60,203 matches
-
șifonează" imaginea României, ci în primul rând pentru că este o rușine națională (cum nu a mai trăit România), să se accepte suferința unor copii viețuind în canale, a unor tainice cârtițe umane și, în definitiv, a unei mari părți a viitorului acestei țări, fie abandonate străzii, fie insuficient îngrijite, educate, călăuzite în simulacrele de "Centre de plasament". "Ultra"-actualitate: Statul să ia asupra sa pe "copiii străzii" în mod exclusiv. În primul rând, să se legifereze urgent acordarea actelor de identitate
Copiii străzii by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16677_a_18002]
-
răspunde cu predilecție, pe larg, atât prin intermediul textului, cât și a numeroase ilustrații (fotografii, desene, afișe, extrase din presă, dedicații scrise de mână etc.) Practic, autoarea epuizează sursele de informații, astfel încât lucrarea sa poate fi considerată exhaustivă. Nici un biograf din viitor al Mariei Tănase și, în general, nici un istoric al muzicii nu va putea ignora contribuția Mariei Roșca. Din nefericire, portretul propriu-zis al cântăreței, ca și relatarea diferitelor episoade "epice" din biografia sa au mult de pierdut din cauza stilului romanțios și
BIOGRAFIE ȘI APOLOGIE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16696_a_18021]
-
vale, aburii Loarei străvezii umplînd aerul... Tot aici a mai scris: Louis Lambert, Eugénie Grandet, Père Goriot, În căutarea absolutului... Domnișoara Arlette, ghida, urmează să se mărite a doua zi. Ca un fel de superstiție literară, încerc să-i îmbunez viitorul, făcînd-o să evocăm împreună cum citea la Saché, "Nașul", deoarece se pare că Balzac va fi, nevăzut, la cununie... Arlette îmi întinde Catalogul muzeului, și, pe prima pagină, citesc... "...Balzac se înfierbânta, dădea din mâini, se ridica de pe scaun și
Zeii lari by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16703_a_18028]
-
dându-și frâu liber reflexelor versatile?... Eventuala federalizare a Republicii Moldova va însemna "transnistrizarea" ei, adică o împotmolire în mlaștina CSI-ului și blocarea tuturor șanselor de integrare europeană. Federalizarea va consfinți implicit compromiterea relațiilor cu România și a perspectivelor unui viitor comun.[...] În ceea ce ne privește, suntem sceptici că pericolul care planează asupra Moldovei este conștientizat de clasa politică de la Chișinău, și nu credem că exponenții săi vor fi dispuși să-și riște anumite avantaje printr-o atitudine curajoasă și pe
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16707_a_18032]
-
aceasta pentru că, spune istoricul francez, războiul civil din Marea Britanie, încheiat printr-o Restaurație, nu a marcat o ruptură, ci o împăcare cu trecutul, iar coloniile engleze de peste ocean, în absența unui trecut de care să se rupă, și-au construit viitorul fără să privească înapoi. Ceea ce se pune în discuție în acest volum este atitudinea avută de istoricii francezi de-a lungul ultimelor două secole față de momentul 1789 și Teroarea iacobină. Benjamin Constant, istoricii lui iulie 1830, socialiștii, Edgar Quinet, Jules
Din nou despre Revoluția Franceză by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16715_a_18040]
-
că trebuie să ai pe cineva, dacă vrei să ajungi undeva. Tot în zona șanselor minime se află și Alianța Națională a lui Virgil Măgureanu și Valeriu Tabără, cu tot cu candidatul surpriză, Marian Munteanu. Șanse puține de a se întîlni cu viitorul parlament are și Alianța pentru România a d-lui Meleșcanu, partid care a ajuns în această poziție deoarece și-a propus mult mai mult decît era în stare și care, atunci cînd a avut de înfruntat situații de criză, a
Startul campaniei by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16725_a_18050]
-
cuvinte, cam tot ce are legătură cu actuala putere, din rîndul partidelor parlamentare, se poate trezi sub procentul necesar intrării în Parlament. La prima vedere PRM-ul și candidatul său la președinție C.V. Tudor, ar putea intra fără probleme în viitorul Parlament, asta dacă am ignora faptul că și partidul și candidatul său sînt mai mult sperietori preelectorale decît intenții serioase de vot ale celor care amenință cu această alegere. Ca să intre în Parlament, PRM-ul trebuie să se lupte mai
Startul campaniei by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16725_a_18050]
-
poate scos pe cale chirurgicală" încît într-o altă scrisoare mărturisea că e atît de amărît că scrie romanul numai pentru a isprăvi un lucru început. La sfîrșitul aceleiași luni îl înștiința că M. Sebastian, vizitîndu-l, a luat cu el manuscrisul viitorului roman, pe care l-a citit la Roman fiind tulburat de valoarea lui și a universului recreat. În jurnalul său, Sebastian a însemnat după această vizită: "Am plecat de acolo copleșit, uzat. Aveam impresia că nu voi putea reintra în
O corespondență revelatoare by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16701_a_18026]
-
de texte consacrate exilului pe care am prezentat-o cu cîteva săptămîni în urmă, e un fel de G.M. Cantacuzino al Americii; și folosesc cu bunăștiință analogia. Ca și autorul Scrisorilor, Aciman trăiește într-un timp abstract, un fel de viitor perfect: nu un timp al amintirilor, ci al anticipării actului de rememorare. Prezent și trecut se estompează deopotrivă în acest viitor de două ori mai intangibil și idilizat decît simpla amintire: o dată pentru că el nu există decît ca speranță și
Viitorul amintirilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16723_a_18048]
-
Americii; și folosesc cu bunăștiință analogia. Ca și autorul Scrisorilor, Aciman trăiește într-un timp abstract, un fel de viitor perfect: nu un timp al amintirilor, ci al anticipării actului de rememorare. Prezent și trecut se estompează deopotrivă în acest viitor de două ori mai intangibil și idilizat decît simpla amintire: o dată pentru că el nu există decît ca speranță și așteptare, și încă o dată îndepărtat în măsura în care nu el în sine e cel dorit, ci absența pe care o va constata și
Viitorul amintirilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16723_a_18048]
-
punct fix de destinație îl trage îndărăt în timp și în spațiu, ci însăși plăcerea voiajului, un fel de escapism mai sofisticat, care îi permite să alunece din tiparele realității, aneantizînd-o prin permanentă reflecție în oglinzile paralele ale trecutului și viitorului. Lui Aciman îi priește pierderea, o provoacă și o savurează, căci, paradoxal, numai astfel izbutește să amîne sine die alungarea din paradisul la care se referă G.M. Cantacuzino. Ca privire aruncată mereu înapoi, către un trecut păstrat viu și totodată
Viitorul amintirilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16723_a_18048]
-
tradiție specific franceză, care datează de la Guy de Maupassant, Marcel Aymé, Borin Vian" și care îl face pe regizor să creeze imaginea halucinantă a unui Paris invadat și înecat în nisip, asemeni unui deșert african. Evident, speculațiile ideatice (imixtiunea prezent-viitor, viitorul amenințat să dispară, căci e refuzat de prezent) și imagineria vizuală (un viitor nu al progresului, ci al regresului, în care tot ce ține de tehnică e perimat și e "second hand") fac din acest film un SF bizar, în
À la française... by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/16741_a_18066]
-
și care îl face pe regizor să creeze imaginea halucinantă a unui Paris invadat și înecat în nisip, asemeni unui deșert african. Evident, speculațiile ideatice (imixtiunea prezent-viitor, viitorul amenințat să dispară, căci e refuzat de prezent) și imagineria vizuală (un viitor nu al progresului, ci al regresului, în care tot ce ține de tehnică e perimat și e "second hand") fac din acest film un SF bizar, în care farsa se învecinează cu reflecția metafizică, și comicul de situații cu tragismul
À la française... by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/16741_a_18066]
-
de ciumă. Doar niște disperați precum Ciorbea sau Vosganian riscă să se alăture acestui paratrăznet al furiei naționale. Nu știu și nici nu prea cred ce spun sondajele, dar viața de zi cu zi îmi arată că pătrunderea țărăniștilor în viitorul parlament ține de miracol. Nu spun că nu vor intra - pentru că România trăiește de la un miracol la altul! - însă ei vor conta la fel de mult cât contează în clipa de față un alt om de caracter, Alexandru Athanasiu (neapărat cu "th
Urna scapă turma by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16762_a_18087]
-
de acum patru ani, când românii vedeau în ei salvatorii neamului, și sictirul mustind de violență de azi! Acum, "țărănist" e sinonimul perfect al ideii de neputință, minciună, lașitate, îmbuibare, necinste, prostie și rapacitate grețoasă. Cei care mai cred în viitorul țării, se vor feri de ei ca de un stârv în descompunere! înțeleg eforturile disperate ale d-lui Isărescu de a se disocia cât mai ferm de țărăniști. Mișcările inteligente de a-i păstra pe Remeș și pe Smaranda Dobrescu
Urna scapă turma by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16762_a_18087]
-
aderarea la pactul nenorocirii noastre!" Madgearu declară, într-o ședință de Birou, că "omul acesta (Antonescu n.m.) este complet nebun; el nu s-a mulțumit numai să semneze acest act nenorocit, dar și-a permis să-l și elogieze, ca și cum viitorul nostru depinde în întregime de realizarea planurilor lui Hitler și Mussolini. El și-a permis să adere la "noua ordine" pe care acești dictatori o urmăresc în Europa și restul lumii fără să se gîndească la consecințele dezastruoase care ar
Dezvăluirile lui Ioan Hudiță by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16753_a_18078]
-
rațiune, de la o realitate la o altă realitate, de la o înțelegere către o altaă înțelegere, producându-se acel mister, interioritatea ontologicală a ființei umane. Acesta poate fi raportul dintre cititorul model și autorul model, cănd autorul model aruncă punți către viitor, trăind în viitorul creației sale, către lumea pe care o construiește pentru că e lumea misterului și a trăirii umane prin inefabilul ei. Poate că toată această lume pe care noi o trăim, poate că toată această existent pe care noi
Puterea de a înțelege. In: Editura Destine Literare by Victorița Duțu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_230]
-
realitate la o altă realitate, de la o înțelegere către o altaă înțelegere, producându-se acel mister, interioritatea ontologicală a ființei umane. Acesta poate fi raportul dintre cititorul model și autorul model, cănd autorul model aruncă punți către viitor, trăind în viitorul creației sale, către lumea pe care o construiește pentru că e lumea misterului și a trăirii umane prin inefabilul ei. Poate că toată această lume pe care noi o trăim, poate că toată această existent pe care noi o consumama zilnic
Puterea de a înțelege. In: Editura Destine Literare by Victorița Duțu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_230]
-
zilnic și ea ne consumă pe noi, ar putea prinde contur dacă noi am gandi-o din această perspecita a veșniciei. Când un autor scrie o carte nu își propune oare să colaboreze cu cel care o va citi în viitor? Poate că aceasta e marea strădanie a celui ce creează. Ce se întâmplă de fapt cu o carte după ce a fost scrisă și a fost dăruita istoriei și timpului. Să zicem că există un cititor empiric. Pentru Eco acesta pare
Puterea de a înțelege. In: Editura Destine Literare by Victorița Duțu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_230]
-
am stat de vorbă cu Ceaușescu. Mi-a făcut o impresie ciudată: strălucire în ochi, o oarecare furie și totodată o stranie intimidare și reținere. Era vizibil că se temea de desfășurările din anii următori. Mi-a cerut părerea în legătură cu viitorul țărilor noastre", a propus să se convoace o consfătuire a partidelor comuniste, și chiar a sugerat o intervenție a URSS, fiindcă: ""evenimentele din unele țări ale Europei de Est reprezintă o amenințare pentru socialism, pentru soarta partidelor comuniste, iar urmările
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16759_a_18084]
-
juriului sînt de a premia autori și nu lucrări, adică universuri deschise, forme de gîndire articulată, modalități de exprimare coerente și motivate constant în subteranele discursului, și nu un moment singular, suficient sieși, fără context, fără istorie și fără un viitor previzibil, întîlnirea tuturor, de la public și pînă la cei implicați direct în realizarea acestui eveniment, cu o expoziție bogată a celor trei premianți constituie, în același timp, o provocare și un examen sever. Iar cei examinați nu sînt, de data
Salonul internațional de gravură mică (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16771_a_18096]
-
televizor? România lui Andrei Pleșu și Nicolae Manolescu, a lui Alexandru Paleologu și Octavian Paler, a lui Adrian Marino și Gabriel Liiceanu, a lui H.-R. Patapievici și Alexandru Zub?". Această Românie a valorilor autentice, a valențelor europene, a prefigurării viitorului în virtutea elementelor pozitive ale prezentului, a constituit un veritabil test pentru intelectualul basarabean, prin forța lucrurilor mai bine informat, mai exact orientat decît cetățeanul de rînd. Cei care, aidoma lui Grigore Vieru și Leonida Lari, au ales postideologia naționalistă, au
Revolta împotriva maselor by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16749_a_18074]
-
ei și că copiii nu vor mai avea nici un necaz la locul de muncă. Mai de bunăvoie, mai dusă cu vorba, ca să nu mă refuze, că știa că aveam grijă și-mi luasem angajamentul să-i dau bilete și în viitor, s-a înscris și ea, pentru ca la vreo jumătate de ceas să-i cînte bătrînei la difuzor nu o cîntare, ci două, ca semn al victoriei și al învingerii neîncrederii ei. Am mîncat niște papricaș de găină la bătrîna, am
Rescrierea istoriei by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/16763_a_18088]
-
și de imagologie etnică, semnate de Rudolf Gräf, Valeriu Leu și de coordonatoare. Orizont ne prezintă fragmente incitante din ele. Astfel, Smaranda Vultur, în Despre buna folosire a memoriei, după ce își justifică demersul prin importanța pe care o are pentru viitor acumularea unei arhive de istorie orală, scrie: "ceea ce te frapează și cucerește ascultând biografiile personale este extraordinara explozie a diversității experiențelor, atitudinilor, trăirilor și investirilor identitare și în cele din urmă a vieții însăși cu ritmurile ei mai lente, tihnite
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16794_a_18119]
-
le promit perpetuarea chiulului și a minciunii existențiale. Știu ce spun, pentru că printre rudele mele apropiate (ca să nu mai vorbesc de majoritatea vecinilor de bloc!) se numără astfel de profitori ai "bacșișurilor" neocomuniste. în aceste condiții, cu sau fără vize, viitorul românilor se anunță negru de tot. Nu-mi revin încă din șocul discuției cu un părinte al cărui fiu a intrat în această vară, ca și al meu, la Liceul de informatică din Timișoara: "Voi pe ce filieră mergeți? Spre
Vize albe, pensii negre by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16797_a_18122]