3,478 matches
-
Am prins perioada în care, după creșterea numărului de studenți străini, numai în Iași erau 3 500, iar organizațiile lor s-au radicalizat. Acestea erau monitorizate de către un secretar cu probleme internaționale al CC al PCR, în afară de Minister. Existau indicații venite chiar de la Ceaușescu să existe o mare atenție față de acești studenți care erau fie bursieri ai statului român, fie plătitori de taxe, adică "valutari", cum îi numeam atunci. S.B.: Cei care aduceau valută în țară. D.T.: Era goana după valută
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
noastră, complexul maiestuos de clădiri și statui închinat memoriei regelui Victor Emanuel, iar în diagonală, spre dreapta, un palat impresionant construit din cărămidă și marmură de culoare roz-pal în stil venețian, de la balconul căruia Mussolini obișnuia să se adreseze mulțimii venite (sau aduse, cum se obișnuiește în toate dictaturile) să-l asculte. Poziția geografică extraordinară a hotelului unde am tras, situat în plin centru urban, ne-a permis să cutreierăm orașul și să ajungem la majoritatea obiectivelor de interes turistic per
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
a Zeiței Răzbunării, aceasta mă copleșea cu pretinsele delicii ale unui ciomag zdravăn, repezindu-se împotriva mea fără motiv legitim. Doi dintre prietenii mei din mișcarea "Bnei Akiva", pe care i-am cunoscut când integrau a doua serie de tineri veniți să se familiarizeze cu munca agricolă în cadrul fermei instalate pe moșia unuia dintre conducătorii comunității din Beiuș, erau originari din Cluj și, când activitatea sionistă a fost scoasă de guvernul țării în afara legii, s-au întors la casele lor. Primul
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
văzut în această schimbare în fruntea conducerii din Siria ocazia sperată de penetrare în această țară și o contribuție substanțială la materializarea aspirațiilor sale de a deveni supraputerea dominantă în regiune. De aici înainte, Uniunea Sovietică și țările subordonate directivelor venite de la Moscova au practicat o politică vădit anti-israeliană, chiar și în circumstanțe când această atitudine contrazicea interese naționale importante ale acestor țări. Agravarea atitudinii URSS față de Israel în săptămânile tensionate care au precedat declanșarea Războiului de Șase Zile a îndeplinit
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
cîte o bucurie. Pe unde am fost eu, grangurii zău că nu-s de compătimit. Poate pe unde sînt revoluții și îi mai împușcă, are loc cîte o rotație de granguri. Doar acolo îi mai spînzură puțin, dar grangurii nou veniți au același noroc, adică trăiesc bine. Hai să-i votăm Duminică! Chiar, să îi votăm, 'mnezeii mamii lor! Pagubă mare, dom'le! Primăvara asta mă îndeamnă la lungi plimbări și la meditații. O oră pe zi savurez trezirea la viață
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
șerpuiește cu nonșalanță printre munți de stîncă, printre sate de-o vîrstă cu Zeus, printre văi irigate și inundate de un verde crud, buratec. Apoi urcă și se apropie de templul lui Apollo, asediat de autocare și mașini din toată lumea, venite acolo pentru a vedea o minune. Turiști conduși de ghizi nemiloși, care sub un soare de 37oC la umbră nu renunță la detalii, la lungimea poveștii lor. Chelii roșii aspiră razele solare ca niște bureți. Doamne palide cască gura pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Căci mare este minunea Creatorului. Micuța insulă Brännö Rödsten (Insula din piatră roșie a lui Branno) adăpostește vile cochete care adăpostesc la rîndul lor vreo șase sute de suflete. Ulițe asfaltate șerpuiesc pretutindeni, oamenii curioși aruncă priviri discrete spre cei nou veniți. Un taxi microbuz ne așteaptă în micuțul port. Să urce oaspeții Ingelei, ne îndeamnă șoferul Sture vesel nevoie mare. Lățimea ulițelor este egală cu cea a microbuzului și copiii sar de pe biciclete și fac loc, strigînd "Trece mașina!". Cu toții zîmbesc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
singur în crepusculul din jur. Priveam înfrigurat spre locul unde s-a mistuit Spiritul domnesc. Parcă intrase în zidul bisericii...Din crâmpeiul de tablou votiv rămas pe peretele de piatră la care mă uitam - luminat de o rază de soare venită nu știu de unde - mă priveau ochii blajini ai domnitorului Petru Schiopu...In minte au început să-mi zumzăie gânduri fragmentare despre acest tablou votiv, scăpat ca prin minune de vitregiile prin care a trecut această biserică...M-am oprit la
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
locuitori care, prin strămoșii lor, vin din străfundurile istoriei. Pe la anul 1875 aici se vorbea despre moșia Scorțeasca, iar apoi, pe la 1896, de Cursești-Sofronie. Boierul acesta Sofronie și-a adus forță de muncă în Cursești-Deal, unde le-a dat noilor veniți și ceva pământ, dar i-a ajutat să-și clădească și case. De fapt, adușii se numeau clăcași, cei care la reforma agrară, la expropierea moșiei boierului Sofronie, aveau să și-o împartă. Unii țărani din Cursești Deal, cărora li
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
și a expulzării celor socotiți nefolositori statului. În condițiile creșterii numărului populației evreiești din provincie, sub impactul "utilitarismului etatist" al perioadei iosefine, împotriva acesteia au fost luate măsuri drastice de Administrația militară, mergând chiar până la expulzarea din provincie a celor veniți aici după 1769, în vederea obținerii unei reconversii socio-profesionale a evreilor, dinspre ocupații socotite a fi dăunătoare statului și societății, precum camăta sau arendășia, spre activități meșteșugărești sau comerciale profitabile 65. Însă, în timp, rezultatele acestor măsuri vor fi destul de modeste
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
fi muncit, după cum am văzut, și nu o dată, În chiar Egiptul meu atât de bogat și din aceeași pricină. Știu să Înot chiar foarte bine, dar nici să traversez Mediterana. Mai bine să mă Îmbarc pe una dintre corăbiile neguțătorilor, veniți hăt-hăt, din Grecia... lăsându-mă furat, cât de mult n’ar fi riscat isteții de greci, dreptu-i pe atunci doar minonieni; căci nimeni nu putea să mă atingă, pe mine, oaspetele de neînlocuit la masa faraonului, fără ca făptașul să nu
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
mult, nelalocul lor, adică la suprafață, acolo unde a găsit-o. Și e o treabă sinucigașă, căci astfel planta, păpușoiul de pildă, e nevoită În cele din urmă să cedeze locul altora, hotărâte de Natură ca proprii mediului devenit salin. Venite Întâi ca buruieni, ele devin mai apoi „de ale casei“, unicele care pot rezista. Iar omul va fi silit să le Îngrijească pe acestea, cu totul nefolositoare, dacă nu vrea ca vântul să spulbere o nouă Sahară. Suplinirea apei din
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
măsura bunului simț, pentru că spunea de altfel tata: „respectând aceste valori, prieteniile, alianțele nu te vor alege, viața va alege cum nu se poate mai bine pentru tine.” Cred că tata a fost artizanul și formatorul profesional al tuturor nepoților veniți de la țară și școliți la liceele din Brăila. În marea lor majoritate au stat la noi, mama fiind sigura plecată în anii ’60 din obștea Bodaricilor și stabilită prin căsătorie în Brăila. Vlad, un verișor prin alianță, nu prin filiera
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
a Țării Moldovei și cea de nord a Țării Românești, pe care ungurii o numeau Cumania. Cele mai vechi documente care vorbesc despre acest episcopat atestă prezența românilor pe aceste teritorii, care exercitau o puternică acțiune de asimilare a maghiarilor, veniți să se așeze pe aceste locuri. Faptul acesta este redat de un document emis de Papa Grigorie al IX-lea, în anul 1234, adresat principelui de coroană maghiar, Bela al IV lea, în care sunt menționate următoarele: „În Episcopatul Cumanilor
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
chiar de drăguța lui, fata lângă care stă în șezătoare, pe care o ține pe genunchi și cu care iese din când în când în tindă ca să-și facă confidențe și (dece nu ? ) să se drăgălească, feriți de ochii suratelor venite și ele la șezătoare. Cu multă vreme înainte de nuntă, fetele care vor fi invitate la ospăț se întrec în a coase și a broda acele batiste pe care le va purta călărașul pe haina lui, fiecare dorind ca batista ei
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
mai înalțe odată spre ceruri, frumosul imn-cântec patriotic: Din dragoste și din durere Pe-acest pământ noi ne-am născut, Creștini -am fost dela-nceput, Iar tot ce-i românesc nu piere. Și de vi-i bine de vi-i greu, Veniți copii din lumea largă ! Vă cheamă satul, glia dragă, Vă cheamă bunul Dumnezeu ! Și deși, a satului poveste, înainte mult mai este, modesta noastră prezentare a acestei minunate așezări rurale care este Cârțișoara cu toate ale ei, se încheie iacă
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
schimbat cu Catamar pentru Șerbouți 6. Satul era stăpânit, în jurul anului 1400, de un anume Ipatie, de la care așa cum s-a văzut i se trage și numele. Moșia era împărțită în cinci părți și a fost vândută mai apoi răzeșilor veniți din părțile Bucovinei. În legătură cu aceasta, informații amănunțite și clare se găsesc în nota la scrisoarea lui Doxachi Hurmuzachi către postelnicul Manoil Manul datată 1817, aprilie 2, Cernăuca -, în care îi propune cumpărarea părților moșiei Ipotești, aflate la acea dată în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
144 Poetul se află în deplină rezonanță cu Măria Sa, codrul, căci din întreaga sa entitate, el emană acel armonic sunet al cornului: Lin din codri se coboară/ Melancolic glas de corn145. Întreaga frumusețe a sunetului este percepută de poet ca venită numai din partea codrului: Dar din valea depărtată/ Sunetele abia se-ntorn146. El, la rându-i, în codru trece și cântă doina dragă 147. Codrul acesta miraculos este în fond un ecou al vieții copilului, amintirea imaginarelor bătălii cu broaștele în ochiul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
a unei dame mari, bărbia rotundă și plină, iar, cînd râdea, două gropițe cochete. Cămașa albă, cu altițe și mâneci largi, fotă curată și nouă328... Sigur că mai sunt și alte personaje în proza lui Eminescu, pe care le bănuim venite din realitatea familială, dar sunt greu de identificat. Ar mai putea fi marcat episodul realist pe care-l putem socoti drept motiv inspirator în geneza poeziei Făt frumos din tei, relatat din surse primare de același Corneliu Botez: Pe când Balș
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
năzbâtie nostalgică propunerea de tratare a producției de carte din România contemporană ca un tot contabil din care să poată fi deduse susțineri pentru ieftinirea cărții necesare; azi, fiecare trăiește și moare singur. Mai puțin fantasmagorică, însă, apare o propunere venită, recunosc, de unde mă așteptam mai puțin: aparține celei de a VI-a ediții a Consfătuirii Naționale a Intelectualilor de la Sate și n-a avut parte de nici o mediatizare în stare s-o impună cât de cât atenției generale. Se pornește
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
doamna Adriana revine adesea, aplecându- se memoriei părinților ei, a învățătorului și preotului care i-au sedimentat dragostea de tot ce-i mai nobil, frumos, scump și etern, sperăm, - patria - cheamă alături de sine alte mărturii de esență, tot de la Călugăreni venite, de la nepoata sa, de astă dată: „Generații de copii- deveniți oameni de nădejde - au avut parte de Marele Învățător, Domnul Alexandru Frânculescu care întors de pe front a luat locul la catedră preluând micile vlăstare de la grădiniță unde Doamna Maria Frânculescu
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
spune Domnul Sfânt, Omul nu este-n viață Decât un trecător, O mână de țărână O mână de pământ. După care ni se punea pe masa lecturilor noastre unele producții personale ori culese din lumea culturii, cum ar fi acestea: Veniți creștini la rugăciune Veniți creștini la rugăciune În casa Domnului cel sfânt; Veniți creștini, plecați genunchii Și fruntea voastră la pământ. Creștinii noștri în vechime Pe sub pământ zideau altare Și pe furiș în miezul nopții Veneau cu toții la-nchinare. Azi stau
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
nu este-n viață Decât un trecător, O mână de țărână O mână de pământ. După care ni se punea pe masa lecturilor noastre unele producții personale ori culese din lumea culturii, cum ar fi acestea: Veniți creștini la rugăciune Veniți creștini la rugăciune În casa Domnului cel sfânt; Veniți creștini, plecați genunchii Și fruntea voastră la pământ. Creștinii noștri în vechime Pe sub pământ zideau altare Și pe furiș în miezul nopții Veneau cu toții la-nchinare. Azi stau lăcașurile sfinte Pe înălțimi
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
de țărână O mână de pământ. După care ni se punea pe masa lecturilor noastre unele producții personale ori culese din lumea culturii, cum ar fi acestea: Veniți creștini la rugăciune Veniți creștini la rugăciune În casa Domnului cel sfânt; Veniți creștini, plecați genunchii Și fruntea voastră la pământ. Creștinii noștri în vechime Pe sub pământ zideau altare Și pe furiș în miezul nopții Veneau cu toții la-nchinare. Azi stau lăcașurile sfinte Pe înălțimi strălucitoare; Dar câți creștini le calcă pragul În zilele
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
genunchii Și fruntea voastră la pământ. Creștinii noștri în vechime Pe sub pământ zideau altare Și pe furiș în miezul nopții Veneau cu toții la-nchinare. Azi stau lăcașurile sfinte Pe înălțimi strălucitoare; Dar câți creștini le calcă pragul În zilele de sărbătoare?. Veniți creștini la rugăciune În casa Domnului cel sfânt; Veniți creștini, plecați genunchii Și fruntea voastră la pământ. Versuri la care se completa: „nu știu de unde am învățat acest cântec când eram copil, dar tot ce am învățat atât de frumos
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]