3,592 matches
-
n-au sosit încă. Ali-Saib care intră dinspre Albania (Spuz) spune că-și urmează marșul, că trupele otomane au luat în puterea lor înălțimile de la Martiniț și Garovița și că au cauzat {EminescuOpIX 396} mari pierderi muntenegrenilor. În fine Mehemed-Ali vestește din Reștina că trupele otomane au ocupat două ținuturi ale Muntenegrului. O depeșă din Petersburg însă confirmă numai știrea despre proviantarea cetății Niksici. Din Cetinie chiar se spune că într-o luptă ce au avut loc la Spuz în ziua
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
către capitala Cettinie. Din Constantinopole se scontase deja victoria anticipando și s-au depeșat în toată lumea cumcă Suleiman și Ali-Saib s-ar fi ajuns la 8 a l. c. și au apucat împreună spre {EminescuOpIX 398} Cettinie. Din Cettinic însă se vestea că Ali-Saib cercase a intra, dar între Spuz și Danilograd căpătase o vajnică bătaie, încît se retrăsese. Suleiman de la nord înainta. El străbătuse Muntenegrul de-a curmezișul și ajunsese după lupte continue la Ninici, o milă și jumătate departe de
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
executat cu mult efect imnul național rusesc. [24 iunie 1877] DE PE CÎMPUL DE RĂZBOI ["SUB DATA DE 3 IULIE... Sub data de 3 iulie au sosit din Constantinopole telegrame cari anunță numai victorii de ale turcilor. Astfel comandantul din Erzerum vestește că rușii au fost respinși din Karakilissa și că pozițiile învecinate au fost ocupate de turci. O altă telegramă confirmă retragerile rușilor, zice că centrul lor e acuma dincolo de Kars, că cei bătuți la Alașgerd au început să se deie
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
atace a[r]ričre-garda rusească; de aceea generalul Tergusakof se hotărî întîi să aducă în siguranță bolnavii, răniții și emigranții, spre care scop el a mers spre Igdir, de unde în urmă abia s-au îndreptat spre Baiazid. Din Constantinopole se vestește că, în urma retragerii rușilor spre Alexandropol, Mouktar Pașa au intrat în Kars, va să zică și-au reocupat pozițiile ce le avea la începutul războiului. [3 iulie 1877] SIMEON MARCOVICI Simeon Marcovici, fost profesor de matematică și retorică în colegiul Sf. Sava
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Daily Telegraph " crede a putea susține în mod autentic întîi că generalul Gurko au părăsit cu totul Balcanii, al doilea că Osman Pașa au mutat tabăra de la Plevna, pentru a ocupa o altă tabără întărită în Balcani. Din București se vestește că avangarda lui Suleiman Pașa au trecut Balcanii și merge spre Gabrovo, apoi că prințul egiptean Hassan au ocupat Bazardjicul, părăsit de ruși, și în fine că la o luptă lângă Rasgrad (unde-i Ahmed-Eiub) turcii a fi luat, după cum
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
de d. Dimitrie Daniel, librar din Iași (strada mare), iar prețul amânduror părților e de un leu nou. [4 septembrie 1887] ["CU TOATĂ BUCURIA UNGURILOR... Cu toată bucuria ungurilor și cu toate rugăciunilor din havrele jidovești ale Austro-Ungariei, victoriile turcilor, vestite cu sumeție în zilele din urmă, nu sânt nimic mai puțin decât adevărate. {EminescuOpIX 426} După patru zile de bombardare, pozițiunile rusești de la Șipka ocupate de oștirile lui Soleiman Pașa, între care era și garda imperială a sultanului, au fost
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
de război după care țareveci a priimit un ajutor de 53 mii oameni, astfel că astăzi moștenitorul tronului dispune de o armată de una sută zece mii oameni și patru sute tunuri, cu cari va începe, zilele acestea, atacul. Din Gornii-Studen se vestește sub data de 10/22 septemvrie că la 17 curent, în timpul nopții, niște sentinele rusești, descoperind niște turci cari înaintau în tăcere, ordin fu dat tirailorilor de a-i lăsa să se apropie la 50 pași și de a face
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
răspândise zgomotul că rușii ar fi fost bătuți la Bielo*. Depeșile de la Gorni-Studen, confirmate chiar prin cele de la Constantinopol, arată că, din contră, armata principelui ereditar a respins atacurile turcilor, cari au suferit pierderi enorme. În Asia liniște. Agenția Havas vestește din București sub 25/13 septemvrie că convoiul de muniții și provizii comandat de Șefket Pașa au intrat în Plevna. Se semnalează diverse mișcări în armata rusască de pe Iantra. O parte din garda imperială este îndreptată spre Plevna, pe care
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
de pază ce se luase împotriva lui. După raportul Senatului orașului liber Bremen, acest soi de gândaci periculoși s-au găsit pe corăbii încărcate cu mărfuri americane, și nu în cartofi, ci în saci cu popușoi și pe cuverte. Se vestește că insecta s-au arătat pe mai multe moșii din Sveția, nimicind recolta cartofilor pe mari întinderi cultivate. Pericolul importărei acestui dușman al agriculturei este deci iminent, încît trebuie îndoită precauțiune spre a opri lățirea lui întru cât va fi
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Scena a cincea La țară, căsuțe, grădini micuțe, pajiști. Departe în fundal zgomote de la cocinile de porci, o zi luminoasă. EA (lasă jos bagajul): Pot să-mi imaginez că aș putea avea chef să spun: azi sunt veselă, sau: se vestește o zi minunată în acel loc al vieții, sau: ziua se naște ca un azi cu totul și cu totul minunat. S-ar mai putea adăuga că e frumoasă, și anume vremea, toate luate împreună, peisajul ca întindere și probabil
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
acestei cărți. Reacționarii Girondinii au acceptat principiile de bază ale Revoluției și întemeierea statului-națiune republican. Dar existau alte forțe care se opuneau nu numai Revoluției, ci și însuși statului-națiune și, în mod deosebit, democrației reprezentative liberale pe care acesta o vestea. Acestea erau în primul rând "forțele de reacție", monarhiștii, nobilii, ierarhii Bisericii Catolice precum și acele populații precum cele din vestul Franței unde aceste forțe își exercitau au-toritatea. Bineînțeles, exista o anumită doză de oportunism printre aceste grupări deoarece favorizaseră centralizarea
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
a celei de-a Cincea, cu excepția apariției treptate a regiunilor, guvernarea teritorială a avut parte de puțină schimbare. Ceea ce s-a schimbat cu adevărat au fost cultura și valorile societății franceze. Alegerea președintelui Valéry Giscard d'Estaing în 1974 a vestit schimbări sociale importante ca liberalizarea legilor cu privire la avort și divorț. În particular, se pot observa două schimbări în acest sens. Prima a fost chestionarea valorilor și instituțiilor tradiționale precum familia tradițională, normele sexuale, școala, universitatea și sistemul politic în general
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
cu putință să atribui conjunctura și coincidența tuturor acestor evenimente numai jocului de moment al hazardului. Faptul că aceste Întâmplări s-au derulat Întocmai sădește capacitatea premonitorie a oracolului. Și ce să mai spunem despre acea profeție care i-a vestit pe romani cu aproape cinci sute de ani Înainte, pe vremea când fuseseră nevoiți să lupte concomitent aproape cu toate neamurile ce-i Înconjurau, despre războaiele civile pe care le-au susținut Împotriva sclavilor răsculați?3 În asemenea cazuri, prezicereanu
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
Zeu despre viitorul fiilor săi, Îi răspunse că trei dintre ei vor domni. Atunci Deinomenes făcu următoarea remarcă: (C) „Va fi, fără Îndoială, spre nenorocirea lor, stăpâne Apollo.” - „Același lucru ți se va Întâmpla și ție, grăi Zeul. Ți-l vestesc de pe acuma.” (Adresându-se apoi celor de față:) Știți bine că Gelon era suferind de hidropizie, iar Hieron de litiază, Încă de pe vremea când au guvernat ca tirani. Cel de-al treilea fiu, Thrasybulos, după o scurtă guvernare, hărțuit de
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
Dintre dascălii vechi care se ocupau cu învățătura copiilor se amintește de dascălul Costache Beldiman din satul Mănăstirea Răchitoasa. Din spusele bătrânilor Lehănceanu și Zaharia, acesta locuia într-o casă din apropierea fântânii cu cumpănă din valea satului. Ca învățător era vestit, deoarece veneau elevi și din alte sate ca să învețe la el. La fel era și dascălul Vasile Pricopie. La Bărboasa nu e menționat nimeni, pentru că școala se afla la Onceștii Vechi, la o distanță de 2 km. Școala din Oncești
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
băiatului. Cu ocazia logodnei, în farfuria cu boabe de grâu și bomboanesemn al bogăției - erau ascunse inelele. În timp ce logodnicii le căutau spre a și le pune pe degete, afară, pe prispa casei, se trăgeau focuri de pușcă prin care se vestea satul că la familia respectivă tinerii s-au logodit. Cu o săptămână înaintea nunții, începeau pregătirile pentru această mare petrecere. Se făceau cumpărăturile de rigoare și se stabileau și se procurau și darurile de nuntă pentru nași, socrii mici și
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
negru. În luna martie nu se rostește cuvântul „purice”, ca să nu te mănânce puricii peste an, nici „șarpe”, ca să nu te întâlnești cu el toată vara. Buna Vestire sau Blagoveștenia (25 martie) este ziua în care Fecioara Maria a fost vestită de îngerul Gavril că va naște pe Mântuitor. Se mănâncă pește, nu se lucrează, din această zi sosesc rândunelele, considerate păsări aducătoare de noroc, se „dezleagă” limba tuturor păsărilor călătoare, mai ales a cucului, care trebuie auzit când ai bani
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
urmașilor ca niște documente ale vremurilor trecute. Oamenii așteaptă Crăciunul și Anul Nou cu bucurie și își urează unul altuia împlinirea dorințelor, sănătate și roade bogate. Colindele Colindele sunt cântece tradiționale de Crăciun care predomină în satele de răzeși. Ele vestesc și preamăresc nașterea lui Iisus, venit pe lume ca să mântuiască oamenii de păcate. Același lucru se face în satele răzășești cu Steaua, cu care se umblă până la Bobotează. Reiau sub diverse forme emoționante povestea nașterii Mântuitorului, exprimând bucuria oamenilor cu
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
des de telegrame, dar și de scrisori cu efecte comice. Scrisorile sunt uneori plăcute, alteori enervante, ca plachia de sfaturi primită de Povestitor în debutul Crailor de Curtea-Veche. Unele sunt ticăloase și vin semnate sau anonime. Mișu Șt. Popescu e vestit de infidelitatea Zoiei printr-o anonimă, dar n-o citește, nefiind francată. Moș Costache este terorizat printr-o anonimă ca să n-o adopte pe Otilia. Felix, neavând curaj să îi spună verbal Otiliei că o iubește, îi scrie deci, din
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
mulți și suferința celor loviți și va lupta pentru doborârea cauzelor ce le provoacă, propunând soluții radicale pentru remedierea lo r.” Redacția și administrația la Tipografia N. Peiu Bârlad. Girant responsabil al ziarului Ciucă Enache, apoi Zainea Buhuși. Flacăra a vestit proiectul și apariția revistei Lumina - politică, literară și de cultură generală - pusă în circulație în decembrie 1944. La închiderea ediției celui de al optulea număr - 24‐31 decembrie 1944, ziarul informa că printr‐o înțelegere dintre partidele politice a fost
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
fiindu‐ i în Bârlad, str. Ștefan cel Mare nr. 31 și de‐ abia după 10 numere, la 17 noiembrie 1896 își î nscrie pe frontispiciu identitatea politică de organ al Partidului Constituțional, poziție aflată și dintr‐o informație ulterioară care vestea că „P.P. Carp, sufletul Partidului Constituțional a sosit la Bârlad, urmare a morții moșului său Io rgu Radu, care a fost înmormântat „Ieri 12 aprilie 1897”. La 4 o ctombrie 1898 se suprimă cuvintele „al partidului”. Ziarul a avut apariții
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
independent de presă „Imparțialul” sub direcțiunea domnului inginer D.I. Zamfirescu. După cum s‐a mai spus, ing. D. Zamfirescu era nominalizat în Anuarul presei române pe anii 1908‐1909 - director‐ proprietar Grigore Grigoriu Rigo, București - un colaborator valoros al ziarelor... 213 Vestea Vestea, ziar al intereselor generale, apare o dată pe săptămână, în perioada 14 iunie - 9 decembrie 1912 și este condus de către un comitet, proprietar și coordonator a publicației fiind C.V. Slobozeanu, fost elev al Liceului „Codreanu” Este editat la Tipografia nouă
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
o țară unde mortalitatea revistelor, nou născute, e mult m ai timpurie. Țin însă a arăta că revista merită să trăiască, îi dorim viață. E condusă de scriitorul Virgil Caraivan, cunoscut prin dragostea pe care a dovedit‐o literaturii populare. Vestim pentru cei ce mai au tragere de inimă, cuprinsul ultimului număr: „ Zapisul lui Huhulea clucer în pricina cu Apostol 308 pentru o parte de loc din Tăcmănești, județul Vaslui, din 1620, mai 2. Zapisul lui Grama vel Jignicer, prin car
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Jienii", „Te Deumul de mulțumire întru Domnul" de la miezul nopții când în biserică se cântă „veșnica pomenire", se sting luminile în biserică, rămânând numai una, la sfânta Masă, ca la Paști, iar preotul, în dangătul clopotelor, îmbrăcat în haine strălucitoare, vestește tuturor de venirea „Anului nou". Revista aducea credincioșilor și alte rubrici cu materiale interesante: „Sfaturi casnice", „Din înțelepciunea lumii", „Cugetări", „Sfaturi medicale", „Dintre ale lui Nastratin Hogea", „Povești folositoare", „Știri de tot felul", „Îndemnuri", „Publicitate", „Poșta redacției" etc. Unele materiale
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Veinfeld, A. Jugănaru, G. Nedelea (membrii), V. Caraivan, G. Tutoveanu și I. Beldiman (membrii de onoare).” * Dar iată și o epigramă de G. Nedelea care pune sub semnul întrebării durata de viață a revistei „R ăzeșul”: Scriitorului Virgil Caraivan: „Universul” vestește reapariția revistei „Răzeșul” (ziarele) ‐ „Ce e val ca valul trece” ‐ O credeam acum un an... Dar apare iar „Răzeșul”, Și cu dânsul... Caraivan!... 1929 * Sunt în fața a trei ipostaze. Una culeasă din R ăzeșul nr.8 - septembrie 1926, de la I.
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]