9,893 matches
-
Fiți legătura între trecutul trăit de mine și viitorul ce stă înainte''. Noi spunem și mărturisim, că nu s-a pierdut și nu se va pierde nimic din testamentul său moral. Fericite Părinte Roman, nu s-a stins nimic de pe vatra luminoasă lăsată de tine. Brațe tinere au luat conducerea eparhiei tale. Veghează asupra legăturii de dragoste dintre noi și o binecuvântează. În veci să fie pomenirea lui între noi''. Preasfințite Părinte Episcop Nicolae al Oradiei, urmașul fericitului în Domnul Episcop
DIN SERIA: PRO MEMORIA CRÂMPEIE DIN ACTIVITATEA PASTORAL – MISIONARĂ A EPISCOPULUI DR. NICOLAE POPOVICIU AL ORADIEI (1903 – 1960; EPISCOP: 1936 [Corola-blog/BlogPost/343119_a_344448]
-
punga! Nu-mi trebuie mie! / Poate că de folos ți-e ție! Bădiță, înc-o dată eu, / Te rog ca și pe Dumnezeu, Să îmi dai carul să mă duc, / Lemne de foc, să îmi aduc, Căci n-au scânteie-n vatră-ai mei! Fă-ți o pomană pentru ei! După ce lemne voi căra, / Nicicând nu te-oi mai supăra, Și ce-a mai fi, vedea-voi eu! Fie precum vrea Dumnezeu!” „Măi frate, ce-aș putea să zic? / Mai bine tac
DĂNILĂ PREPELEAC de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1799 din 04 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343155_a_344484]
-
și poveri de viețuire! Cu vitejie strămoșească-n cuget își conducea oștirea-n luptă dreaptă. Și înălța lăcaș creștin, de suflet, când bătălia era câștigată. Stau mărturie-n vreme să grăiască, lăcașuri de credință și cultură. Ecou să fie-n vatra românească, pe file de istorii și scriptură. Nu pregeta, slujindu-și țărișoară, cu prețul vieții și cu risc de moarte, ca eroism din neam să nu dispară. Să dăinuie-n victorii repurtate! Că s-a luptat ades cu otomanii ce
COMEMORAREA SFÂNTULUI VOIEVOD ȘTEFAN CEL MARE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1644 din 02 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343361_a_344690]
-
nici de moarte nu-i e frică, încăleca pe cal ce-n luptă-l ducea. Biruitor dorind să se întoarcă, săruta sabia și cruce-și făcea. N-a pregetat nicicând să cârmuiască Moldova cu destinul greu încercat de vitregii în vatra strămoșească. Purtând renume de domn neînfricat. Când neputința, grav îl copleșește, venind din bătrâneți apăsătoare, Bogdan-Vodă, fiul, se-nvrednicește să țină țara în străvechi hotare. De timp răpus, cu tâmple-ncărunțite, din trup și-a înălțat suflet la Domnul. Eu
COMEMORAREA SFÂNTULUI VOIEVOD ȘTEFAN CEL MARE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1644 din 02 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343361_a_344690]
-
născut în mintea mea de adolescent a fost acela de a merge cu picioarele desculțe la locul în care s-au dat în istorie ”Marile bătălii” pentru apărarea pământului strămoșesc ale neamului daco-românesc. Să merg și să mă închin la vetrele sacre ale istoriei. Să merg deci la Rovine, la Călugăreni, la Podul Înalt, la Mărăști, Mărășești și Oituz. Să mă întind pe pământul gol sau pe iarbă, cu mâinile sub cap, să privesc cerul ceasuri întregi. Să las gândurile, sentimentele
STEFAN DUMITRESCU ORICE SEMN ESTE O INSULĂ CRONICĂ LITERARĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1598 din 17 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/343398_a_344727]
-
descălțat și cu pantofii în mână am pășit sărutând cu tălpile goale iarba și pământul pe care au călcat tălpile regilor, ale preoților daci. Din păcate nu am reuști să ajung la Rovine, la Călugăreni, și la multe alte locuri, vetre de sfințenie și de eroism ale neamului daco-roman, căci noi suntem poporul dac în devenirea lui prin istorie... Iată însă că un reporter talentat (pentru că termenul de reporteră nu este consacrat) trăiește și împlinește în modul cel mai real și
STEFAN DUMITRESCU ORICE SEMN ESTE O INSULĂ CRONICĂ LITERARĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1598 din 17 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/343398_a_344727]
-
talentat (pentru că termenul de reporteră nu este consacrat) trăiește și împlinește în modul cel mai real și senzorial visul nostru din tinerețe. Elisabeta Iosif, o poetă talentată despre care am scris impresionat, are această idee genială, de a merge la vetrele sfinte ale acestui neam, care sunt pilonii de aur și de oțel pe care se sprijină marea Construcție a istoriei noastre...Merge la Sarmizegetuza cu un grup de daciști, curent din care facem parte și noi. Dacismul este în istoria
STEFAN DUMITRESCU ORICE SEMN ESTE O INSULĂ CRONICĂ LITERARĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1598 din 17 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/343398_a_344727]
-
Grison, focurile lumilor: terestră, intermediară și cerească, adică, focul obișnuit, trăsnetul și soarele. Buddha - spunea același specialist în civilizațiile Extremului Orient, P. Grison în Dicționarul de simboluri, îl considera cunoaștere și iluminare „ațâț în mine o flacără...inima mea e vatra, flacăra este sângele meu îmblânzit. ” Bachelard privește simbolistica focului ca o prelungire prin ardere a luminii. De fapt o sărbătoare a Luminii. Este acea lumină care scurtează noaptea hibernală și prevestește durerea de mugur din anticamera primăverii: Un Vers se-agață-n
MĂRŢIŞOR de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1151 din 24 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343499_a_344828]
-
îl întâlnim ca elev al Școlii Militare de Ofițeri de Rezervă din Ploiești, pentru ca un an mai târziu să-l aflăm în linia întâi al trupelor de elită ostășești ale Batalionului 1 Vânători de Munte, pe frontul de reîntregire a Vetrei geto-daco-strămoșești. Având credința puternică în Împăratul lumii-Biruitorul Iisus Hristos, Aurel State se consideră deopotrivă Ostaș al Domnului și al Patriei sale, cea cu descendență nobilă, demnă și nemuritoare. Neastâmpărul său de a fi primul în toate, curajul musceleanului, al neatârnării
DRUMUL CRUCII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343467_a_344796]
-
2) și indieni (romi): „Sunt trei feluri de blestemuri asupra Țiganilor. Țiganii urâți, buzați și întăciunați, ca curat dracu, sunt blestemați de călugări, după vremea de când erau robi pe la monastiri. Țiganii cei negri, cărora le mai dice și Țigani de vatra, care sciu să lucreze fieru, sunt blestemați de la Hâm. Iar Țiganii de lae: ursarii, lăeții, zavragii, netoții, etc. și toate nemurile de Țigani, câri umblă din loc în loc calări pe cai și pe măgari, care șed pe sub corturi și sunt
AFRICAN SAU ȚIGAN? NU ORICE ȚIGAN ESTE ROM. UN RĂSPUNS POSTUM PT. NICOLAE GHEORGHE de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343956_a_345285]
-
face-ți-ai cruce, sunt blestemați d'un sfînt.” ( Iuliu Zâne, Proverbele Românilor vol. 6, pag. 354) Descrierea populară a fost înregistrată de Zâne. Vedem că textul ne indică trei categorii de țigani negri: -urâți, buzați și întăciunați. -țiganii de vatra (fierari). -țiganii care au meserii asociate în mod tradițional cu neamul romilor, adică ursari, zavragii, etc... Prima categorie de țigani din textul lui Zâne corepunde din pc. de vedere antropologic cu negrii/africanii. Într-adevăr, Lexiconul de la Buda, la pagina
AFRICAN SAU ȚIGAN? NU ORICE ȚIGAN ESTE ROM. UN RĂSPUNS POSTUM PT. NICOLAE GHEORGHE de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343956_a_345285]
-
lui Necula aducând ca dovadă denumirile uneltelor de fierărie rome, unelte care sunt în limba hindi la romii metalurgiști. Uneltele de fierărie rome fiind hinduse în limba români, urmează că romii au venit cu meseria fierăriei din India. Țiganii de vatra din descrierea culeasa de Zâne din surse populare românești, se pare că sunt fierarii cărora Alexandru cel Bun (6) le-a dat dreptul de a se folosi liber de apă și foc precum și de a face foc pentru fierărie. Să
AFRICAN SAU ȚIGAN? NU ORICE ȚIGAN ESTE ROM. UN RĂSPUNS POSTUM PT. NICOLAE GHEORGHE de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343956_a_345285]
-
este posibil, iar dacă este așa, atunci înseamnă că gavaonii sunt țiganii atestați că robi la mănăstirea Tismana la 1385. Alexandru cel Bună dăruia și el mănăstirii Bistrița 31 de sălașe de țigani și 12 de tătari. Expresia ȚIGAN DE VATRA este folosită ca AUTONIM de mulți țigani care nu stiu limba români. Vatra este partea forjei în care se depozitează și se arde combustibilul, partea inferioară a interiorului unui cuptor metalurgic, unde se așează materialele care trebuie încălzite (https://dexonline
AFRICAN SAU ȚIGAN? NU ORICE ȚIGAN ESTE ROM. UN RĂSPUNS POSTUM PT. NICOLAE GHEORGHE de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343956_a_345285]
-
că robi la mănăstirea Tismana la 1385. Alexandru cel Bună dăruia și el mănăstirii Bistrița 31 de sălașe de țigani și 12 de tătari. Expresia ȚIGAN DE VATRA este folosită ca AUTONIM de mulți țigani care nu stiu limba români. Vatra este partea forjei în care se depozitează și se arde combustibilul, partea inferioară a interiorului unui cuptor metalurgic, unde se așează materialele care trebuie încălzite (https://dexonline.ro/definiție/vatra). În Anuarul Societății Prahovene de Antropologie Generală, nr. 1, 2015
AFRICAN SAU ȚIGAN? NU ORICE ȚIGAN ESTE ROM. UN RĂSPUNS POSTUM PT. NICOLAE GHEORGHE de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343956_a_345285]
-
ca AUTONIM de mulți țigani care nu stiu limba români. Vatra este partea forjei în care se depozitează și se arde combustibilul, partea inferioară a interiorului unui cuptor metalurgic, unde se așează materialele care trebuie încălzite (https://dexonline.ro/definiție/vatra). În Anuarul Societății Prahovene de Antropologie Generală, nr. 1, 2015, noi am incercat a explica autonimul gavaon ca fiind de origine avara, pe baza cercetărilor lui Hașdeu. (A se vedea notița de subsol de la pagina 37 a Anuarului, articolul nostru
AFRICAN SAU ȚIGAN? NU ORICE ȚIGAN ESTE ROM. UN RĂSPUNS POSTUM PT. NICOLAE GHEORGHE de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343956_a_345285]
-
mecanism. În fiecare zi, înciudat se prefacea spre oglindă și sfătos spre publicul spectator. Își spunea că o dată pe an să asculte bătaia adevărului în culisele teatrului de păpuși contemporan. DESCHIDERE De câte ori se ascundea în spatele perdelelor din labirint, focul din vatra devenea palid iar mâncarea îndestulătoare. De câte ori uită să disloce bolovanul din fața casei, scaunele rămâneau nefolositoare și grele din cauza umezelii bolnăviciose. ISTORIE Să ne aducem aminte de seară în care tavanul s-a prăbușit pe podea. Atunci bucățile de ipsos au
PROLEGOMENE de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 1598 din 17 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344082_a_345411]
-
militară fiind, dincolo de războiul hegemonic al celor care l-au provocat, se aflau într-un război al lor - pe care nu-l puteau duce singuri -, menit să salveze Basarabia și Bucovina de Nord, bucăți de glie smulse samavolnic din trupul vetrei strămoșești de hulpavii sovietici. Inițiatorul și coordonatorul cărții, același dr. V. Șoimaru, intuind că statul român va rămâne în stare de amnezie la ceasul comemorării, a semnalat dânsul ceea ce nu s-ar fi întâmplat dinspre instituțiile îndrituite (și previziunea lui
TROIŢA-MEMORIAL DE LA M-REA COMANA (SAU RĂSPUNSUL GENERALULUI RADU THEODORU LA STRIGĂTUL ÎN PUSTIU AL LUI VASILE ŞOIMARU) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1607 din 26 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344092_a_345421]
-
viața lor, ei fiind oamenii locului, așa cum pe bună dreptate, li se mai spune. Autorul, d-l Dan Zamfirache, aidoma acestor ”fii” reușește să pună între coperțile volumului de față, istoria ilustrata a orașului Călimănești, cetate veche din negura vremurilor, vatra de români autentici și hărnici, vechi locuitori ai acestui pământ binecuvântat de Dumnezeu, intru înzdrăvenirea celor suferinzi. Dan Zamfirache este autentic fiu al Călimăneștiului și a găsit cu cale să se ”achite” de obligația morală față de locul unde s-a
650 DE ANI PARTEA I-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1699 din 26 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343988_a_345317]
-
tulburau liniștea, domnitorul a mutat satul în Poiana Priboienilor, în sud-vestul Coziei, pentru ca mai târziu - spre anul 1500 - o parte dintre locuitori să se așeze către vărsarea pârâului Caciulata în Olt, pe locul actualului izvor, iar alții mai jos, spre vatra actuala a Călimăneștiului, unde și-au construit pe Câmpul lui Caliman o biserică veche din bârne (la 1741) în jurul căreia a luat ființă satul Călimănești, după numele celui mai înstărit dintre primii locuitori, Caliman. Că orice sat Călimăneștiul s-a
650 DE ANI PARTEA I-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1699 din 26 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343988_a_345317]
-
în urma unei victorii a lui Mircea împotriva ungurilor.(1* Și locul nu e întâmplător ales pentru că aici valea era sălbatică, cu versante abrupte și munți prăpăstioși, cu înălțimi de până la 1500m cu forme masive la nord, abia spre sud în vatra de azi a orașului Oltul se mai domolea făcând loc plaiurilor largi. Seamănă izbitor cu locul ales de cei trei confederați Werner Stauffacher, Walter Furst și Arnold Melchtal, Rutli din Elveția, unde s-a semnat prima carta federală prin care
650 DE ANI PARTEA I-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1699 din 26 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343988_a_345317]
-
de pe net, în care maestrul a promovat creațiile lor, pe alții i-a scos din anonimat, dând șansa fiecăruia de a se afirma. Poetul Mihai Leonte este reprezentantul de o valoare inestimabilă, din vârful piramidei poeziei, al versurilor izvorâte din vatra sufletului și a pământului, moștenire culturală prețioasă, diamant șlefuit din adâncul cel mai adânc al propriei ființe și al scoarței pământului, pentru urmașii vitregiți de adevăratele valori și comori lirice, când pericolul perpetuării pseudoculturii este din ce în ce mai pregnant. Cu emoție profundă
ÎNDRUMĂTORUL ȘI MENTORUL MEU de URFET ȘACHIR în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344135_a_345464]
-
sfâșietoare și ochii-nlăcrimați, îi mărturisi cât de dor îi este. Îi destăinui că tot așa îi spunea și lui tătuca, mort înainte, până să-l ia la dânsul. Îl sfătui iar să vândă casa, să părăsească satul, s-afle vatră nouă, că de nu va face așa... Trezit de noul vis, Năpastă hotărî. Și numele? Îl va-ncuia în casa părăsită! Iar de cineva l-ar iscodi cum îl cheamă, îl va lămuri: Nădejde! Și-n acea zi își tot
PREMIUL AL II-LEA PENTRU PROZĂ SCURTĂ LA FESTIVALUL NAŢIONAL DE LITERATURĂ “AGATHA GRIGORESCU BACOVIA” de ANGELA DINA în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344139_a_345468]
-
miros de fum, iar urechile-i prinseră lătrat de zăvozi. Vreun sat, oare?! Auzite numai de sine, vorbele îi făcură inima să bată mai tare. Deși neplecat de mult de-acasă, îl fura gândul luminii unei lămpi ori ale unei vetre, unde s-atârne de lanțul coșului un tuci bolborosindu-și păsatul, speriind cu stropii înălțați grămăjoara mălaiului pus deasupra, gata să-ngroașe fiertura. Și parcă o și văzu pe mamă-sa pe-un scăunel sprijinind ceaunul între tălpile goale ale
PREMIUL AL II-LEA PENTRU PROZĂ SCURTĂ LA FESTIVALUL NAŢIONAL DE LITERATURĂ “AGATHA GRIGORESCU BACOVIA” de ANGELA DINA în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344139_a_345468]
-
I- adună sărbătorile creștine - Crăciun și Paste . Ce frumos e- n sat ! " Dar pleacă repede - napoi , la muncă ... Frumoasă țară , de ce i -ai lăsat ? Au putrezit ulucile din garduri Și - un glas de câine lătra răgușit . S - a stins în vatra și- ultimul tăciune . Unde -s copiii , sat îmbătrânit ? Sunt poate , azi , mai trist că niciodată , Dar n- am de gând să plec de-aici , din sat . Însă te - ntreb pe tine , țara dragă : Copiii noștri , cine ni i-a luat
PĂSĂRI CĂLĂTOARE de GEORGETA GIUREA în ediţia nr. 2128 din 28 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344215_a_345544]
-
alava, thai chingaripe Amestecate cu cantare, Giliaimasa hamisarde, Și sunetul de fierarii Thai o bashimos le sastrimatengo Asurdă locul în câmpii, Kashukiaren o than 'maliorende, De drum ei iarăși fac gătire. Dromeskă von pale khonjiaren-pe. Dar s-a trecut în vetre focul, Muli e yag ande pesko than Toți s-au culcat; în liniștire Savore sovline; shandimaste Răsună de departe locul, Gilabel dural o than Numai cu glas de câini lătrând, Ferdi mui jiuklengo bashindoi Și uneori căi nechezând. Thai kana
ȚIGANII DE PUȘKIN TRADUS ÎN LIMBA ROMANI/ ROMII ÎN LIRICA LUMII/ IMN CĂTRE AGNI DIN RIG-VEDA de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344152_a_345481]