8,808 matches
-
ajutorul și susținerea fără a se opune vindecării/tolerării situației (Jeanemet, 1993). Refuzul regresiei condamnă pacientul la o supraadaptare costisitoare pentru propria lui stare, dar, în același timp și atitudinea care încurajează regresia, are consecințe negative asupra evoluției favorabile (sau vindecării). VI.1.5. Adaptarea psihologică la boala și la tratament Suprastructura psihică a oricărei boli include numeroase semne de întrebare; ele se referă la gravitatea, durata, modul de evoluție al bolii, precum și la existența ulterioară a persoanei, destinul său în
VI. ELEMENTE DE PSIHOLOGIA BOLNAVULUI ŞI CONSILIERE PSIHOLOGICĂ GHID PENTRU KINETOTERAPEUŢI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Camelia Soponaru () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_632]
-
secretar literar la Teatrul „Ion Vasilescu” din București, apoi redactor la Editura Eminescu. Va funcționa aici până în 1992. După 1989 devine și directoarea editurilor Olimp, Universalia și DU Style. Debutează cu versuri în 1966 la „Contemporanul”, iar editorial cu placheta Vindecările, în 1976. Mai colaborează cu poezii, studii, eseuri, articole și cronici la „România literară”, „Viața românească”, „Scânteia tineretului”, „Amfiteatru”, „Neue Literatur”, „Luceafărul” (episodic va deține o rubrică de recenzii), „Criterion”, „Dreptatea”, „Lumea nouă” (membră în comitetul de redacție), „Steaua”, „Cronica
URICARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290378_a_291707]
-
pământul de gurile cerului, privirea devine cordon ombilical ce leagă materia de semințele ei și unde fructul, miezul, măduva, lacrima roditoare, sfiala agresivă, suavitatea egofilă ori maternă, tremurul, energia domolită în peisaje mentale și senzualismul surdinizat cu voluptate reprezintă treptele vindecării de sine prin nevindecarea lucrurilor. Cam așa s-ar exprima critica tematistă, „richardiană” despre debutul lui U. Vindecările indicau preferința pentru microcălătoria în lucruri, în miezul strâmt și tainic al seminței, către o „margine a cărnii împrejur înflorită” ori în
URICARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290378_a_291707]
-
măduva, lacrima roditoare, sfiala agresivă, suavitatea egofilă ori maternă, tremurul, energia domolită în peisaje mentale și senzualismul surdinizat cu voluptate reprezintă treptele vindecării de sine prin nevindecarea lucrurilor. Cam așa s-ar exprima critica tematistă, „richardiană” despre debutul lui U. Vindecările indicau preferința pentru microcălătoria în lucruri, în miezul strâmt și tainic al seminței, către o „margine a cărnii împrejur înflorită” ori în ochiul fecundat de lacrimă: „Ochiul rugatul de var/ sub nufăr orbește cândva/ inorog de petale/ lacrima”. Pretutindeni e
URICARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290378_a_291707]
-
a locuit o clipă înainte// Și-ncet căldura lui mă cotropește/ aproape cred că l-am iubit cândva”. Forța radiografică a privirii dictează acestei poezii cantonarea în universuri închise, cvasimaterne. Nu atât o apetență la minuscul, cum se observa în Vindecările și cum se va observa în Natură moartă cu suflet - sugestie și diafanitate -, cât o deschidere întru închidere, o energie risipită în mulțimi de elemente, refăcându-se tocmai prin alterare. Cu Mâna pe față (1984) și mai ales cu Ochiul
URICARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290378_a_291707]
-
la „stadiul estetic” kierkegaardian. Formele teatralității și analiza bahtiană a sărbătorescului se contrapun cu folos tragicului carnavalesc și morbideții consumate cu grație de funambul, iar Emil Botta iese mult sporit prin înserierea la „corabia cu ratați” a generației ’27. SCRIERI: Vindecările, București, 1976; Jugastru sfiala, București, 1977; Vietăți fericite, București, 1980; Natură moartă cu suflet, București, 1982; Apocrife despre Emil Botta, I, București, 1983; Mâna pe față, București, 1984; Ochiul atroce, București, 1985; Ecorșeuri. Structuri și valori ale poeziei românești moderne
URICARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290378_a_291707]
-
Apocrife despre Emil Botta, I, București, 1983; Mâna pe față, București, 1984; Ochiul atroce, București, 1985; Ecorșeuri. Structuri și valori ale poeziei românești moderne, București, 1989; Institutul inimii, București, 1995; Puterea Leviatanului, București, 1995; Nichita Stănescu. Lirismul paradoxal, București, 1998; Vindecările, București, 1998; Inima axonometrică, pref. Al. Paleologu, București, 2002. Ediții: Dominic Stanca, Un ceas de hârtie, pref. edit., București, 1984 (în colaborare cu Sorana Coroamă-Stanca); Emil Botta interpretat de ..., pref. edit., București,1986 (în colaborare cu Paul P. Drogeanu); Emil
URICARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290378_a_291707]
-
1991 (în colaborare cu Arșavir Acterian); Filocalia, I-II, introd. Virgil Cândea, postfața edit., București, 2001. Traduceri: Jean Chevalier, Alain Gheerbrant, Dicționar de simboluri, I-III, București, 1995 (în colaborare); Julia Kristeva, Invazia lupilor, București, 1996. Repere bibliografice: Petru Romoșan, „Vindecările”, debut de excepție, TR, 1976, 42; Nicolae Manolescu, Tineri poeți, RL, 1976, 50; Mihai Dinu Gheorghiu, Vocația taumaturgică a poeziei, CL, 1977, 1; Eugen Simion, Poezia feminină, LCF, 1978, 11; Rodica Șuiu, „Jugastru sfiala”, CL, 1978, 10; Ulici, Prima verba
URICARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290378_a_291707]
-
în viață viu/ De moarte nu s-o teme!” V., care se știe vrednic de a-și purta neamul spre bine, îl vede pe poet ca pe un taumaturg: „Eu cuget am de înger;/ Și îngeri se vor simte/ Când vindecare vor afla/Acei atinși de mine”. „Moralnic lucrător”, el opune imaginii decăderii statului prin ipocrizia și viclenia „guvernurilor” de „demagoghi” organizarea perfectă existentă în natură, la albine, la castori. În ciuda pasajelor aride, textul are intensitate atât prin crezul iluminist, de
VACARESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290398_a_291727]
-
edit., București, 1993; Scriitori români peregrini (Traiectorii literare în timp și spațiu), pref. și postfața edit., București, 2002 (în colaborare cu Silviu Bădia). Traduceri: Charles Ferdinand Ramuz, Viața lui Samuel Belet, pref. trad., București, 1987, Aline. Jean-Luc persecutatul, București, 1991, Vindecarea de rele, București, 1998; Marc Eigeldinger, Eseuri despre poezia franceză, de la romantism la postsimbolism, îngr. și pref. trad., București, 1992; Jean-Claude Fontanet, Mater Dolorosa, pref. trad., București, 1994; Yvette Z’ Graggen, La Punta, postfața trad., București, 2000. Repere bibliografice: Sanda
ZALIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290690_a_292019]
-
După Model Divin. Capacitățile și potențele umane sunt utilizate în foarte mică parte. Emisfera cerebrală dreaptă (centrul capacităților „psi”) este neglijată în favoarea celei stângi (rațiunea, logica). Cercetările actuale în domeniul noilor forme de energie au explicat științific telepatia, percepția extrasenzorială, vindecarea spontană, clarviziunea, etc. prin dezvoltarea părții drepte a creierului. Cercetarea energiilor „misterioase” se realizează în multe laboratoare și fenomenele psihice, care au fost multă vreme neînțelese, ignorate de știință ba chiar considerate „oculte” sunt astăzi explicate, descoperindu-se legea fiecărei
ROLUL EDUCAŢIEI PLASTICE ŞI A EDUCATORULUI DE ARSMATETICĂ ÎN REZOLVAREA PROBLEMELOR DE EŞEC ŞCOLAR SAU DE CE AVEM NEVOIE DE DESEN CA DISCIPLINĂ DE STUDIU. In: Arta de a fi părinte by Geanina Luminiţa Vatamanu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1419]
-
în tratamentul lor. Conceptul este relativ nou în România, dar trebuie știut faptul că mișcarea în favoarea îngrijirilor paliative a început în Europa cu aproximativ 30 de ani în urmă. Îngrijirea la domiciliu a pacienților cu boli cronice și pentru care vindecarea nu mai este posibilă este considerată în toată lumea ca o alternativă la reducerea numărului de paturi de spital ocupate și un pas înainte către creșterea calității vieții și a actului medical, precum și a autonomiei pacientului. În general, de îngrijirile medicale
II. ÎNGRIJIRILE MEDICALE LA DOMICILIU. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Denisa Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_628]
-
contribuția la asigurările sociale de sănătate. Pentru cotizația de o viață sunt în sfârșit recompensați. Personalul medical al organizațiilor de îngrijiri la domiciliu pe lângă urmărirea stării generale a bolnavului, a temperaturii sale, a tensiunii arteriale, urmărește evoluția plăgilor postoperatorii până la vindecare, administrează medicația prescrisă de medic, ajută la administrarea alimentației pe cale artificială, poate face manevre terapeutice pentru evitarea escarelor, mobilizează pacientul, îngrijește pacienții în faza terminală. Prin cele arătate mai sus am enumerat doar o parte din serviciile acoperite de îngrijirile
II. ÎNGRIJIRILE MEDICALE LA DOMICILIU. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Denisa Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_628]
-
cea mai bună calitate pacienților cu boli cronice, amenințătoare de viață, incurabile, atât de multe în România care are ca particularitate dorința locuitorilor să trăiască și să moară acasă. Îngrijirea la domiciliu a pacienților cu boli cronice și pentru care vindecarea nu mai este posibilă este considerată în toată lumea ca o alternativă la reducerea numărului de paturi de spital ocupate și un pas înainte către creșterea calității vieții și a actului medical, precum și a autonomiei pacientului. Acest tip de îngrijire va
II. ÎNGRIJIRILE MEDICALE LA DOMICILIU. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Denisa Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_628]
-
o contracție musculară redusă astfel că oasele nu se vor deplasa. Acești pacienți au frecvent și tulburări de sensibilitate astfel că fractura poate apare fără a fi pus diagnosticul și a interveni terapeutic. În acest context pacientul va prezenta o vindecare deficitară a fracturii însoțită de deformări osoase ce complică situația. Problema este complexă pentru kinetoterapeut care trebuie să realizeze mobilizări pasive eficiente, dar fără a produce fracturi pe os patologic. Situația este și mai dificilă la copil la care are
III. ÎNGRIJIRILE MEDICALE DE BAZĂ CE TREBUIE ACORDATE PERSOANELOR CU DEFICIENŢĂ FIZICĂ. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Adriana Albu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_629]
-
și pasiv active ce vor asigura o întoarcere venoasă eficientă; schimbarea permanentă a poziției corpului ce asigură stimularea tonusului vascular; adaptarea solicitărilor la capacitatea reală de efort a pacientului; în primele etape după un accident orice încercare de a grăbi vindecarea prin efectuarea unui număr prea mare de exerciții poate avea efecte negative; monitorizarea atentă a regimului alimentar și a aportului hidric pentru a evita apariția edemelor dar și a deshidratărilor.( Eloise Judd) Poziția culcată determină modificarea mecanicii respiratorii însoțită de
III. ÎNGRIJIRILE MEDICALE DE BAZĂ CE TREBUIE ACORDATE PERSOANELOR CU DEFICIENŢĂ FIZICĂ. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Adriana Albu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_629]
-
de câte ori este nevoie; vara hainele vor fi din bumbac asigurând preluarea transpirației de pe tegumente, existând riscul macerării acestora în situația expunerii îndelungate la transpirație. Cunoașterea și respectarea acestor recomandări contribuie la menținerea stării generale de sănătate a pacientului și grăbește vindecarea acestuia. La pacienții cu leziuni ireversibile respectarea tuturor recomandărilor prezentate în acest material este esențială, contribuind la evitarea apariției complicațiilor ce pot avea uneori efecte nefaste.
III. ÎNGRIJIRILE MEDICALE DE BAZĂ CE TREBUIE ACORDATE PERSOANELOR CU DEFICIENŢĂ FIZICĂ. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Adriana Albu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_629]
-
la „Familia”, iar prima carte, Ulise, alte întâmplări, îi apare în 1977. Mai colaboreză la „Orizont”, „Poesis” ș.a. Productiv, S. scrie poezie - Ulise, alte întâmplări, Monologul de purpură (1981), Jurământ de măr (1982), Nedespărțirile (1990) Legea apei în deșert (1998), Vindecarea prin cuvânt (2003) ș.a., proză scurtă - Cine trece primul pe pod (1982), Dacă privim în ochi privighetoarea (1989), Războiul îndrăgostiților (1999), roman - Preavizul (1984), Dansul iederii (1987), Cartea secretelor (1995), Darul nebunilor (1996), Îngerul venețian (2000), Moștenitorii blestemului (2002) ș.a.
STRATESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289972_a_291301]
-
1997; Iubiri interzise, București, 1998; Legea apei în deșert, București, 1998; Războiul îndrăgostiților, București, 1999; Sărutând leoaica pe gură, București,1999; Îngerul venețian, postfață H. Zalis, București, 2000; Dragii mei păcătoși, pref. Geo Vasile, București, 2001; Moștenitorii blestemului, București, 2002; Vindecarea prin cuvânt, București, 2003. Repere bibliografice: Adrian Popescu, „Ulise, alte întâmplări”, ST, 1977, 5; Al. Cistelecan, „Ulise, alte întâmplări”, F, 1977, 7; Voicu Bugariu, Povestiri atrăgătoare, LCF, 1982, 34; Costin Tuchilă, „Jurământ de măr”, LCF, 1983, 40; George Pruteanu, Romane
STRATESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289972_a_291301]
-
clinic desemnează totalitatea consecințelor produse de acțiunea factorilor etiologici morbigenetici asupra personalității, precum și modalitatea de „terminare” a evoluției bolii psihice respective. În sensul acesta avem de-a face cu următoarele tipuri de prognostic: a) favorabil, cu remisiune completă, ameliorare sau vindecare; b) defavorabil, cu remisiune clinică parțială, urmat de defect post-procesual; c) grav, sau sever, cu evoluție clinică cronică, progresivă, urmată de degradarea sau deteriorarea ireversibilă a sistemului personalității. 2) Modelul psihopatologic Acest model propus de K. Jaspers are la baza
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
corpului”, a „Eului corporal” care în cazul acesta poate deveni inteligibil prin asocierea dintre „privire” și „ascultare”. Obiectul psihopatologiei Obiectul medicinei îl reprezintă omul bolnav și boala acestuia (somatică, psihică sau psihosomatică), iar scopul pe care și-l propune este vindecarea sau restabilirea stării de sănătate. În psihopatologie, obiectul are un înțeles mult mai larg. Persoana umană are mai multe registre de manifestare ale suferinței. În sensul acesta distingem mai multe niveluri în organizarea persoanei: a) personalitatea, reprezentând organizarea bio-psihologică, sau
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
a ordona relatarea (narațiunea) spontană a bolnavului, căutând să i se completeze „golurile”. Principalele aspecte care trebuie urmărite sunt: - istoria vieții personale a bolnavului (psihobiografia); - istoria tulburărilor psihice; - istoria medicală a cazului (examene medicale anterioare, diagnostice, tratamente, modele de evoluție, vindecări, recăderi, ciclicitatea evoluției clinice etc.); - cadrul familial, socio-cultural și profesional al acestuia. Asupra tulburărilor psihice se vor avea în vedere două aspecte: a) antecedentele patologice: episoade analoage anterioare, starea interepisodică, antecedente somatice și psihiatrice (traumatisme, oboseală, situații stresante, infecții, alcool
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
emoționali pot avea un dublu rol sau o dublă acțiune: a) Factori emoționali patogeni, de inducere a unor boli sau de agravare a evoluției bolilor existente; b) Factori emoționali terapeutici, de desensibilizare și echilibrare a bolnavului, favorizând în felul acesta vindecarea. În esența sa „arta medicală” este un act psihologic pur care constă din următoarele: a) crearea unui climat de încredere între bolnav și medicul său; b) realizarea unei comunicări deschise care să favorizeze „confidențe utile”; c) penetrația sensului simptomelor bolii
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
penetrația sensului simptomelor bolii de către medic; d) insuflarea bolnavului, de către medic, a încrederii în tratamentul prescris; e) susținerea voinței bolnavului de a se vindeca, prin crearea unui climat de optimism; f) cooperarea activă, pozitivă, cu familia bolnavului în actul de vindecare. Domeniul psihologiei medicale se dovedește a fi diferit de cel al psihologiei, care studiază funcțiile psihice normale, și de cel al psihiatriei, care studiază bolile psihice. Ea este diferită, dar reprezintă, așa cum spuneam, „poarta de intrare”, calea de abordare a
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
desconsiderând-o, luând lucrurile ușor. Neglijentul este în fond un fatalist putând merge până la o atitudine negativistă. Medicul trebuie să adopte față de acest tip de bolnav o atitudine autoritară, energică, încercând să-l mobilizeze pentru a putea colabora activ, în vederea vindecării. 2) Nerăbdătorul - este tipul de bolnav care privește suferința sa cu mai multă seriozitate și grijă, dar care nu poate fi convins de importanța sau de severitatea bolii, de pericolele pe care aceasta le implică. El este nerăbdător, minimalizează boala
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]