112,463 matches
-
12 din legea supusă controlului de constituționalitate, procurorul-șef al Secției de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă ÎCCJ și procurorii generali ai parchetelor de pe lângă curțile de apel să efectueze ei înșiși acte de urmărire penală în cauze ce au ca obiect infracțiuni săvârșite de magistrați nu este una problematică, ci dă expresie organizării piramidale a Ministerului Public, în care măsurile de aplicare a legii adoptate de procurorul ierarhic superior sunt obligatorii pentru procurorii din
DECIZIA nr. 88 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252556]
-
reglementa o specializare a procurorilor care instrumentează cauze cu magistrați. Or, legea nu reglementează o specializare a acestor procurori din moment ce vor instrumenta cauze ce privesc infracțiuni săvârșite de magistrați, indiferent de natura lor, și, mai mult, vor efectua urmărirea penală și în alte cauze ce țin de competența lor prevăzută de lege. ... 57. Totodată, Curtea observă că instanța constituțională nu are competența să analizeze expunerea de motive a legii pentru a determina dacă mecanismul de atribuire a competenței reglementat
DECIZIA nr. 88 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252556]
-
de justiție în cauze cu magistrați, se poate observa că o competență și după calitatea persoanei a unor parchete nu atrage de plano obligația ca respectiva cauză să fie soluționată de judecători anume desemnați sau de judecători specializați. Astfel, dacă urmărirea penală a fost realizată de un parchet generalist, judecarea cauzei se poate face tot de un complet generalist. Prin urmare, nu se încalcă art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție. ... (2.3.) Critica privind încălcarea art. 1 alin. (5) din
DECIZIA nr. 88 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252556]
-
Ține de opțiunea legiuitorului să stabilească un număr fix de procurori desemnați sau să lase acest lucru la aprecierea CSM. ... 62. Cu privire la faptul că art. 4 din lege permite dobândirea calității de procuror desemnat în cadrul Secției de urmărire penală din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) și de către procurori care nu funcționează în cadrul acestui parchet, Curtea reține că acesta, dacă are grad profesional aferent Parchetului de pe lângă ÎCCJ, poate
DECIZIA nr. 88 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252556]
-
și de către procurori care nu funcționează în cadrul acestui parchet, Curtea reține că acesta, dacă are grad profesional aferent Parchetului de pe lângă ÎCCJ, poate fi numit ca procuror desemnat și să își desfășoare activitatea în cadrul Secției de urmărire penală și criminalistică din cadrul acestui parchet. ... 63. Cu privire la faptul că art. 6 nu se referă la numărul de reînnoiri posibile și nici nu menționează dacă procurorii în funcție care doresc reînnoirea mandatului lor au prioritate în cadrul
DECIZIA nr. 88 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252556]
-
pentru a suplimenta numărul de posturi, cu încadrarea în numărul maxim de posturi prevăzut de lege. ... 65. Cu privire la pretinsa neconstituționalitate a art. 12 din perspectiva faptului că în dosarele preluate de la Secție, până la numirea procurorilor desemnați, urmărirea penală se efectuează și de procurorul-șef al Secției de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă ÎCCJ, procuror care este numit politic, Curtea reține că procurorii de rang înalt sunt numiți de Președintele României, fără ca
DECIZIA nr. 88 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252556]
-
de posturi prevăzut de lege. ... 65. Cu privire la pretinsa neconstituționalitate a art. 12 din perspectiva faptului că în dosarele preluate de la Secție, până la numirea procurorilor desemnați, urmărirea penală se efectuează și de procurorul-șef al Secției de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă ÎCCJ, procuror care este numit politic, Curtea reține că procurorii de rang înalt sunt numiți de Președintele României, fără ca acest aspect să denote lipsa lor de imparțialitate în exercitarea atribuțiilor
DECIZIA nr. 88 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252556]
-
denote lipsa lor de imparțialitate în exercitarea atribuțiilor lor de numire (a se vedea art. 54 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005). Efectuarea urmăririi penale de către acesta, expresie a caracterului ierarhic al organizării Ministerului Public, se realizează până la numirea procurorilor desemnați, fiind un aspect tranzitoriu, până la operaționalizarea procedurii reglementate de lege. ... 66. Cu privire la criticile de neconstituționalitate potrivit cărora candidații
DECIZIA nr. 88 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252556]
-
aspect care ține de cariera acestuia. Totodată, Curtea constată că măsura încetării este supusă controlului instanțelor judecătorești, ceea ce constituie o piedică eficientă împotriva arbitrarului. ... 67. Cu privire la critica potrivit căreia condiția „experienței profesionale semnificative în supravegherea și efectuarea urmăririi penale“ se apreciază în funcție de rata de achitări și condamnări, Curtea observă că aceasta este formulată inexact față de prevederile exprese ale art. 4 alin. (4) din lege, care prevede că evaluarea se realizează în funcție de „datele statistice
DECIZIA nr. 88 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252556]
-
experienței profesionale semnificative a procurorului. ... 68. Prin urmare, textele legale criticate nu încalcă art. 1 alin. (5) din Constituție. ... (2.4.) Critica referitoare la încălcarea art. 16 alin. (1) din Constituție 69. Cu privire la critica de neconstituționalitate potrivit căreia efectuarea urmăririi penale exclusiv în funcție de criteriul calității persoanei în dauna naturii infracțiunii imputate, ceea ce exclude competența parchetelor specializate, creează un avantaj nepermis categoriei socio-profesionale a judecătorilor și procurorilor, Curtea constată că dispozițiile art. 3 alin. (1) și (2) din
DECIZIA nr. 88 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252556]
-
valorificând doar competența după calitatea persoanei, nu poate fi comparată cu normele juridice care fac aplicarea doar a criteriului naturii infracțiunii (competența materială). Curtea subliniază că, potrivit art. 3 alin. (4) din lege, respectivele parchete/procurorii desemnați rămân competente/competenți să efectueze urmărirea penală și în alte cauze decât cele prevăzute la art. 3 alin. (1) și (2) din lege. ... 70. În ceea ce privește principiul egalității în drepturi, Curtea Constituțională a reținut într-o jurisprudență constantă, începând cu Decizia Plenului nr. 1
DECIZIA nr. 88 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252556]
-
activitatea specifică desfășurată de instanțele judecătorești, iar Ministerul Public, prin procurori, participă la aceasta (a se vedea Geneza Constituției României - Lucrările Adunării Constituante, Ed. R.A. Monitorul Oficial, București, 1998, pagina 567). Procurorul, având în vedere rolul său în faza de urmărire penală, desfășoară activități care contribuie la înfăptuirea justiției (Decizia nr. 480 din 12 iulie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 835 din 1 octombrie 2018, paragraful 37). Prin urmare, noțiunea de „activitate judiciară“ cuprinsă în art.
DECIZIA nr. 88 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252556]
-
anchetați sau nu magistrați. Cu privire la acest aspect, Curtea reține că art. 3 alin. (5) din lege impune ca regulă disjungerea cauzei atunci când alături de magistrați sunt cercetate și alte persoane. Prin urmare, excepția este aceea a efectuării urmăririi penale de către procurorul desemnat și față de aceste alte persoane, și numai atunci când există motive temeinice privind buna desfășurare a urmăririi penale. Această prorogare de competență este justificată de buna administrare a justiției penale. ... 73. Prin Decizia nr.
DECIZIA nr. 88 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252556]
-
atunci când alături de magistrați sunt cercetate și alte persoane. Prin urmare, excepția este aceea a efectuării urmăririi penale de către procurorul desemnat și față de aceste alte persoane, și numai atunci când există motive temeinice privind buna desfășurare a urmăririi penale. Această prorogare de competență este justificată de buna administrare a justiției penale. ... 73. Prin Decizia nr. 231 din 6 aprilie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 613 din 22 iunie 2021, paragrafele 28-30, Curtea a
DECIZIA nr. 88 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252556]
-
mai buna desfășurare a judecății, instanța poate dispune disjungerea cauzei cu privire la unii dintre inculpați sau la unele dintre infracțiuni. Potrivit art. 63 alin. (1) din Codul de procedură penală, dispoziția se aplică, în mod corespunzător, și în cursul urmăririi penale. Astfel, disjungerea este operațiunea de separare a cauzelor, opusă celei de reunire, ce poate fi realizată cu privire la unii dintre inculpați sau la anumite fapte dintre cele reținute de organele judiciare, în vederea unei eficiente desfășurări a judecății
DECIZIA nr. 88 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252556]
-
reunire, ce poate fi realizată cu privire la unii dintre inculpați sau la anumite fapte dintre cele reținute de organele judiciare, în vederea unei eficiente desfășurări a judecății. Disjungerea reprezintă o soluție procesuală facultativă, care poate fi dispusă, în cursul urmăririi penale sau al judecății, din oficiu sau la cerere. Disjungerea nu este admisibilă în cazul reunirii obligatorii a cauzelor, motiv pentru care, raportând prevederile art. 46 din Codul de procedură penală la cele ale art. 43 din același Cod, se
DECIZIA nr. 88 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252556]
-
soluție în evaluarea condiției de numire analizate. ... (2.6.) Critica referitoare la încălcarea art. 148 alin. (1) din Constituție 76. Se susține că, prin prisma jurisprudenței Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) și a avizelor Comisiei de la Veneția, realizarea urmăririi penale a judecătorilor/procurorilor nu poate fi sustrasă competenței parchetelor specializate și dată în competența parchetelor generaliste. ... 77. În jurisprudența Curții, s-a reținut că avizele Comisiei de la Veneția nu au un caracter obligatoriu (Decizia nr. 51 din 25 ianuarie
DECIZIA nr. 88 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252556]
-
aibă competența exclusivă de a ancheta infracțiunile săvârșite de judecători și de procurori, ci desființează respectiva secție specializată avută în vedere de CJUE și, pe structura generală deja existentă, unifică toate dispozițiile referitoare la competența diverselor parchete de a efectua urmărirea penală în privința judecătorilor/ procurorilor. Legiuitorul este cel competent să organizeze cadrul legislativ necesar desfășurării activității Ministerului Public, sens în care alin. (2) și (3) ale art. 131 din Constituție fac trimitere expresă la sintagma „în condițiile legii“. Totodată, rezultă
DECIZIA nr. 88 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252556]
-
ale traficului: intensitatea și componența. Articolul 6 Cunoașterea caracteristicilor traficului pe rețeaua rutieră este absolut necesară atât pentru fundamentarea și proiectarea investițiilor rutiere și a lucrărilor de întreținere și reparare a drumurilor, fundamentarea măsurilor de organizare a circulației rutiere și urmărirea dinamicii de evoluție a traficului pe rețeaua rutieră, cât și pentru elaborarea de studii referitoare la evaluarea calității aerului, prin estimarea emisiilor generate de traficul rutier, și a impactului asupra mediului. Secţiunea a 2-a Terminologie și definiții Articolul 7
INSTRUCȚIUNI din 10 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252704]
-
penal“, judecătorul trebuie să constate că informațiile clasificate îndeplinesc condițiile impuse de legiuitor, aplicabile administrării oricărei probe în procesul penal. Astfel, potrivit art. 100 alin. (3) din Codul de procedură penală, „cererea privitoare la administrarea unor probe formulată în cursul urmăririi penale sau în cursul judecății se admite ori se respinge, motivat, de către organele judiciare“. Totodată, art. 100 alin. (4) din același act normativ dispune că organele judiciare pot respinge o cerere privitoare la administrarea unor probe atunci când: proba
DECIZIA nr. 769 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253133]
-
convenții: Articolul 3 bis Dacă un stat contractant, în timpul exercitării jurisdicției sale, în conformitate cu prevederile articolului 3, a fost notificat sau a luat cunoștință în alt mod că unul sau mai multe state contractante efectuează o investigație, o urmărire sau o procedură judiciară în legătură cu aceleași infracțiuni sau acte, acel stat contractant trebuie să consulte, după caz, acele alte state contractante în vederea coordonării acțiunilor lor. Obligațiile din acest articol nu aduc atingere obligațiilor unui stat contractant conform
PROTOCOL din 13 decembrie 2019 () [Corola-llms4eu/Law/253179]
-
care dispune trimiterea în judecată, cauza va ajunge în faza camerei preliminare, fază în care, potrivit art. 342 din Codul de procedură penală, judecătorul de cameră preliminară va verifica legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală. Atunci când procurorul va emite o ordonanță prin care clasează cauza, aceasta va putea ajunge, de asemenea, la un judecător de cameră preliminară în fața căruia, în condițiile art. 341 alin. (2) teza finală din Codul de procedură penală
DECIZIA nr. 774 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253197]
-
un judecător de cameră preliminară în fața căruia, în condițiile art. 341 alin. (2) teza finală din Codul de procedură penală, petentul și intimații pot formula cereri și ridica excepții și cu privire la legalitatea administrării probelor ori a efectuării urmăririi penale. ... 17. În sfârșit, atunci când procurorul va emite o ordonanță prin care renunță la urmărirea penală, ordonanța astfel pronunțată va fi verificată sub aspectul legalității și temeiniciei de prim-procurorul parchetului sau, după caz, de procurorul general al parchetului
DECIZIA nr. 774 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253197]
-
din Codul de procedură penală, petentul și intimații pot formula cereri și ridica excepții și cu privire la legalitatea administrării probelor ori a efectuării urmăririi penale. ... 17. În sfârșit, atunci când procurorul va emite o ordonanță prin care renunță la urmărirea penală, ordonanța astfel pronunțată va fi verificată sub aspectul legalității și temeiniciei de prim-procurorul parchetului sau, după caz, de procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel, iar când a fost întocmită de acesta, verificarea se face
DECIZIA nr. 774 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253197]
-
lege neputând îngrădi exercitarea acestui drept (Decizia nr. 569 din 15 mai 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 537 din 16 iulie 2008). ... 19. Or, persoana ale cărei interese legitime sunt vătămate printr-un act de urmărire penală are, după rezolvarea cauzei de către procuror, posibilitatea de a se adresa cu o plângere instanței de judecată în scopul obținerii unui remediu. Așa fiind, rezultă că persoana interesată, pe de o parte, poate face plângere împotriva actelor de
DECIZIA nr. 774 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253197]