nu va mai veni odată ploaia aceea de iunie și nu ne va mai uda pe amândoi până la piele, mi-am băut cafeaua și ea și-a golit paharul cu nectar de pere, mergem? mă însoțește la galerie să-mi cumpăr vopsele, de niște pensule mai am nevoie, o spatulă, pânză, n-a mai plouat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
să spună părintele cu dar, o taină va rămâne, Diana revenită în cameră cu o cană de apă, îmi dă tot din mâinile ei să beau, îmi cade batista oțetită de pe frunte, neatentă ea varsă din apă pe mine, mă udă tot pe tricoul străin ce-l am pe mine, cine mi l-o fi dat? Scoate-ți tricoul, îmi cere fără rușine Diana, mă ajută să-l scot și părintele o mustră din privire și iese să ceară preotesei altceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
pe deasupra gol până la brâu, îmi trag pătura peste mine, Iartă-mă, te rog, n-am vrut! Nu-i nimic, încerc să pun în zâmbet toată puterea mea de a ierta, iau asupra mea și păcatul acesta de a mă fi udat cu apă fără voie, Mă duc să-ți mai aduc apă, Nu pleca! și pun în privirea mea toată puterea de a implora, Și după rugămintea mea ciudată Diana se uită la mine prima oară și mă recunoaște, Da, îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]