3,885 matches
-
poziții prin analiza tendințelor expansioniste spre Balcani și Bosfor, cu consecințe grave pentru situația neamului românesc. În Nici într-un chip cu Rusia (1914), atitudinea era afirmată deschis în fața publicului. Imediat după apariție, „broșura de patruzeci de pagini, scrisă cu vădită intenție de propagandă” era prezentată în „Viața românească” nr. 7-9 din 1914: „În o formă foarte concisă, în care tonul de polemică vie devine uneori aprig până la satiră, autorul a expus în chip sistematic argumentele care, după părerea sa, silesc
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
își dădeau perfect seama de intrigile și manoperele rușilor și le urmăreau cu cea mai deosebită atenție, denunțând și Porții, și Cabinetului francez că împărăția vecină pregătește o răscoală generală a creștinilor supuși sultanului. Dovezile erau destul de numeroase și de vădite pentru ca chiar mințile destul de greoaie ale marilor demnitari turci să se convingă de adevărul acestor denunțări, întărite atât prin purtarea mai mult decât suspectă a diplomației rusești, cât și prin adunarea de oști pe malul Nistrului. Misiunea franceză lucra mai
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
desconsiderare a Domnului, ce s-a adoptat spre a face guvernul lui imposibil. Acuma există certitudinea că membrii opoziției din Obșteasca Adunare își iau instrucțiile de la Consulatul general al Rusiei... Iată cum explică Cochelet, într-un raport către Thiers, ostilitatea vădită a Rusiei împotriva lui Alexandru Ghica: ... Întâiul scop al Rusiei asupra Principatelor s-a dezvăluit, deci, prin numirea Domnilor, arătând ceea ce aștepta de la ei, ceea ce n-ar fi putut să spere de la niște Domni care n-ar fi ținut puterea
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
este dușmanul de căpetenie al neamului nostru, Rusia este pentru noi dușmanul nostru cel de căpetenie, Rusia este primejdia cea grozavă, de Rusia trebuie să ne păzim înainte de toate. Și acuma întreb: După atâtea fapte de o rea-credință atât de vădită, după atâtea înșelăciuni, după atâtea umilințe și jafuri, după răpirea unei jumătăți de țară, după o continuă și vederată acțiune pentru anexarea țărilor noastre către împărăția ei, mai este oare permis românilor să meargă, de buna lor voie, împreună cu Rusia
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
de plăți dintre Iugoslavia și România. Ana Pauker ar fi explicat cu această ocazie că prețurile stabilite la schimbul de marfuri n-ar fi avantajoase pentru partea română, deoarece cursul de schimb leu-dinar era favorabil iugoslavilor. Acțiunea avea însă un vădit caracter demonstrativ, întrucat acordul oricum expiră la sfarsitul acelui an. La 1 octombrie 1949, țara noastră denunță tratatul de prietenie semnat cu prilejul vizitei lui Tito la București, între 17 - 19 decembrie 1947, valabil pentru 20 de ani. Liderul iugoslav
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
spună că și aici, în această adunare, se manifestă tendințe contrarevoluționare. Răspundem tuturor că poporul român, în ansamblul său, nu va permite nimănui să calce în picioare patria noastră!” Ziua de 22 august s-a scurs într-o stare de vădita agitație populară. Luând conducerea mișcării de sprijinire a Cehoslovaciei, regimul comunist de la București dezamorsă orice reacție posibilă din partea cetățenilor români, daca rezistență cehoslovacilor s-ar fi prelungit. Pe acoperișurile principalelor edificii din Capitală, poate și din alte orașe ale țării
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
lor erau false,sau incitante la agresiune și violență, precum cele de la Otopeni, Sibiu si Timișoara, că dacă nu ar fi fost militarii care apărau clădirea televiziunii, ei un grup de "eroi" sărise gardul să pătrundă în studiou cu intenția vădită să le omoare. Bine, întrebă una din ele-dar ce aveați cu noi doar știați că suntem niște biete femei care transmiteam pentru publicul din toată țara, veștile pe care le primeam și noi de la alții? Da,-spune flăcăul nostru care
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
După aceste date, românul a început să simtă că trăiește în România, indiferent de zonă. S-a început cu schimbarea cadrelor de conducere de la instituțiile principale: partid, justiție, miliție, securitate, inclusiv conducerile din unitățile economice, unde se simțea o ignorare vădită și-n multe cazuri chiar sabotare, pentru aceste motive au fost emise legi speciale privind sabotarea economiei. Pentru aceste motive, multe cadre,după terminarea școlilor, erau repartizate în Ardeal, așa am ajuns și eu din Iași în Baia Mare. Era politica
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
coarne lipindu-i-să, între dobitoace mai fericită și între pasiri mai slăvită va fi, îndată credzu, proasta (...). Altădată, pentru a descrie contrastul izbitor dintre Cămilă și Helge, Cantemir folosește procedeul stilistic al acumulării de epitete, în cazul primului personaj cu scop vădit caricatural, iar în cel de-al doilea caz pentru a descrie gingășia. Grotescul și frumosul se relevă și aici reciproc: Forma alegorică i-a permis lui Cantemir să folosească diverse procedee stilistice pentru a satiriza personaje și situații, pentru a
Istorie şi anamorfoză în „Istoria ieroglifică” de Dimitrie Cantemir. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1384]
-
de 9 avioane (3 patrule a câte 3 avioane sburând într-o ordine extrem de strânsă) este primit deci de o pânză de foc repezită din gurile a 216-288 mitraliere. Infernul este imaginabil și trebuie să fii o scriu cu o vădită mândrie sburător român pentru ca să ataci un asemenea arici de foc, să revii neîncetat asupra lui trăgând de la 400 m până în 50 m... până când se termină muniția, până dobori un bombardier sau până cazi jertfă elanului, vitejiei și sublimei datorii !" (Cdor
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
ce simțeam că-mi... fuge. Câteva zile doar mi-au trebuit să-mi dau seama că totul devenea mai confuz. O armată întreagă de tineri, dar experimentați și distinși camarazi aviatori, care se îndreptau spre mine cu o îngrijorare din ce în ce mai vădită și eu, care mă simțeam fără astâmpăr dar, din păcate, neputincios. Ce puteam să le spun? Cum să-i sfătuiesc? Când eu singur eram nedumerit. Toți acești oameni care, ca și mine, aveau un ideal și care de ani de
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
însoțit de locotenentul francez, ne îndreptăm pe o frumoasă alee către marginea aerodromului unde mă aștepta o mașină ce urma să mă conducă în oraș. Zi frumoasă, calmă și caldă de sfârșit de vară. Toată atmosfera din jur îmbietoare; cu vădită mulțumire pășeam încrezător pe alee, schimbând diferite idei și întreținând o convorbire chiar amicală. Mai aveam de parcurs vreo 50 de pași până la mașină. În acel moment, din sens opus, un ofițer englez ne încrucișează, cunoșteam uniformele și gradele ofițerilor
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
tragicomicul situației: surpriză amară, o oarecare îngrijorare datorită, în special, faptului că cele întâmplate erau în legătură cu un ofițer englez, reprezentant al unei națiuni pentru care, cunoscându-i în mare măsură istoria, atât internă cât și pe plan extern, îmi provoca vădite îndoieli. Voi avea desigur ocazia să vorbesc încă mult despre acest subiect. Optimismul meu, bazat pe marea mea credință, lua naștere, așadar, din ce în ce mai mult și mi se strecura în suflet o doză de încredere, de liniște, de curaj. Adevărul este
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
să renunțe la pretențiile sale, îi spune, printre altele: „Ai suferit pentru cunoaștere?“ De întrebarea aceasta, la care Măra nu putea răspunde, ar trebui să ne servim ori de câte ori vrem să măsurăm valoarea exactă a unui spirit. În chipul cel mai vădit, un Montaigne n-a suferit pentru cunoaștere: un înțelept și nimic mai mult. Un Pascal, dimpotrivă, a plătit pentru cea mai mică afirmație sau nega ție pe care și-a îngăduit-o; de aici faptul că tot ce afir mă
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
-l arată. Pe măsură ce omul își urmează drumul spre mai bine, dacă vede că posibilitățile sale materiale se lărgesc, vede totuși foarte limpede că șansele sale spirituale se îngustează în aceeași măsură. Îl pândește dezastrul, și el, în chipul cel mai vădit, aleargă spre acesta. La sfârșitul veacului, se înălța eșafodul; la capătul istoriei, eșafodul care va fi înălțat va avea o altă măreție, pentru că pe el va urca regele creației. O societate care se bucură fără măsură și fără rușine de
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
aceeași toleranță se dovedește în schimb un semn de slăbiciune și de destrămare. Evidența aceasta tragică nu putea să i se impună unui spirit care îi frecventa pe amatorii aceia de iluzii care au fost enciclopediștii: ea urma să devină vădită unor vremuri mai dezabuzate, în chip deosebit vremii noastre. Societatea secolului al XVIII-lea, acum știm, era tolerantă pentru că îi lipseau vlaga și avântul necesare pentru a persecuta, deci pentru a dăinui. Despre Ludovic al XV-lea, Michelet spunea că
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
teren și laborator. Scopul noului învățământ este dublu: pe de o parte didactic, de a forma profesori cât mai bine pregătiți pentru toate nivelurile de învățământ, pe de altă parte pur științific, de a forma cercetători într-un domeniu cu vădite preta-bilități teoretico-fundamentale și aplicative. Fundamentarea geografiei ieșene pe baze naturalistice, cu precădere geologice, este, cum am mai arătat, justificată prin formația celor care au predat-o la începuturi (în lipsă de cadre geografice cu formație universitară), dar care s-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
După încheierea războiului din 1877, relațiile dintre Rusia și România se deteriorează grav, din cauza faptului că imperiul țarist anexează trei județe din sudul Basarabiei, iar armata rusă, aflată pe teritoriul țării noastre, se manifestă ca o forță de ocupație. Ostilitatea vădită a Rusiei față de România independentă, scăderea puterii Franței (învinsă în războiul cu Prusia din 1870-1871), ridicarea Germaniei la rangul de mare putere europeană permit lui Carol I să-și materializeze simpatia față de țara de origine, prin încheierea unui tratat de
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
limbaj de explicitare, de "traducere" a actelor politice și, implicit, de evaluare critică a acestora. Densitatea de informații, de date privind referențialul politic al epocii, se coroborează în textura articolelor cu ample excursuri interpretative, cu analize și glosări tematice cu vădite valențe paideice. Prin natura sa mediatică, limbajului politic eminescian eludează caracterul legitimant al discursului cultivat de actorii politici, instituind o interpretare, o grilă de lectură a vieții politice românești din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Chiar și
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
a tradiției, fără viață și fără strălucire. Fenomenul acesta se ivește în epocile când spiritul veacului se înstrăinează de spiritul Bisericii. În acest caz, artiștii, aplecându-se fără convingere la slujirea artei bisericești, dau naștere la producții stereotipice, de o vădită decadență. Din cele spuse până acum, rezultă că rolul Bisericii e covârșitor în ce privește cultivarea și disciplinarea convergentă în unitatea de stil a artelor, care e de o evidență dominantă în toată istoria culturii omenești. Sunt arte ca arhitectura, pictura, sculptura
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
spiritul în care se mișcă noua disciplină științifică și prăpastia care se cască între ea și concepția noastră teologică. Cu toate interesantele date, pe care izbutește să le cucerească pe calea analizei operei de artă, estetica autonomă constituie, în mod vădit, o adâncă coborâre a prestigiului ideii de frumos și de artă. Din cunoașterea unor astfel de sisteme, omul neavertizat înțelege că arta e o confecțiune ca oricare alta și se miră, poate, că n-o face oricine. E, de altfel
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
fost depășit apoi de stilul baroc. Renașterea de asemenea se încadrează în romano catolicism cu un stil aparte Față de fermitatea stilului ortodox, am putea spune că aceste salturi stilistice, pe care le observăm în evoluția artistică a romano-catolicismului, corespund unei vădite nesiguranțe în ce privește armonizarea formelor plastice cu fondul dogmatic. Dincolo de sinodalitatea ecumenică, dogma romană a sporit mereu cu noi adaosuri și deși nu putem susține că fiecărui adaos doctrinal i-ar corespunde o modificare de stil artistic, suntem ispitiți să credem
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
întocmirea primelor rapoarte cu date statistice a fost sarcina administratorilor militari locali: strângerea de date despre băile publice, despre stațiile meteorologice și spațiile pentru piețe. Evident că și strângerea de date despre clădiri cu specific românesc, adică despre cele cu vădite caracteristici bizantine, ca și a datelor privind atrocitățile comise de armata română, respectiv chestionarele concepute pentru populația maghiară trăitoare în diaspora, serveau toate unui țel politic sau unor anume interese de politică externă, dar și de politică națională. Pe lângă reinstalarea
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
a fi a acestora, filosoful explică relația dintre obiectele exterioare și idei. Cum pot cunoaște ce este adevărat și ce este supus erorii? Principiul după care se realizează este cel al clarității dublat de principiul simplității: "căci e un lucru vădit că tot ce e adevărat este ceva; și am arătat pe larg că toate cele pe care le cunosc în chip limpede sunt adevărate"177. Cele adevărate sunt introduse în lumea cogito-ului, astfel introducerea celor considerate adevărate în universul cogitatelor
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
nu în sensul bizantin (cu nota sa complexă levantină), ci mai mult în sens național, legând datinile sale religioase de străvechea pietate dacică și de unele reminiscențe latine: Rosalia, Floralia, așa că nota locală e uneori cum nu se poate mai vădită". 4 Vasile Băncilă, Misiunea noii generații, în Opere vol. IV. Eseistica edită (1933-1936), ediție îngrijită de Dora Mezdrea, Brăila, Editura Istros, p. 232. 5 Ibidem, pp. 233-234: "Așa cum e astăzi, Ortodoxia pare inutilă ori rebarbativă multora, din cauza expresiei exterioare, în
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]