10,305 matches
-
de școală o înșiruire de evenimente din cele mai năstrușnice. Ieșiseră de la cursul de radio plictisite. Luana propuse să facă ceva deosebit. Ce anume? Nu știu, ceva ieșit din comun. Să se uite toată lumea la noi. În ciuda firii dotate cu umor, Anita o privi bănuitoare, pe sub sprâncene. Nu te uita așa la mine. Hai să facem ceva. Și strigă, deodată: Știu! Descalță-te! Poftim?! Hai, descalță-te! Anita se opri din mers și înțepenită în mijlocul drumului se uită la domnișoara Leon
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
alcool în gură, obsesia lui era să nu fie mutat disciplinar, i se mai întâmplase, se ducea la școală, avea o greutate în respirație, un tremur al mâinilor, dar psihic era pregătit pentru o nouă zi, îi revenea până și umorul. În timpul orelor, atunci când năvălea către poartă, cu vigoare, cu precizie, simțind cum duduie sub pașii lui dușumeaua, trântind și prinzând ritmic mingea, devenită un ritm interior, când năvălea, imparabil, ca un bolid, anemicii lui de elevi în zadar încercau să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
remușcare. Dau drumul la niște prețuri cu atâta siguranță încât rămâi mască și nici nu mai ai timp să-ți revii. Ei, lasă, Nik, o să trecem și prin asta cu bine, ai să vezi. Principalul e să nu ne pierdem umorul. Îi mângâie cotul, își lipi tâmpla de pieptul lui. Impasibil, el nici nu clipi din ochii albaștri, ca de gheață. Rămase nemișcat cât timp ea se alintă frecându-și obrazul de pieptul lui. Nici o reacție, nimic! Scos din ritm, devastat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
avea un talent deosebit de a sesiza grotescul din miezul întâmplărilor mărunte ale vieții, cărora nu le-ai fi acordat nici o importanță dacă nu apărea ea să le readucă în centrul atenției, să le dilate fantastic. Reușea de minune să împingă umorul către marginea lui era imposibil să nu-ți descrețească fruntea. Dar în afara intervențiilor ei însuflețite, a ciripitului sprințar, cu greu se mai urnea din loc o discuție interesantă, dar și atunci, exact când nu te așteptai, rămânea în suspensie, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
să-și răspundă. Mai târziu, la o margine de parc, pe o bancă, în timp ce consuma un cornet cu înghețată, privind pe sub copacii rămuroși și bătrâni ce pustiiseră pământul de iarbă cu umbra lor, acolo, sub coroanele lor umbroase își regăsi umorul și dorința de a reintra în normal și în momentul când se ridică de pe bancă era decisă să pornească spre casa Fanei. La apelul soneriei deschise ușa mama Fanei. La început o privi surprinsă, pe urmă, recunoscând-o pe prietena
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
face de cele mai multe ori să renunț. Alteori aș avea chef să dau o raită prin magazine, să văd ce mai este nou și, dintr-odată, vreun flecușteț oarecare îmi distrage atenția și dorul de hoinăreală dispare. Apoi descrise cu mult umor relațiile ei cu Dimitrie și pricina micilor lor altercații, părea un subiect inepuizabil, noi și noi amănunte izvorau unul din celălalt, ea era plină de acea bucurie euforică atât de molipsitoare, parcă în paharul de șampanie fusese o licoare miraculoasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
orice s-ar spune, gândi Carmina. Nu același lucru se întâmpla când erau împreună într-o mică mulțime de oameni. Fana câștiga atunci cu sporovăiala ei cântată, spumoasă, de îndată ce deschidea gura se făcea în jurul ei cerc, știa să-și dozeze umorul, să scoată caraghioslâcul din cele mai banale evenimente ale zilei, câștiga prin locvacitatea ei debordantă, atât de plăcută la suprafață și atât de puțin profundă! Atunci Carmina era cea care se simțea marginalizată în timp ce prietena ei triumfa. Carmina se mulțumea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
tamponat pielea cu prosopul, s-a uns cu lapte vitaminizat, a patrulat goală prin cameră, ca porii să absoarbă în voie soluția calmantă. S-a prezentat la întâlnire punctuală. Ceva din verva de dimineață se consumase. Bărbatul nu prea avea umor. Au luat minicarul și au pornit să colinde stațiunile. Se țineau de mână. Din când în când el o prindea de mijloc. I-a spus că e tehnician dentar, că o duce bine. N-avea salariul prea mare, i-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
nu murim de frig. Îl țineam pe scăunel, așa cum îmi spunea tata, cu palma lipită de pieptul lui și el îmi ținea mâna, iar cealaltă mi-am retras-o din împletitura degetelor, e prea... mi-a spus și Filosoful cu umor, încă n-am ajuns la faza asta, da, zic, gestul e prea nepotrivit acum, ne cunoaștem, ca să zic așa, de azi, dar a 2-a zi, de ziua mea, ne-am ținut ca îndrăgostiții, cu degetele încleștate, atunci am primit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1988_a_3313]
-
de ale țăranului de mai târziu, de prin părțile acelea. Așazisa ,,scenă de sfadă” între părinți, bine ticluită de mamă cu scopul de a-l bucura pe gospodarul ostenit cu jocul nevinovat al copiilor puși pe ,,drăcării”, este plină de umor domol, stăruitor în mintea cititorului. Tatăl este acela care pune capăt, într-un târziu, zarvei copiilor printr-un cuvânt scurt și hotărât de ,,gospodar la casa lui”, pe care mama îl întărește prin ,,câteva nănașe, pe îndesate.” Copilăria lui Nică
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
făcând observații celor care nu au reușit să fie conciși sau celor care au redactat lacunar telegrama, eliminând cuvintele de legătură, prin suprimarea cărora înțelesul comunicării devine ambiguu. Maniera telegrafică de comunicare a constituit pentru I.L.Caragiale o sursă de umor. Iată o telegramă ironizată de autorul Momentelor în Telegrame: Onor Prim Ministru A doua oară atacat palme picioare piața independenței același bandit director scandalos însoțit de sbiri. Situația devenit insuportabilă. Oraș stare de asediu. Panica domnește cetățeni. Costăchel Gudurău Avocat
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
de formula aleasă. Stupidă În cele din urmă. Ce scuze să-și ceară ea? Scuze? Și de ce, mă rog? Nu Încăpea Îndoiala, Își zise el, că, judecând după tonul vădit iritat al femeii aceleia cu alură de cal lipițan, simțul umorului o caracteriza Într-o mai mică măsură. Se gândi să-i amintească, lăsând la o parte orice menajament, că doamna Corlan nu merita figura cu spirtiera. Observa Însă, spre mirarea sa, că ea avea o cu totul altă expresie a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
să mănânci? Merge și Violeta cu el. O cunosc puțin. Destul de comună. Mai puțin o strălucire lacomă În ochi În timp ce mănâncă. Ambițioasă. Devorează tot. Chiar și bărbații. Pe Grațian Îl cunosc și eu. Adoră celebritățile. De orice calibru. Are totuși umor și e cultivată. A căutat mereu prietenia Sabinei: degeaba. Sabina nu o Înghițea. O snoabă, zicea ea. Nu știam ce să spun. Klaus nu mă scăpă din priviri. Îi părea rău după Werner și că trebuia să meargă fără mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
suna firesc, la urma urmei textul era chiar bine scris, se vedea mâna unui profesionist, nu era zgomotos, gălăgios, sclipicios ca o ploaie de licurici, ca o proză deșteaptă, ci echilibrat, subtil ironic, incitant, tranchilizant prin oferta sa generoasă, un umor negru de cea mai bună calitate: negrul e se știe nu doar culoarea anului, ci și a secolului pe cale de a se Încheia. Ca să vezi ce poate să facă o decontextualizare, Își zise Petru Înaintând prin nămeți, dezinvolt ca un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
ăsta sunt ca praful colorat de pe aripile fluturilor care mi se scutură de pe degete și apoi e luat de vânt. Cred că lui Clio i-a plăcut ideea unui tatuaj pentru că ar fi fost ceva al ei, ca și simțul umorului, ceva care ar mai dăinui măcar puțin timp după ce trupul ar muri și s-ar răci. Ar fi fost ca o mică înșelătorie. Înțelegi ce vreau să spun, nu? Să nu-ți pierzi credința în mine, Eric. Regret și speranță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
-se într-o movilă. Unele se rostogoliră sub pat, altele departe, pe podea. Am luat unul la nimereală și am citit eticheta. — CONCENTRARE. Patru miligrame. Scout ridică două care se rostogoliseră lângă picioarele ei. — JUDECATĂ, zise. Iar ăsta-i SIMȚUL UMORULUI. — STIL. EXPLORARE. CONVINGERE. ZÂMBET PRIETENESC. PUTERE DE CONVINGERE. Pilulele mici și albe dinăuntrul fiecărui tub zdrăngăniră când degetele mele deranjă mormanul. — Ce-s toate astea? — Domnul Nimeni, spuse Scout. M-am uitat la ea. — Ăsta-i el. Sau, în orice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
prin care am ajuns aici. E nevoie de concentrare și, chiar dacă ne-am putea concentra... nu avem timpul necesar. Și-atunci suntem blocați aici? Da, mă tem că da. Nicăieri nu-i ca acasă, zise Scout absentă. Doctorul zâmbi fără umor. — Bine, dar eu sunt singurul pe care-l vrea rechinul. M-am trântit pe pat. — Nu mai e așa, spuse doctorul. Acum suntem implicați cu toții. Mi-am dat seama că probabil așa era. Amândoi, în special Scout, erau atât de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
1994, Drepturile Omului, Societatea Civilă, Diplomația Parlamentară; gânduri, acțiuni, evoluții. 1994, Drept Internațional Public, coautor. 1995, Drept Internațional Contemporan, coautor. 1995, Nicolae Titulescu Contemporanul nostru, versiunea româno-franceză. 1995, Acorduri internaționale încheiate de sau la care România este parte (1990-1994). 1996, Umor parlamentar, coautor. 1996, Ideea politică a schimbării. 1996, Drept Economic Internațional II Soluționarea diferendelor în cadrul organizațiilor economice internaționale. 1996, România și Noua Arhitectură Mondială, coautor. 1997, Drept Internațional Public, ediție revăzută și adăugită, coautor. 1997, Documente fundamentale ale dreptului internațional
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
în conștiința noastră colectivă. Tremur de furie, tremur de greață și nu vreau ca Șichy să mă vadă așa. Mi-au tras o droaie de pumni în bărbie ca să țin ca efect fruntea sus. O s-o țin. Magda U. are umor și cînd e necăjită. În fond, umorul se sprijină pe tragic: "Am trecut prin destule ca să-mi pot bate joc de propriile necazuri, spune ea și știe ce spune. Dezavantajele comunismului le cunoaștem amîndouă, Iordana; avantajele capitalismului n-o să le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
tremur de greață și nu vreau ca Șichy să mă vadă așa. Mi-au tras o droaie de pumni în bărbie ca să țin ca efect fruntea sus. O s-o țin. Magda U. are umor și cînd e necăjită. În fond, umorul se sprijină pe tragic: "Am trecut prin destule ca să-mi pot bate joc de propriile necazuri, spune ea și știe ce spune. Dezavantajele comunismului le cunoaștem amîndouă, Iordana; avantajele capitalismului n-o să le mai apucăm. Las' că-i bine așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
glumește Russ. Mănîncă din palmă zahăr cubic. Rostogolește cu zgomot niște farfurii, mă mir că nu sparge niciuna, pune ceva la fiert. M-a anunțat ritos că o să stăm de vorbă între patru ochi ("Mă rog, trei": se vrea cu umor la capitolul boală) și numai cu cele lăsate esențial de Dumnezeu pe masă. E definitiv vegetarian. "Mortăciuni nu mănînc. Nu-i agreez nici pe porci". Din colțul celălalt al livingului, unde mestecă într-o oală albă, strigă să deschid cutia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
starea de lichelifiere"†††††††††. Dacă știu că memoria colectivă e mai șubredă decît memoria individului, mai scurtă, de ce nu fac altceva decît ce fac? O ajută să deformeze. Magda U. m-a sunat și a încercat să-mi activeze sursa de umor, valorificînd comicul de situație (în fapt, comic de caracter), de la televizor: Uite-te pe "7" și, alternativ, pe Tele Next. Pe Tele Next, Turcitu își exprima energic mîndria de-a fi contemporan cu Bush (pronunțat, din cauza protezei delabrate, Buci) și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
un cărucior pe care o să-l părăsesc în curînd. Moartea, crede Montaigne, dă măsura fericirii. Aș fi vrut să mor lîngă tine. Totdeauna tu ai zîmbit cînd trebuia să plîngi. Și invers, ai rîs-plîns. Ești o ființă tristă cu mult umor, așa te văd". Da, Brăduț, ai ieșit din sfera lui Patrick și ai redevenit Brăduț. "Ce-ar mai fi de spus? Vreau să te ajut să-l vezi pe tata fără dezgustul dezamăgirii. Te-a iubit-durut, să știi, dar n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
a imaginilor, elementul forte al autorului, de care acesta abuzează până la sațietate, obligându-te să participi la joc. Această culturalizare cu forța, în final, te încarcă artistic, uneori mai mult decât poți suporta. Mijloacele folosite sunt numeroase. Sarcasmul, ironia și umorul, tensiunea extremă, lirismul, domesticul și obișnuitul, tragicul eșecului, visul și (ne)realizarea, semnificativul, aberația formulării, ciocnirea sintactică, verbul, adesea rar, grotescul, supragrotescul, până la urmă, totul este grotesc, birocratic, kafkian, folosit parcă fără discernământ, exportat nemilos, pentru a construi un tablou
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
a sculat? Bă, văd mai mișto! Cred că am furat-o! Dă-mi puțină apă. Nu-i da, face mâna a doua! se ridică un piețar și îi întinse o sticlă plată cu spirt. Cargobot, care-și pierduse demult simțul umorului, trase un gât, după care se uită, fără să mulțumească, spre tarabagiul care pleca spre piața plină de clienți. Ăsta peste o lună dă colțul! murmură el gâjâit, dar de ajuns de tare pentru a fi auzit de ceilalți. Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]