2,509 matches
-
scapă cu ajutorul grădinarului său loial Samwise Gamgee și a trei prieteni apropiați Meriadoc "Merry" Brandybuck, Peregrin "Pippin" Took și Fredegar "Fatty" Bolger. În timp ce Fatty acționează drept momeală pentru Călăreții Negri, Frodo și ceilalți decid să ducă Inelul la elfii din Vâlceaua Despicată. Ei sunt ajutați de către Tom Bombadil și un bărbat numit „Pas Mare", care mai târziu se dovedește a fi Aragorn, moștenitorul tronului din Gondor și Arnor, două regate create de către númenoreenii exilați. Aragorn îi conduce pe hobbiți la Vâlceaua
Frăția Inelului () [Corola-website/Science/311485_a_312814]
-
Vâlceaua Despicată. Ei sunt ajutați de către Tom Bombadil și un bărbat numit „Pas Mare", care mai târziu se dovedește a fi Aragorn, moștenitorul tronului din Gondor și Arnor, două regate create de către númenoreenii exilați. Aragorn îi conduce pe hobbiți la Vâlceaua Despicată, la cererea lui Gandalf. Între timp, Frodo este grav rănit de către Călăreții Negri, când se aflau pe dealul supranumit Țancul Vremii. Cu ajutorul lordului elf Glorfindel, Frodo reușește să ajungă la Vâlceaua Despicată, trecând râul Bruinen. Călăreții Negri sunt alungați
Frăția Inelului () [Corola-website/Science/311485_a_312814]
-
númenoreenii exilați. Aragorn îi conduce pe hobbiți la Vâlceaua Despicată, la cererea lui Gandalf. Între timp, Frodo este grav rănit de către Călăreții Negri, când se aflau pe dealul supranumit Țancul Vremii. Cu ajutorul lordului elf Glorfindel, Frodo reușește să ajungă la Vâlceaua Despicată, trecând râul Bruinen. Călăreții Negri sunt alungați cu ajutorul unei vrăji de creștere a debitului râului, făcută de către lordul Elrond. Cartea I se termină avându-l pe Frodo inconștient. Cartea a II-a îl surprinde pe Frodo revenindu-și după
Frăția Inelului () [Corola-website/Science/311485_a_312814]
-
de creștere a debitului râului, făcută de către lordul Elrond. Cartea I se termină avându-l pe Frodo inconștient. Cartea a II-a îl surprinde pe Frodo revenindu-și după rana făcută de către Nazgûli, sub stricta grijă a lui Elrond, conducătorul Vâlcelei Despicate. Frodo îl reîntâlnește aici pe Bilbo, care trăiește retras și o vede pe Arwen, fiica lui Elrond. Mai târziu, o mare parte din expozițiunea poveștii este redată de-a lungul unui mare consiliu, găzduit de către Elrond și la care
Frăția Inelului () [Corola-website/Science/311485_a_312814]
-
a împlini o veche profeție referitoare la reîntoarcerea regelui Gondorului și Arnorului, Aragorn urmează să pornească un război împotriva lui Sauron, fiind înarmat cu Narsil, sabia distrusă a lui Elendil. Bucățile distruse ale sabiei au fost ținute în secret la Vâlceaua Despicată de-a lungul anilor pentru a fi restaurată acum sub numele de Andúril. Consiliul decide că singura posibilitate de a salva Pământul de Mijloc este aceea de a distruge Inelul, prin aruncarea lui în lava Muntelui Osândei, loc în
Frăția Inelului () [Corola-website/Science/311485_a_312814]
-
culturii arheologice Ferigile-Bârsești. În rest, în comună mai există șase alte obiective incluse în lista monumentelor istorice din județul Vrancea ca monumente de interes local. Patru sunt situri arheologice așezarea de la „Gogoi” din neoliticul timpuriu (cultura Starcevo-Criș); așezarea de la „Podul Vâlcelei” datând din secolele al II-lea-al III-lea e.n. aparținând culturii carpice; așezarea de la „Varnița” din aceeași perioadă (perioada Latène); precum și așezara de la „Bahana”, de lângă satul Topești, datând din eneolitic (faza AB a culturii Cucuteni). Monumentul comemorativ Ștefan cel
Comuna Bârsești, Vrancea () [Corola-website/Science/310930_a_312259]
-
care condiționează formarea solurilor hidromorfe și halomorfe . Stepa Bălțului reprezintă o morfostructură negativă cu laturile puternic ridicate. La nord înălțimile ating 200-250 m, iar la sud se micșorează până la 150 m. Suprafața este înclinată pronunțat la sud, dezmembrată de văi, vâlcele, râpi și hârtoape, de regulă cu pante simetrice. Stepa Bălțului este alcătuită din două structuri geologice: Câmpia ondulată a Bălțului și Înălțimea Ciuluc-Soloneț. Solurile studiate aparțin primei structuri. Câmpia ondulată a Bălților reprezintă morfostructura inversată delimitată pe laturi de fracturi
Stepa Bălților () [Corola-website/Science/310928_a_312257]
-
Ovidiu și Liviu, au luat drumul pribegiei. Această situație a fost curmată prin intervenția energică pe lângă comandamentul german a colonelului Dionisie Florianu, din armata austro-ungară, intervenție în urma căreia trupele de ocupație au fost obligate să cantoneze în afara satului pe „Părău Vâlcelelor”. Cu toate acestea, mulți racoviceni au avut de suferit în perioada 1916-1917 așa cum a fost Ana Ivan întemnițată la Cluj. În cursul primilor doi ani de război (1914-1916), peste 40.000 de ostași români, ardeleni, bănățeni și bucovineni care luptau
Istoria comunei Racovița () [Corola-website/Science/309473_a_310802]
-
din satele Anghelești, Bisericani, Bucium (reședința), Bucium-Sat, Cerbu, Ciuculești, Coleșeni, Dogărești, Ferești, Florești, Gura Izbitei, Helești, Izbicioara, Izbita, Jurcuiești, Lupulești, Măgura, Muntari, Petreni, Poiana, Poieni, Stâlnișoara, Valea Abruzel, Valea Albă, Valea Cerbului, Valea Negrilesii, Valea Poienii, Valea Șesii, Văleni și Vâlcea. Se află la 10 km est de orașul Abrud. Pe teritoriul comunei există un castru roman, o necropolă din epoca stăpânirii romane, locuințe ale minerilor romani, unelte vechi de minerit, o inscripție dedicată zeului Jupiter Cimistenus (divinitate din Asia Mică
Comuna Bucium, Alba () [Corola-website/Science/310088_a_311417]
-
Suplacu de Barcău (în maghiară: "Berettyószéplak", în slovacă: "Siplak") este o comună în județul Bihor, Crișana, România, formată din satele Borumlaca, Dolea, Foglaș, Suplacu de Barcău (reședința), Valea Cerului și Vâlcelele. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Suplacu de Barcău se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Nu există o etnie majoritară, locuitorii fiind români (32,87%), maghiari (31,47%), slovaci
Comuna Suplacu de Barcău, Bihor () [Corola-website/Science/310209_a_311538]
-
ai lui Elendil, de la Isildur până la Arvedui, ultimul rege al Arthedain, si de la Anarion până la soția lui Arvendui Firiel. Când Aragorn avea doar doi ani, tatăl lui a fost ucis în timp ce urmărea niște Orci. Aragorn a fost apoi găzduit la Vâlceaua Despicata de către Elrond. La cererea mamei sale, descendentă lui a fost ținută secretă, deoarece ei îi era teamă că el să nu fie ucis precum tatăl și bunicul lui dacă adevărată identitate a lui că descendent al lui Elendil și
Aragorn () [Corola-website/Science/309074_a_310403]
-
Peșteră Coltului Rotund etc). Rezervatia cuprinde „Șesul Craiului” situat pe un platou calcaros la pește 1350 m altitudine, în continuare pădurea de pe muntele Scărita, precum și spectaculoase abrupturi ce străjuiesc obârșiile Văii Belioara (afluent al Văii Poșăgii), cu pereți verticali, tancuri, vâlcele, brâne și crește ascuțite. Are o suprafață de 47,7 ha și adăpostește multe specii rare de plante și animale. Inițiativa punerii sub protecție a zonei a avut-o Alexandru Borza, încă din anii ’20 ai secolului al XX-lea
Șesul Craiului - Scărița-Belioara () [Corola-website/Science/309431_a_310760]
-
aspect impresionant. În cuprinsul acestei dantelării de forme, pe brânele înierbate sau în albia torentului s-au păstrat o serie de plante interesante și rare. Astfel, pe terenurile alunecate din est dăinuiește garoafa endemică "Dianthus serotinus, var. demissorum", iar în vâlcelele de la poale se găsește un ochi de stepă cu "Salvia nutans", "Salvia transsilvanica", precum și exemplare rare de stejar pufos ("Quercus pubescens"). Pe brâne și pe versanții domoli din partea superioară apare specia endemică "Onosma heterophyllum" cu "Agropyron cristatum", rare în Transilvania
Râpa Roșie () [Corola-website/Science/309505_a_310834]
-
din satele Dobolii de Jos, Ilieni (reședința) și Sâncraiu. Comuna Ilieni este situată în partea sud vestică a județului Covasna , la limita cu județul Brașov, având ca vecini, în nord-est municipiul Sfântu Gheorghe, în est comuna Chichiș în vest comuna Vâlcele iar în partea de sud comuna Hărman și este străbătută de drumul județean 112, Sfântu Gheorghe-Hărman. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Ilieni se ridică la de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de
Comuna Ilieni, Covasna () [Corola-website/Science/310386_a_311715]
-
Vâlcele (în ) este o comună în județul Covasna, Transilvania, România, formată din satele Araci (reședința), Ariușd, Hetea și Vâlcele. În anul 2002 avea o populație de locuitori, în majoritate romi de limbă maghiară. Prima atestare scrisă a satului Ariușd datează din
Comuna Vâlcele, Covasna () [Corola-website/Science/310390_a_311719]
-
Vâlcele (în ) este o comună în județul Covasna, Transilvania, România, formată din satele Araci (reședința), Ariușd, Hetea și Vâlcele. În anul 2002 avea o populație de locuitori, în majoritate romi de limbă maghiară. Prima atestare scrisă a satului Ariușd datează din anul 1468. În apropierea localității s-a descoperit o așezare neolitică (ceramică pictată, bijuterii din cupru), făcând parte
Comuna Vâlcele, Covasna () [Corola-website/Science/310390_a_311719]
-
așezare neolitică (ceramică pictată, bijuterii din cupru), făcând parte din cultura Ariușd, Cucuteni, Coțofeni. Satul Hetea este populat în majoritate de cetățeni romi care desfășoară activități tradiționale (culesul ciupercilor și al plantelor medicinale, fabricarea obiectelor din răchită și lemn). Comuna Vâlcele se află situată în partea sud-vestică a județului, fiind străbătută de drumul județean DJ 103, care este modernizat (asfaltat), în stare de funcționare relativ bună, constituind principala cale de legătură cu zonele învecinate. Teritoriul comunei se întinde deasupra zonei marginale
Comuna Vâlcele, Covasna () [Corola-website/Science/310390_a_311719]
-
stare de funcționare relativ bună, constituind principala cale de legătură cu zonele învecinate. Teritoriul comunei se întinde deasupra zonei marginale nord-estice a munților Baraolt, altitudinea fiind de 700-900 m. În partea de sud a comunei se află râul Olt. Comuna Vâlcele este situată la o distanță de 17 km față de reședința de județ Sf. Gheorghe. Istoricul comunei și resurse naturale: datorită apelor tămăduitoare, așezarea era cunoscută chiar de romani sub numele "Castrum agua vivarum". Încă din secolul al XVII-lea, în jurul
Comuna Vâlcele, Covasna () [Corola-website/Science/310390_a_311719]
-
de romani sub numele "Castrum agua vivarum". Încă din secolul al XVII-lea, în jurul izvoarelor de apă minerală au început să se edifice adăposturi de lemn și scânduri (vara veneau bolnavii din împrejurimi). Cu trecerea timpului renumele apelor minerale din Vâlcele a devenit din ce în ce mai cunoscut. Un aport deosebit la acest lucru l-a avut contele Nemes, care în anul 1770 a ridicat o construcție modernă în stil elvețian, având două nivele, cu destinație de cazare și un restaurant. Acest edificiu a
Comuna Vâlcele, Covasna () [Corola-website/Science/310390_a_311719]
-
zonă, fapt ce a condus la creșterea resurselor financiare și implicit la amenajarea stațiunii. Din statisticile vremii rezultă că în perioada 1865-1874, media pacienților a fost de 1477 persoane, iar între anii 1930-1938 a depășit 2500 pacienți pe sezon. Stațiunea Vâlcele s-a dezvoltat puternic în perioada cuprinsă între primele decenii ale secolului trecut și până la primul război mondial. În această perioadă s-au dat în funcțiune "Băile clocotitoare" (băile reci), precum și băile calde. La începutul sec. XX se descoperă noi
Comuna Vâlcele, Covasna () [Corola-website/Science/310390_a_311719]
-
reci), precum și băile calde. La începutul sec. XX se descoperă noi surse de apă minerală, fapt ce conduce la ridicarea unui sanatoriu balnear, dotat cu echipamente moderne de hidroterapie (demolat în anii 30). Cu numai câteva decenii în urmă, localitatea Vâlcele era o stațiune balneară cu mare renume atât în țară cât și peste hotare. Printre distinșii vizitatori din țară care și-au petrecut o perioadă de timp la Vâlcele amintim familile Ghica, Știrbei, Cantacuzino, Florescu precum și personalități de marcă: Gheorghe
Comuna Vâlcele, Covasna () [Corola-website/Science/310390_a_311719]
-
demolat în anii 30). Cu numai câteva decenii în urmă, localitatea Vâlcele era o stațiune balneară cu mare renume atât în țară cât și peste hotare. Printre distinșii vizitatori din țară care și-au petrecut o perioadă de timp la Vâlcele amintim familile Ghica, Știrbei, Cantacuzino, Florescu precum și personalități de marcă: Gheorghe Barițiu, Nicolae Bălcescu, Titu Maiorescu. Printre vizitatorii străini care au vizitat stațiunea se numără arhiducele austriac Iosif și principele Serbiei, Miloș Obrenovici, care drept recunoștință pentru eficacitatea tratamentului efectuat
Comuna Vâlcele, Covasna () [Corola-website/Science/310390_a_311719]
-
Maiorescu. Printre vizitatorii străini care au vizitat stațiunea se numără arhiducele austriac Iosif și principele Serbiei, Miloș Obrenovici, care drept recunoștință pentru eficacitatea tratamentului efectuat a finanțat în anul 1843 construirea bisericii ortodoxe din localitate. Localitatea de reședință a comunei Vâlcele este satul Araci aflat la o distanță relativ egală față de celelalte sate care alcătuiesc comuna. Prima atestare documentară a localității există din anul 1332. Intensele legături dintre localnici și alte zone ale țării s-au concretizat printr-o permanentă și
Comuna Vâlcele, Covasna () [Corola-website/Science/310390_a_311719]
-
care în prezent poartă numele scriitorului, se află bustul lui Romulus Cioflec. Cu sprijinul Ministerului Culturii, Muzeul Carpaților Răsăriteni, în locuința natală a scriitorului s-a amenajat "Casa memorială Romulus Cioflec". La marginea localității se află amplasat Cimitirul Eroilor. Comuna Vâlcele are un potențial economic mediu în comparație cu celelalte comune ale județului Covasna. Activitatea de zootehnie prezintă un interes deosebit datorită condițiilor naturale existente (pășuni și fânețe) care permit extinderea intensivă a acestei ramuri. Cele trei localități ale comunei Ariușd, Araci și
Comuna Vâlcele, Covasna () [Corola-website/Science/310390_a_311719]
-
are un potențial economic mediu în comparație cu celelalte comune ale județului Covasna. Activitatea de zootehnie prezintă un interes deosebit datorită condițiilor naturale existente (pășuni și fânețe) care permit extinderea intensivă a acestei ramuri. Cele trei localități ale comunei Ariușd, Araci și Vâlcele dispun de centrală telefonică digitală, având la dispoziție toate facilitățile oferite de aceasta. În comună funcționează o fabrică de mobilă, o moară, o brutărie și un număr de 23 S.R.L.-uri cu diferite profile de activitate depanare radio-tv, service-auto, vulcanizare
Comuna Vâlcele, Covasna () [Corola-website/Science/310390_a_311719]