5,858 matches
-
folosite în vederea alcătuirii unei scriituri care să semnifice în sine caracteristicile Americii despre care vorbește. Astfel, Baudrillard pune la lucru pentru o scriitură ce îmbină aparențele unui jurnal de călătorie cu valențele unui eseu cu implicații antropologice și filosofice, un vocabular extrem de variat al spațiului, vitezei, senzațiilor etc. Utilizând un limbaj deopotrivă poetic și lucid, Baudrillard își anunță dintru început scopul căutarea și descrierea "Americii siderale, cea a libertății zadarnice și absolute a freeways-urilor, niciodată pe cea a socialului și a
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
coerentă, desigur, dar divizată, diferențiată și stratificată. Distanța dintre cele două operații trebuie să rămână deschisă, să se lase necontenit marcată și remarcată"563. Sesizând dificultatea unui asemenea proiect, Richard Rorty amintește că raportarea la o tradiție filosofică și la vocabularul său are, de obicei, două soluții: fie continuarea lor prin folosirea acelorași termeni, reinterpretați sau nu, fie sustragerea din discursul filosofic, indiferența și, în consecință, neparticiparea la filosofie. Îmbinarea ambelor variante propuse de către Rorty, prin urmare, păstrarea convențiilor și a
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
o serie de precizări importante despre stratul profund al organizării discursive. În contextul în care deplasarea către problematica limbajului devine vizibilă în foarte multe domenii, iar disoluția teoriilor moderne ale semnificației și referinței a produs o preocupare accentuată pentru pluralitatea vocabularelor, a jocurilor de limbaj, paralogie, incomensurabilitate, diferend, postmodernismul poate fi înțeles ca o "funcție discursivă", ca un set de practici discursive aflate în mișcare intertextuală și nu neapărat ca un sistem rigid de idei. Această abordare centrală nu a însemnat
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
de la modernism la postmodernism și schimbarea, în acest sens, a ideilor și a scriiturii sale. În al doilea rând, am urmărit să evidențiez postmodernismul lui Baudrillard pe două paliere: cel al temelor și conceptelor abordate, care au intrat deja în vocabularul curentului, și cel al scriiturii înseși, care este în sine un exemplu de abordare postmodernă a limbajului, referinței, semnificației etc. Pentru lucrările timpurii ale lui Baudrillard, semnificative sunt subiecte precum societatea de consum, lumea obiectelor, schimbul simbolic, cotidianul etc., iar
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
deopotrivă și punctul său vulnerabil se regăsește în chiar ceea ce este poate mai reprezentativ pentru postmodernism concomitența planurilor: expunerea unor concepte postmoderne se realizează aproape simultan într-o scriitură care exprimă prin propriile sale caracteristici respectivele concepte. În aceeași măsură, vocabularul lui Baudrillard este alcătuit din termeni care sunt, în același timp, concepte critice și concepte postmoderne, în această dublă funcție localizându-se un motiv al dificultății lecturii și interpretării lucrărilor sale Baudrillard intenționând să explice lumea postmodernă utilizând concepte postmoderne
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
analitic, s-a dezvoltat conceptul de "guvernanță la niveluri multiple". Termenul pune în evidență natura inedită a Uniunii, de guvernanță la mai multe niveluri, sub-național, național, supranațional. El este un manifest în favoarea unui nou limbaj, plecînd de la convingerea că un vocabular politic clasic "nu reușește să mai surprindă realitatea și evoluția actuală"31. Definirea Uniunii în termeni specifici statului na-țional înseamnă asocierea aceastei construcții cu un sistem centralizat și piramidal în timp ce ea este, de fapt, o între-pătrundere a diferitelor niveluri de
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
MONOGRAFII Azema, J., Le droit francais de la concurrence, Paris, 1989. Băcanu, I., Firma și emblema comercială, Ed. Lumina Lex, București, 1998. Bellis, J-F, Van Bhel, I., Droit de la concurrence de la communaute economique europeenne, Bruylant, Bruxelles, 1991. Bernard, Y., Colli, J.C., Vocabular economic și financiar, traducerea E. Theodorof, I. Theodorof, coord. A. Crăințu, Ed. Humanitas, București, 1994. Boutard-Labarde,M.C.,Enquetes en vue de l'aplication des article 85 et 86: droit et devoir des entreprises, Paris, Bruxelles, Fec-Larcier, 1992. Boroi, G., Dreptul
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
Moșteanu, Concurența abordări teoretice și practice, Ed. Economica, p. 31. 25 O. Căpățână, op. cit, p. 273; I. Băcanu, "Libera concurență în perioada de tranziție spre economia de piață", în Dreptul, nr. 9-12/1990, p. 50. 26 Y. Bernard, J.C. Colli, Vocabular economic și financiar, traducerea E. Theodorof, I. Theodorof, A. Crăințu (coord.), Ed. Humanitas, București, 1994, p. 117. 27 O. Capățână, op. cit., pp. 334 și urm. 28 V. Iancu, C.S.Iancu, Dreptul concurenței comerciale, Ed. Sitech, Craiova, 2009, p. 46. 29
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
starea de tensiune se realizează printr-o economie severă a mijloacelor de expresie artistică: prea puțin și senzația nu se coagulează, generând frustrare, prea mult și copleșește, provocând dezgustul 14. Literatura terorii depinde cel mai mult de dozajul de la nivelul vocabularului. De altfel, echilibrul lexical își pune amprenta nu numai asupra calității generice a textului, ci și asupra construirii atmosferei. Definită, în enciclopedia editată de Jack Sullivan, drept "unitate a stilului și a sensibilității, care evocă o dispoziție, un mediu sau
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
al stilului, este trăsătura care completează fizionomia prozei lui Galaction" (1966: II, 95). Nu altfel gândește Dumitru Micu, care subliniază atât melanjul de stiluri, cât și dezechilibrul compozițional (din nou, element definitoriu al barocului), manifestat în cultivarea constantă a unui vocabular eterogen: "Realismul se întâlnește în opera lui Galaction cu cel mai autentic romantism. [...] Cunoscător al expresiei bisericești cu iz arhaic, scriitorul mânuiește totodată depășind, uneori, simțul măsurii neologismul, pe care-l împerechează neașteptat cu termenul neaoș" (1970: 331). În fine
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
asumat și convențional. Hofstätter identifică noutatea la nivelul "senzației", un alt termen dificil de transferat în concept, dar în măsură să sublinieze o alteritate marcată, invazivă, care face abstracție de alfabetul mitologic, de simbolismul bestiarului mitologic medieval, atunci când îi resemantizează vocabularul fundamental și poncifele. "Natura fantastică a acestor fenomene, amplasarea lor și intriga în care au fost implicate, transmit senzații fără precedent. Astfel de configurații hibride au fost, desigur, mult timp utilizate în mitologii, de exemplu sub forma centaurilor, tritonilor și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
legende sau episoade din eposul germanic, își transmit în ecou puterea de seducție. Spiridon Antonescu nu vede în vehicularea unei recuzite simboliste de inspirație böckliniană o formă de epigonism, aceasta pentru că alfabetul sensibilității simboliste, cu iconurile proprii, configurase deja un vocabular simbolist european, la îndemâna oricui. Credem că este permis orișicui să guste subiectele medievale, baladele sau orice alte motive nereale, fie că ele se întâlnesc prin legende străvechi și la alte popoare, fie că sunt plăzmuite de mintea artistului, un temperament
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
centru-margine și asupra presiunii pe care cultura populară se pare că o exercită asupra celorlalte două forme, marginalizându-le. Fig. 2 Un alt amănunt evident în diagramă ar fi lipsa termenilor "subcultură", sau cultură "joasă", și cultură "înaltă", existenți în vocabularul secolului al XIX-lea. Nachbar și Lause resping etichetele de tipul "jos" și "înalt", din cauza conotațiilor peiorative ale celui dintâi și al înțelesului restrâns și elitist al celui de-al doilea. Ei folosesc în schimb termenul folclor, care, potrivit descrierii
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
oficială a generat carnavalul ca lume paralelă, dinamică, ostilă față de ideea de închidere și de întreg, în care "utopia și realul se îmbină în cadrul unei experiențe unice"214. Cum eticheta și decența erau suspendate temporar, carnavalul crea un tip de vocabular și gestică de piață, care anihilau distanța dintre indivizi și îi eliberau de normele sociale rigide. Cu toate acestea, ordinea oficială reprezenta lumea reală la care oamenii se întorceau odată cu încheierea carnavalului. Potrivit lui Chris Humphrey și școlii britanice de studii
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
sau de vrăjitoare. „Este foarte probabil că numele Diana a Înlocuit denumirea locală a unei zeițe autohtone traco getice. În orice caz, la români, este incontestabil arhaismul ritualurilor și credințelor legate de Diana.” Numele de Drăgaică s-a suprapus În vocabular peste cel de Sânziene În feudalismul timpuriu, În perioada influenței slave. Se crede despre aceste zâne că ar fi un fel de vestale ce amintesc de vechile rituri ale protecției și fertilității agrare, dar se consideră de asemenea, că ar
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
funcțională. Cercetările lui Darwin, ca și cele ale multor teoreticieni ai evoluției care l-au urmat, s-au concentrat asupra „adaptărilor“, înțelese drept structuri promovate de selecție pe temeiul utilității lor directe pentru organisme, în lupta pentru existență. Mult timp, vocabularul biologiei evoluției nu a deținut un termen care să desemneze trăsături ce pot la un moment dat să favorizeze anumiți indivizi în lupta pentru existență, dar au îndeplinit inițial cu totul alte funcții. Este cazul penelor care au apărut, mai
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
zăbovi asupra opozițiilor, și mai cu seamă asupra demarcațiilor dintre ei. Rigoarea terminologică nu este posibilă acolo unde nu există granițe clare și unde, încă și mai grav, există eventualitatea unei permutații între cultură și civilizație. De aceea, voi permite vocabularului meu să se miște liber în zonele cu contururi imprecise și, în funcție de presiunile conotative subconștiente, voi folosi cînd un termen, cînd pe celălalt pentru a mă referi la producțiile/produșii gîndirii europene, precum Umanismul, Rațiunea, Știința. Dimpotrivă, voi păstra termenul
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
Mistica europeană nu are alți sfinți propovăduitori în afara experților parlamentarismului (Robert Schuman, Alcide de Gasperi, Paul Henri Spaak) și a unui tehnocrat vizionar (Jean Monnet). Ideea federației europene nu înflorește decît la periferia Genevei, odată cu profeția lui Denis de Rougemont. Vocabularul care se europenizează este întîi de toate tehno-economic. Euro-viziunea apare, firește, în 1953, însă este dedicată campionatelor, ceremoniilor și spectacolelor grandioase. Noțiunile care se implantează, ieșind cu greu din sferele restrînse ale "eurocraților" (termen apărut în 1965), sînt cele de
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
1953, însă este dedicată campionatelor, ceremoniilor și spectacolelor grandioase. Noțiunile care se implantează, ieșind cu greu din sferele restrînse ale "eurocraților" (termen apărut în 1965), sînt cele de euro-credit și euromonedă (1965), apoi cele de europiață (1971) și eurofranc (1976). Vocabularul european ajunge pe teren militar în 1978-1979 (eurorachetă, eurostrategie), însă, pe plan politic, viitorul nu pare prea surîzător pentru eurocomunism (1975) și eurodreapta (1979). Pe de altă parte, noul termen de eurocentrism (1970) este mai curînd centrifug decît centripet. Pe parcursul
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
această perspectivă, sunt interesați de punerea în discuție a unor fațete ale democrației "reale", în contrast cu "idealul" democratic. Referindu-se la conceptul de elită, John Scott (2001, 9) remarca că acesta: "face negreșit parte dintre cuvintele cel mai frecvent utilizate (...) din vocabularul științelor sociale", iar folosirea sa este mai degrabă descriptivă, cu referire la indivizii aflați la "vârful" unor ierarhii. Diversitatea preocupărilor cu privire la fenomenul elitist a dus, invariabil, la existența unor perspective diferite cu privire la criteriile în acord cu care putem defini elitele
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
a unor programe politice prezentate), folosirea limbii de lemn (Tudor și Gavrilescu ne arată că regulile de formare și funcționare a limbii de lemn din perioada comunistă nu au dispărut, ci s-au autoreprodus în postcomunism, unde au suferit intruziunile vocabularului supus la presiunile tranziției (Tudor și Gavrilescu 2002, 263) favoritismul, dezvoltarea unor teorii conspiraționiste fără bază, abuzul de putere etc.. Dealtfel, perioada de după revoluție a fost și este în România plină de exemple de corupție și alte comportamente politice deviante
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
membre. După respingerea Tratatului de la Nisa de către Irlanda și referendumurile negative din Franța și Olanda cu privire la Tratatul Constuțional, termenul s-a banalizat. Din ce în ce mai folosit în media și în discursurile politice, el trebuie utilizat însă cu prudență. A fost introdus în vocabularul politic pentru a desemna schimbarea de atitudine a Partidului Conservator britanic și a electoratului său față de UE precum și criticile bine cunoscute ale Premierului Thatcher față de funcționarea Uniunii. De atunci, cuvântul este folosit pentru a desemna o gamă largă de sentimente
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
cu noi!”, au început să strige oamenii de parcă tocmai se pregătea cineva să tragă în ei „din orice poziție”, așa cum ne avertizau mincinoșii de la televiziunea română albaneagra, puși cu nețărmurit devotament în slujba noului stăpân căruia i copiaseră și noul vocabular. „Înarmat” cu un aparat de fotografiat Smena și un aparat de filmat Krasnogorsk 3 (ambele de fabricație sovietică) mă decid să trag și eu o geană prin actualul birou al președintelui Comitetului Județean (CJ) Vaslui, unde o sumă de cetățeni
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Stere, G. Coșbuc, Simion Mehedinți și Ion Gorun. Mai ales, însă, ea cuprindea cîteva cuvinte tari la adresa lui Titu Maiorescu...". Supărat pe idolul său pentru că "putea fi uneori teribil de violent, în corespondență, ca și verbal", Șerban cel Rău îi împrumută vocabularul, numindu-l fire de oriental indolent și genial măscărici, descoperindu-i și alte tare: prin temperamentul său antipoetic, n-a înțeles nimic din spiritul nou al simbolismului, cu eclipse surprinzătoare în acele rare momente de paroxism negativist, cînd nici un om
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
sunt elemente de care un redactor care mânuiește discursul religios în televiziune trebuie să țină seama. De asemenea textul este extrem de important. Avem și acum colegi care scriu și citesc asemenea celor din mănăstire. Este o greșeală să nu folosești vocabularul activ al limbii române!"42. Treptat, pe măsură ce programele redacției "Viața Spirituală" ajunseseră la 5 ore pe săptămână, plus o transmisie în direct pe lună, în jurul anului 1995 s-a simțit nevoia diferențierii discursului. Operând asupra criteriilor orei de difuzare, lăsând
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]