3,608 matches
-
piese de teatru, plimbări prin grădina orașului, singur sau în compania „câinelui de aer”, îndelungi și melancolice popasuri la bufetul termita, conversații prelungite cu prietenii sau cu diverse „zeițe”), mopeteiana își dezvăluie treptat resursele carnavalești. Iar protagonistul, în ciuda aparenței sale umile, se dovedește, până la sfârșit, o figură nu doar ieșită din comun, ci și emblematică pentru un univers în care esențiale rămân răsturnarea ordinii prestabilite, schimbul de roluri, punerile în abis, simularea. Dar să nu anticipăm deocamdată. Pentru a vedea cum
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
considerabilă a contribuit la această rapidă consacrare și verdictul dat de G. Călinescu, cu mai bine de patru decenii în urmă, într-un articol apărut în revista Contemporanul. „Fundamental, Marin Sorescu are o capacitate excepțională de a surprinde fantasticul lucrurilor umile și latura imensă a temelor comune”380, nota criticul în legătură cu metoda de creație a tânărului - pe atunci - scriitor, care tocmai debutase cu un volum de parodii intitulat, nu fără (auto)ironie, Singur printre poeți (1964) și pregătea cea dintâi carte
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
reușește să comprime în câteva zeci de versuri un destin, nebănuit de „epic”. Copilul despre care spuneau toți din sat (și chiar câte un străin „întâmplat să treacă”) „ăsta dacă are noroc să meargă mai departe...”, se dovedește, în ciuda aparențelor umile, un ins ales și, în cele din urmă, un învingător. De altfel și expediția descrisă în detaliu este încununată de succes. Porniți în căutarea singurului fotograf din Craiova care „poza pe mălai”, cei doi reușesc până la sfârșit să obțină fotografiile
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
reacționeze cu mijloacele - puține și fragile - pe care le aveau la îndemână: de pildă imaginând, cum proceda Mircea Ivănescu, universuri alternative opuse „ficțiunii” comuniste (lipsită de orice aderență la „ceea-ce-este”) sau, pur și simplu, consemnând în textele lor aspectele prozaice, umile și meschine ale unei lumi arhaice, surprinsă în tot ceea ce avea ea mai diferit de arhetipul poetic oficial al epocii. Din acest punct de vedere, nu greșim dacă afirmăm că poezia faptelor de viață din La Lilieci încerca, în felul
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
experiență. Spre ceea ce este, cu alte cuvinte, foarte uman. Într-adevăr, poemele lui Mircea Cărtărescu par să asigure o nouă inducție a umanului în semnele deja prea tocite, redescoperă afectivitatea și, odată cu ea, farmecul prezent în orice lucru, oricât de umil. În acest sens - poate numai în acest sens -, putem vorbi de o anumită putere de seducție a realului, cu tot ceea ce presupune aceasta. Nu întâmplător, poetul alege drept motto al volumului său din 1985, Totul, acest pasaj din Dostoievski: „Totul
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
de teritoriul metatranzitivității. În ansamblu, pare să dețină prioritate fantezismul debordant care „acompaniază freneticul reportaj cotidian”, insolitul imaginativ, o anumită obstinație a poetului de în a-și conserva, nealterată, libertatea interioară. Așa s-ar explica uriașa apetență pentru umanizarea obiectelor umile: deschizi ușa și, drace, vezi că tavanul făcea pe șamanul o glajă purta mască de coajă mănușa era Purusha cearceaful de pat era Prajapat; pe covor pâlpâia scarabeul și Hor; pentru Tanit se prostitua un chibrit; mielul tuna: eu sunt
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
capacitatea și judecata (rațiunea) și să „nu mai fie chestiunea lacrimilor care să-i scalde conferințele și scrierile ca o cerșire a drepturilor lor” (Buțureanuxe "„Buțureanu,Maria", 1913), cu alte cuvinte, să nu mai trebuiască să aibă postura de cerșetoare umile și lacrimogene în fața bărbaților. Să nu mai recurgă la strategii emoționalexe "„emoțional" care le conduc într-un cerc vicios: cu cât recurg mai mult la implorări și lacrimi, cu atât par mai inapte politic. Dacă nu recurg la asemenea stratageme
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
costul și calitatea vieții, forța de muncă și șomajul, modele alimentare și vestimentare, petrecerea timpului liber și multe alte subiecte (inclusiv atitudinea publicului față de sondaje!) se constituie și ele în obiecte ale sondajelor de interes public. Oamenii, de la cei mai umili la cei eminenți, sunt dornici să afle gusturile, preferințele, idealurile, preocupările și îngrijorările semenilor lor; și nu oricum, ci statistic, ca tendințe generale, sub formă de procente. Date de acest fel, difuzate masiv în zilele noastre prin presa scrisă și
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
fel de răsplătiri are Și ce cîștigi de la ea: Sfădiri, mîhniri, urîciune, Depărtări ș-amărăciune, În loc a te mîngîia!” Motivul Dalilei apare Întîi În aceste Adaosuri. Decorul este acela al orașului balcanic: caleașcă, țigani care gonesc muștile, bărbați Îmbrobodiți, slugi umile și un rob prost care nu poate fi decît Înamoratul ce se jelește și contestă o aspilă otrăvită În niște versuri sprintene: „Ani carii Îi trăiai Împreună cu mine, Nu crez și acum să-i ai Tot cu același bine. Nu
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
pănă cănd reuși să se scufunde în cerneala rece a norului său preferat. Imediat își prinse într-o cunună măinile înrămăndu-și chipul visător și pistruiat de atăta dorință și invidie către Pămănt. Se simți uriaș, cuceritor și totuși mic și umil, această pleoapă albastră veșnic închisă care credea în iluzia a cătorva ore de lumină, nu știa că tot în întuneric se afla. Îl intriga, îl dorea și îl ura. Dorea să își simtă tălpile plantate în pămăntul maro și umed
Lumi paralele. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Ionela-Roxana Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2296]
-
trebuia să găsească o motivare, plauzibilă și satisfăcătoare, pentru autoritățile care la rândul lor trebuia să o găsească pentru Delegatul Romei și pentru Arhiepiscop. L-a salutat pe însoțitorul său de ocazie și plecă. Luându-și o atitudine supusă și umilă, repetându-și c-o să stea liniștit și că n-o să se lase provocat în niciun fel, bătu la poarta mânăstirii. Nimeni nu i-a reproșat nimic. Călugărul de la poartă l-a salutat ca de obicei, ceilalți călugări au rămas tăcuți
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
care apoi deveneau afirmații. Voi i-ați cunoscut pe cei de la țară numai în zilele de sărbătoare, atunci când ei au bătut la porțile voastre cu coșuri pline și hainele curate. Realitatea de la sate e cu totul alta decât fețele lor umile și pline de respect din ziua de Crăciun. Miros a bălegar de grajd, secole de putreziciune le-au intrat în piele, nu reușesc să se lepede de duhoare nici măcar atunci când se scufundă în râuri, iar ochii lor nu zăresc în
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
prietenii lui cei mai apropiați, și repet cu mâna pe inimă în fața acestei Sfinte Instanțe, fra' Tommaso acționează în contra Bisericii mai ales pentru a stârni vâlvă în jurul lui, pentru a ieși în evidență, un mod de a-și răscumpăra obârșia umilă. S-a lăudat chiar și în fața prietenilor apropiați că studiază ca un apucat deoarece vrea să-i copleșească pe ceilalalți, să-i facă să se simtă ridicoli, în timp ce el va să fie respectat și admirat. Preotul cel slăbănog are spume
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
veșnică expediție erotică, filozoos, iubitor de viață! - Canalia! șopti amabil doamna Valsamaky. - Domnule, ești nedrept! protestă râzând Gaittany fără să treacă la apărare. Dan Bogdan, mușcîndu-și puțin buza, interveni academic: - Eu cred că Ioanide lucrează, are planuri. Îl socotesc,după umila mea părere, cel mai mare arhitect pe care l-am avut. - Da, domnule, confirmă entuziast Gaittany, plin de o mulțumire personală. - Așa cred și eu, adăugă mult mai moale Andrei Gulimănescu. Gura lui ședea mereu crispată într-o sforțare de
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
bontonului. (Reflecția lui Ioanide: "Biata Elvira, ea nu bănuiește că stimabilul Doru poate să fie un infam criminal, mai odios decât toți, fiindcă are pretenții de filozofie.") Venind vorba de teatru, voi destăinui aici interesanta concepție a lui Carababă. După umila mea părere, Carababă este un actor de un talent covârșitor, mult mai profund decât al lui Moissi, cu care seamănă puțin la față, având ca și acela preferință pentru rolul lui Hamlet. Carababă zice că simte capodopera teatrală atât de
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
amator. Toamna mergea la vânătoare invitat de prietenii săi, iar când existența în Capitală îi devenea penibilă, se plasa cu săptămânile și chiar cu lunile pe la moșiile rudelor. Afară de aceasta, Max făcea și gazetărie, și anume reportaj, primind cele mai umile comenzi. Contribuția lui era importantă în recepțiile sau reuniunile la care presa obișnuită n-avea acces lesnicios. Hangerliu pătrundea la o solemnitate cu mâinile în buzunar și intra în vorbă cu primul-ministru fără nici o jenă. Acesta îl cunoștea, nu putea
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
aristocrația europeană. Familiile Valsamaky și Farfara, din mijlocul cărora nu ieșise nici o personalitate proeminentă, aveau curs numai în țară și se perpetuase într-o pătură cu aparență de burghezie: ofițeri, magistrați, episcopi, călugări (nu însă preoți), funcționari chiar și mai umili (mai rar profesori). Un profan ar fi refuzat să creadă în aristocrația doamnei Valsamaky-Farfara și a afinilor săi cu alte nume, cu atât mai mult cu cât aceste nume se remarcau, spre a ne exprima astfel, prin obscuritatea și insignifianța
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Este caietul meu! Îndrăzni a riposta Tudorel cu oarecare accent de demnitate jignită. . - Nimic nu mai e al tău aici, domnule ministru de externe!strigă Ioanide exasperat, pălmuind pe Tudorel. Acesta, palid, se retrase înapoi fără nici un cuvânt și dispăru umil pe ușa sufrageriei, iar Ioanide zvârli caietul în soba plină de jăratic. Pentru cele trei zile dramatice în care Pica fugise cu Gavrilcea și fusese împușcată în ușa cavoului, jurnalul lui Hergot avea numai această notație: "Plesnit toate coardele de la
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
am putut trece pe la Pomponescu, era primascăpare a lui Hagienuș, tocmai poimâine pot să merg, când e ședință la madam Pomponescu. - Ei, ce-ai făcut cu memoriul? amintea Petrișor în ziua hotărâtă. L-ai dat? Hagienuș lua o mutră viclean umilă. - Uite, să mă bată Dumnezeu, copii, dac-a fost posibil!N-am rămas un moment singur, n-am avut cum să-i vorbesc între patru ochi! G. Călinescu În fine, venea momentul când Hagienuș, care lăsase memoriul în sertarul lui
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Cred că n-ai să fii de acord nici cu publicul. . - Puțin îmi pasă! . - Totuși, biserica e un monument obștesc, cetățeanul trebuie să-și spună și el părerea. . - Nimeni nu-l împiedică. La revedere. . - Te grăbești? Voiam să-ți spun umila mea părere, poate să fie și ea de folos. . G. Călinescu . - Fac și eu ce pot în arhitectură, ca și dumneata îngeografie. . - Geografia e o știință, arhitectura se adresează șipublicului. . - Am treabă, amice! . - E interesantă catedrala dumitale, dar nu e
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
conferință aproape nici nu știa și era gata a o abandona suplinitorului. Conțescu îl ascultă cu mult interes; deodată îi spuse aceste cuvinte: - Totdeauna am pus speranță în dumneata; ai merita o situație mai bună decât aceea de conferențiar, după umila mea părere ai putea fi chiar agregat, poate chiar profesor. Și Conțescu sublinie cu intenție pe chiar și pe poate chiar, iar la ieșire, conducând pe vizitator, recidivă: - Repet: meriți să fii chiar agregat! Atât de mult ținea Conțescu la
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
mit, Protagoras conchide următorul aspect carcteristic definiției politicului, și anume: “Cănd e vorba să delibereze despre organizarea cetății, se ridică și își dă cu părerea atăt dulgherul, căt și fierarul sau curelarul, negustorul sau armatorul, bogatul sau săracul, nobilul sau umilul și nimeni nu se miră de aceștia [...] pentru faptul că fără să fi învățat de undeva și fără să fi avut vreun dascăl încearcă să dea sfaturi”. Prin aceasta, se ilustrează caracterul universal al participării cetățeanului la problemele din cadrul polisului
FascinaȚia şi ambiguitatea raportului dintre filosof şi societate. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Adrian-Vladimir Costea () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2275]
-
prevadă: că mitul, simbolul, imaginea țin de substanța vieții spirituale, că le putem camufla, mutila, degrada, Însă niciodată extirpa. Ar merita efortul de a fi studiată supraviețuirea marilor mituri În tot cursul secolului al XIXlea. S-ar vedea atunci cum, umile, minimalizate, condamnate să-și modifice mereu semnificațiile, miturile au rezistat acestei letargii, datorită, În special, literaturii”. (/1314). Mitul nu se mai prezintă sub forma unei narațiuni coerente, ci ca fragmente, rămășițe. Chiar și așa, simbolul se află Încă Învăluit În
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
se subevalueze/subaprecieze, vorbind mai mult despre eșecurile decât despre succesele lor. Fiecare avem nemulțumirile noastre, însă complexații au tendința de a se considera nesemnificativi, neinteresanți. Aceste persoane ar dori să treacă neobservate sau cred că trec neobservate. Ele sunt umile, amabile și adesea retrase. Nu au încredere în forțele lor și tind să-și ignore propriile calități. Au totuși trăsături de vitalitate și de încredere în sine. Ele pot fi, în multe situații, dificile, incomode, ezitante. h. Conformiștii. Sunt acei
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
la Caragiale, alianța comicului cu fantasticul. De exemplu, dracul caragialian are o slujbă măruntă în lumea subterană și tremură în fața lui Dardarot, iar pe pământ este terorizat în mod continuu de Acrivița. Îngerii decăzuți ai lui France practică întotdeauna meserii umile: Nectaire e grădinar, Mirar artist în Cartierul Latin, iar Arcade, îngerul păzitor al lui Maurice d’Esparvieu, care a fost împins la revoltă pentru că obligațiile profesionale l-au pus în contact cu știința închisă în enorma bibliotecă a familiei d
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]