3,569 matches
-
când plaga interesează organe importate (vase, nervi, mușchi, organe interne etc.). Sunt grave și necesită tratament de specialitate. complicate, în care evolutiv plaga se poate complica cu infecție, hemoragie, necroză etc. 6. După timpul scurs de la accident: recente sunt plăgile văzute și tratate în primele 6-8 ore de la accident, timp în care deși plaga este contaminată infecția nu s-a produs. Beneficiază de un tratament chirurgical complet. vechi sunt caracterizate prin apariția infecției care complică evoluția. Deși timpul are o importanță
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
ca o condiție a creșterii randamentului de valorificare a resurselor; - profesionalizarea și educația . Aplicarea unor tehnologii adecvate în activitățile zonei montane (agricole, turistice) necesită o profesionalizare corespunzătoare a celor care o înfăptuiesc. Profesionalizarea și educația locuitorilor din zonele montane trebuie văzută ca o pârghie de îmbunătățire a nivelului lor de trai, printr-o valorificare eficientă a resurselor. Referindu-se la rolul educației în viața unei populații, E. F. Schumacher susține că explicația dispariției unor civilizații bazate pe epuizarea resurselor este falsă
IMPACTUL DEZVOLT?RII TURISMULUI RURAL ?I AGROTURISMULUI ASUPRA ZONELOR RURALE by Elisabeta RO?CA () [Corola-publishinghouse/Science/83117_a_84442]
-
a dovedit revelator. Într-unul din colțurile mozaicului, este reprezentat un simbol bine cunoscut, acel al două securi cu dublu tăiș încrucișate, motiv specific care, fără ezitare m-a condus la civilizația minoică, studiată de mine în anii anteriori și văzută și la fața locului. Cu acest reper am putut înnoda legătura dintre minoicii din Creta și geto-dacii de la Tomis. Am menționat deja că orașul Tomis a fost înființat ca un emporium de către coloniștii greci veniți din Milet în s.VI
Edificiul roman cu mozaic de la Tomis-Constan?a. Cine a fost executantul mozaicului? by Paul-Emil Ra?cu () [Corola-publishinghouse/Science/83671_a_84996]
-
care mai de care mai apetisante și savuroase. La masă de o parte și de alta erau mulți oameni care aveau linguri din lemn cu cozile foarte lungi și astfel ei nu puteau mânca si de aceea sufereau. După cele văzute omul nostru e luat În Rai și acolo Într-o Încăpere asemănătoare exista de asemenea o masă Întinsă cu multe feluri de mâncare foarte bune și oamenii aveau de asemeni linguri din lemn cu cozi foarte lungi Însă erau În
Darul : meditaţie pentru suflet by ALEXANDRA LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/785_a_1762]
-
șase grupe de blocaje perceptuale: Stereotipizarea; Dificultatea de a izola problema în context; Tendința de a îngusta prea mult aria problemei, legată de percepția existenței unor restricții numeroase; Incapacitatea de a vedea problema din mai multe puncte de vedere; Saturația, văzută ca percepția de ansamblu a unor stimuli familiari, fară capacitatea reală de actualizare facilă, detaliată; Eșecul în utilizarea inputurilor senzoriale, înțeles ca incapacitatea de a folosi imaginația senzorială. Blocajele emoționale menționate de autor sunt: Teama asumării riscului, teama de greșeală
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
moment ce se petrece pretutindeni, inclusiv ce s-a petrecut sau ce se va petrece. Libertatea văzută de Leibniz, este o libertate ce ține de ”mașina divină”, întrucât universul este văzut ca o perfecțiune, toate lucrurile au grade de libertate , văzute ca libertăți autentice, dar care anunță restul universului, și care în mod natural afectează întregul. III.2.4. Jean Jeaques Rousseau (1712-1778) Pentru Rousseau, prin libertate se poate înțelege atât starea de independență naturală a oamenilor ( libertatea naturală, primitivă) , cât
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
reprezintă măsurarea, proces complex care poartă denumirea de audit. Prin intermediul auditării managementul poate să determine modul în care personalul angajat într-o anumită structură își execută atribuțiile, respectă responsabilitățile alocate și dacă organizația este eficace și eficientă în ansamblul ei, văzută ca sistem. În cadrul procesului de audit, auditorul va evalua trei aspecte: conformitatea cu standardul, implementarea sistemului prescris și performanța. Cum procedura generală pentru audit implică colectarea informațiilor, comunicarea reprezintă un factor cheie care este tratat în primul capitol al acestei
AUDITUL CALITĂŢII by SILVIA MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/342_a_756]
-
abordate vor fi încheiate. În timpul auditului calității, auditatul poate încerca deliberat să l ghideze pe auditor spre o operație specifică, un operator, document sau caracteristică. Acest lucru poate fi evitat prin specificarea clară a dorinței de urmărire a tuturor operațiilor văzute ca sistem, cunoașterea și a altor participanți din procesul de execuție, prezentarea tuturor documentelor legate de procesul avut în vedere și cuprinderea caracteristicii menționate alături de celelalte atribute și performanțe ale produsului. Criteriile de selecție ale auditorilor pot include următoarele: a
AUDITUL CALITĂŢII by SILVIA MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/342_a_756]
-
contexte - adresezi unui copil neauzitor un mesaj stând cu spatele la acesta; repeți mesajul verbal sau mimico-gestual dându-i posibilitatea să te vadă, ori atenționându-l în prealabil. După această demonstrație vor comunica mult mai bine, insistă să se facă văzuți, pronunță cuvintele rar, își atenționează partenerii, în general le imită gesturile cu mult succes, se lansează în demonstrații și solicită confirmarea pentru a fi siguri că au fost înțeleși, cer frecvent aprobarea dacă lucrează împreună. Întâlnirile dintre deficienții de auz
Comunicarea cu persoanele cu deficien?e de auz by Vasilica Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/84058_a_85383]
-
din ce în ce mai clare că în unele condiții, artiștii băștinași pot să reproducă natura cu tot atâta fidelitate ca și cel mai priceput artist format la o academie. O anumită formă de artă există în fiecare colț de lume, dar evoluția artei văzută ca un efort susținut, nu începe nici în grotele din sudul Franței nici printre indienii din America de Nord. Nici o tradiție directă nu leagă aceste prime începuturi de timpul nostru; în schimb, există o tradiție directă, transmisă de la maestru la elev, de la
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
interpretări care erau păstrate cu sfințenie în arta și arhitectura marilor catedrale medievale și care încă fac parte din limbajul teologic al tra‑ diției ortodoxe răsăritene. O oarecare consolare constă în faptul că interpreta‑ rea bibliei a fost doar rareori văzută ca o problemă simplă, cititorii moderni nefiind primii care întâmpină dificultăți în abordarea bibliei. În timpul vieții pământești a lui Cristos, exista o varietate considerabilă cât privește interpre‑ tarea Vechiului Testament în cadrul iudaismului. Oricare ar fi fost interesul pentru înțelesul literal
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
ca o manifestare a subiectivismului: autorul prezintă lumea din punctul de vedere specific al individului. Centrul structurii de referință se află în privitor. Putem însă susține și poziția contrară. Wolfgang Kemp, într-un eseu despre perspectivă în fotografie, afirma că . Văzută astfel, per spectiva oblică indică autonomia lumii externe, la structurile căreia vizitatorul trebuie să se adapteze în abordarea sa. Oricare ar fi calea aleasă comparativ cu accesul lesnicios la spațiul ortogonal, artistul depistează o alienare. Intrarea în lume pune probleme
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
formele compoziției creează centrul care, la rându-i, creează ordinea ele mentelor. Dar, omițând orice referire directă la centru, pictorul estompează stabilitatea de bază a compoziției sale. El o încredințează interacțiunii vectorilor și l investește pe privitor cu organizarea celor văzute, trimițându-l către centrul indirect sugerat. Acest tip mai dinamic de compoziție suscită o percepere mai sofisticată decât o operă construită sigur și stabil în jurul unui centru vizibil. Tensiunea prin deviere Suntem conduși spre descoperirea faptului că devierea față de centru
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
roman. În cele mai multe clădiri așadar, centrul de echilibru al ansamblului, deși indispensabil unei verificări a ordinii finale a proiectului, este mai puțin evident decât centrii unităților subordonate pe care le conține un edificiu. Fiecare încăpere posedă propria centricitate, dar trebuie văzută și în contextul întregii clădiri. Viziunea arhitectului trebuie să se ridice mai presus de vederile limitate, aflate la îndemâna vizitatorilor aflați în diferite poziții. Galeria națională de artă, Washington, DC Panteonul din Roma, o combinație geometrică simplă între o sferă și
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
5-6 ani, și pentru cei care au multe decenii în plus. Am avut, într-adevăr, vizite ale unor copii de grădiniță și vă pot spune cu satisfacție că, după spectacol, ne-au asaltat, pur și simplu, cu întrebările! După cele văzute, vă mărturisesc sincer că și eu am rămas uluit de câte se pot face sub cupola vechiului castel de apă. Singurul inconvenient ar fi temperatura din sala de spectacole a Planetariului, care nu mi s-a părut prea... îmbietoare. Din
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
5-6 ani, și pentru cei care au multe decenii în plus. Am avut, într-adevăr, vizite ale unor copii de grădiniță și vă pot spune cu satisfacție că, după spectacol, ne-au asaltat, pur și simplu, cu întrebările! După cele văzute, vă mărturisesc sincer că și eu am rămas uluit de câte se pot face sub cupola vechiului castel de apă. Singurul inconvenient ar fi temperatura din sala de spectacole a Planetariului, care nu mi s-a părut prea... îmbietoare. Din
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
de silueta celui care atârnă de o grindă. În ciclul de gravuri „Mitul Minotaurului“, Marcel Chirnoagă sugerează adâncimea spațiului cu ajutorul formelor labirintului, care se prelungește spre linia de orizont. Este o modalitate inspirată de a da amploare labirintului sau lumii văzute ca labirint. Hokusai, în xilogravurile sale, folosește cu succes elementele de arhitectură, utilizând o spațializare cu forme tratate axonometric, care etalează imaginea în spațiu menținând o proporție egală a oamenilor și a formelor de arhitectură în primul plan al imaginii
Arta compoziției by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]
-
un desen cu o linie „orizontală“ ușor înclinată de câteva ori, am înțeles Veneția și am priceput că desenul nu trebuie să redea realitatea, ci să-i sugereze sensul. Linia la el nu povestește, nu ilustrează, nu vede o realitate văzută și revăzută de toată lumea. La Klee, traseul grafic este încărcat de semnificație transmițând hipersensibil realitatea sa interioară. La Klee cromatica este rafinată, îndelung gândită și orchestrată. Desfășurate pe suprafețe plane, tonurile sugerează adâncimi, în ritmurile unei realități interioare. Recursul la
Arta compoziției by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]
-
activităților de marketing, relații publice, cercetare-dezvoltare - prin crearea unor structuri specifice puternice; * Controlul propriu-zis al mediului: nu doar răspunsul la nevoile de educație exprimate de societate și schimbările sociale ci crearea de nevoi și provocarea/dirijarea schimbărilor sociale (școala este văzută ca motorul acestor schimbări). 2. Reducerea nevoilor de procesare de informație: crearea unor structuri organizaționale care diminuează nevoia de distribuire a informației prin descentralizarea sistemelor școlare; 3. Îmbunătățirea capacității comunicaționale și informaționale: - prin utilizarea tehnologiei, prin dezvoltarea competențelor de comunicare
COMUNICARE ŞI CONFLICT ÎN MEDIUL EDUCAŢIONAL by CARMEN ZELINSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/708_a_1150]
-
interumane; reducerea interdependenței necesare pentru funcționarea sistemului social; în special actele de devianță ale persoanelor cu un statut înalt afectează cooperarea dintre rolurile sociale, diminuând funcționalitatea întregului sistem. Atunci când analizăm și comparăm funcțiile și disfuncțiile sociale ale devianței, aceasta trebuie văzută ca un fapt social dat, omniprezent, având atât un rol benefic, cât și unul perturbator în raport cu funcționarea societății. Este important de reținut că devianța este un fenomen social complex, cu o istorie la fel de îndelungată ca și cea a formelor de
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
Delincvența juvenilă este un concept juridic, criminologic, ce desemnează totalitatea conduitelor care încalcă norma juridică și care aparțin minorilor. Delincventa juvenilă poate fi definită ca un comportament de încălcare a legilor din partea celor care, din cauza tinereții lor, nu sunt încă văzuți ca fiind deplin responsabili pentru acțiunile lor. Domeniul comportamental acoperit de sintagma „delincventă juvenilă" este extrem de divers. Astfel, de exemplu, literatura britanică include aici nu numai infracțiunile de drept penal, care sunt comise și de adulți, ci și eșecul minorilor
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
suficient pentru a explica descreșterea fluxului în colapsul progresiv microvascular. Acești autori au postulat faptul că defectele apărute angiografic sunt cauzate de factori locali și de asemenea probabil de către trombi. Deoarece modificările observate în leziunile prin frig sunt similare celor văzute și în alte stări inflamatorii, Robson și Heggers (1981) au spus că ischemia progresivă din degerături este dată de aceeași mediatori ai inflamației responsabili de ischemia progresivă din arsură. Au găsit nivele mari de PGE2, PGF2, TxB2. 16.2.3
Capitolul 16: DEGERĂTURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1224]
-
jocurile publice de la Naples, unde este prezent pentru a conferenția despre subiecte culturale. Scopul acestei serii descriptive, care ia forma unei structuri dialogale între autor și fiul gazdei sale este educativ, autorul încercând să-și convingă interlocutorul de valoarea operelor văzute și descrise. Ceea ce distinge descrierea ekphrastică reflexivă din Lumea în două zile - care se construiește sub forma unui dialog - de descrierea laudativă este componenta didactică - chiar dacă efectul de elogiu este specific descrierii ekphrastice reflexive, aceasta este lipsită de o finalitate
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
Hristos. O deosebire similară rezidă în percepția ortodoxă referitoare la relația dintre libertate și autoritate. Admiterea acelui homo naturalis care există în sine presupune negarea dimensiunii spirituale. În Ortodoxie, autoritatea nu se regăsește la papalitate; Ecclesia nu este nici monarhie văzută, nici aristocrație văzută, nici democrație văzută. Pentru ortodocși, mergând pe linia gândirii teologice a lui Homiakov cu privire la inexistența autorității exterioare, autoritatea ecleziastică este "autoritatea întregii lumi creștine de la Iisus Hristos și până astăzi și de astăzi înainte". Mai mult chiar
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
similară rezidă în percepția ortodoxă referitoare la relația dintre libertate și autoritate. Admiterea acelui homo naturalis care există în sine presupune negarea dimensiunii spirituale. În Ortodoxie, autoritatea nu se regăsește la papalitate; Ecclesia nu este nici monarhie văzută, nici aristocrație văzută, nici democrație văzută. Pentru ortodocși, mergând pe linia gândirii teologice a lui Homiakov cu privire la inexistența autorității exterioare, autoritatea ecleziastică este "autoritatea întregii lumi creștine de la Iisus Hristos și până astăzi și de astăzi înainte". Mai mult chiar, existența Sinoadelor ecumenice
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]