50,154 matches
-
La cîteva zile după întîlnirea noastră, pe cînd mă pregăteam să intru în Adunare, mă oprește un om tulburat, care voia să-mi ceară ajutor și sprijin. - Avem nevoie de bani, îmi spuse el. În accentele acelei voci am recunoscut vocea ciudată a lui Bergson, o voce care poruncea părînd că imploră. - Pot să-i cer delegației române să voteze pentru suma de care avem nevoie ca să completăm creditele necesare Comisiei de Cooperare Intelectuală? Bergson putea conta pe admirația fără rezerve
Memoriile Elenei Văcărescu by Anca-Maria Christodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15859_a_17184]
-
pe cînd mă pregăteam să intru în Adunare, mă oprește un om tulburat, care voia să-mi ceară ajutor și sprijin. - Avem nevoie de bani, îmi spuse el. În accentele acelei voci am recunoscut vocea ciudată a lui Bergson, o voce care poruncea părînd că imploră. - Pot să-i cer delegației române să voteze pentru suma de care avem nevoie ca să completăm creditele necesare Comisiei de Cooperare Intelectuală? Bergson putea conta pe admirația fără rezerve a majorității românilor; am avut deci
Memoriile Elenei Văcărescu by Anca-Maria Christodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15859_a_17184]
-
dintre aceste trăsături - doar mezzosoprana Julia Oesch (Germania) mi s-a părut a nu poseda nici una. În fine, premiile: III și II nu mi-au ridicat semne de întrebare. Basul Metodie Bujor (Rep. Moldova) este o personalitate formată cu o voce deosebit de frumos timbrată, o dicție clară, dinamism și prezență scenică; baritonul Marco Cristarella Orestano (Italia) are verva și tehnica perfect adecvate rolurilor bufe din repertoriul Rossini, Donizetti etc. Premiul II s-a împărțit între tenorii Francesco Meli (Italia) cu reale
Darclée - un proiect vast by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/15893_a_17218]
-
Italia) cu reale calități vocale, sensibilitate, putere de comunicare și Kyung-Hwan Min (Coreea de Sud), foarte școlit, cu o fină muzicalitate și un timbu distins. O oarecare nedumerire am resimțit (și nu numai eu) văzând numele sopranei Camelia Clavac la Premiul I. Voce curată, cânt îngrijit, delicatețe sunt merite certe, dar pentru primul loc nu este de ajuns. Și, așa cum spuneam, un premiu nu este numai încununarea momentului, ci și un cec în alb asupra dezvoltării viitoare, or, în acest caz am impresia
Darclée - un proiect vast by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/15893_a_17218]
-
dimensiuni ale personalității Haricleei Darclée care explică menționarea ei în "Enciclopedia dello Spettacolo" ca "cea mai mare cântăreață a lumii timp de 25 de ani". Un moment emoționant a fost sărbătorirea-surpriză a baritonului Nicolae Herlea - una dintre cele mai nobile voci ale secolului - în ziua în care împlinea o vârstă pe care o poartă cu eleganță și înțelepciune. Ovații prelungite ale unei săli arhipline, flori, un tort cu lumânărele, scrisori de felicitare de la președintele statului, de la directorul Operei din Viena, dar
Darclée - un proiect vast by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/15893_a_17218]
-
ca Shrek - singuratic, taciturn, irascibil, într-un cuvînt timorat de faptul că-i urît! Urît într-adevăr, dar simpatic foc cu urechile pîlnie și gura cît caru', chit că nu-i place să vorbească. Spre disperarea vorbărețului măgăruș identificat prin voce cu irezistibilul Eddie Murphy, tenace într-o amiciție cu de-a sila, care-i va prinde însă bine protagonistului. Pentru că Shrek - ca să scape de compania nedorită a personajelor de poveste alungate de un pipernicit, dar infatuat lord despot - hotărăște să
Cocktail estival by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15912_a_17237]
-
personaje - temerarul Brendan Fraser, grațioasa erudită Rachel Weisz, cruda Patricia Velasquez, puștiul isteț Freddie Boath, zăpăcitul John Hannan, misteriosul Oder Fehr - își tatonează deocamdată timid anterioarele încarnări, precum coleopterele sacre ce se autogenerează. Trecutul revine... Morala declarată de Mike Myers/ vocea lui Shrek nu-i de ignorat: "Fiecare-i frumos în felul său!".
Cocktail estival by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15912_a_17237]
-
fost croită și ființa umană, pare a crede poetul, în convergență cu autorul Silogismelor amărăciunii, manifestîndu-se, în spiritul acestuia, ca un oracol al tenebrei, care nu lasă să vorbească printr-însul decît "sărăcia cea mare a veacului", făcînd auzite exclusiv "vocile Crizei" (ibidem). Acest om structural viciat, hărăzit afronturilor, decepțiilor, înveninărilor de tot soiul, în măsură a contempla doar "spectrul nimicniciei stirpei" căreia îi aparține (Ce mai rămîne), alcătuiește alibiul autorului, mai exact prototipul său fatal: "Viziuni resimțite aidoma unui pumn
Un sol al "ireparabilului" (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15934_a_17259]
-
simpatii printre intelectualii democrați ai vremii. Mi-aduc aminte că am fost aleși, împreună, într-un juriu de premiere al Asociației Scriitorilor din București. Cînd juriul s-a întrunit pentru a delibera și decide, dl N. Carandino a exclamat cu voce tare: Dacă m-au ales pe mine în juriu, e semn sigur că vor să-l premiem pe N. Ceaușescu". Avea haz, cîteodată, amar, întotdeauna cunoscîndu-se, de departe, omul de spirit. Și nu și-l pierduse nici în greii și
N. Carandino la "Dreptatea" by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15921_a_17246]
-
toate scrierile lui Milan Kundera, pe care le-a tradus în engleză, ca și pe cele ale lui Konrad Gyorgy, Hrabal și mulți alți scriitori cehi, polonezi, unguri...; el este cel care pare să fi remarcat transformarea lui Kundera, din vocea unui ceh ce visa la Europa la cea a unui intelectual francez vorbind despre o lume pe care a cunoscut-o cândva, dar din care a evadat. Observația e interesantă din două motive, primul anecdotic - Emir Kusturica declarând că de când
Visând la Europa Centrală by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15932_a_17257]
-
de la Blade Runner la Armata celor 12 maimuțe, filmului nu-i este străin (sic!) un fior sentimental straniu, un frison aparte datorită actorilor adevărați - Ming-Na Wen, Alec Baldwin, James Woods, Steve Buscemi, Ving Rhames - care au acceptat să-și împrumute vocile, implicit și ceva din felul lor de a fi, creînd acest nou tip de cyborgs animați digital, înduioșători în tentativele lor de apropiere și comunicare nu doar științifică, ci și afectivă. Pentru că lumea efectelor numerice are posibilități nelimitate și - odată ce
Reciclări... by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15926_a_17251]
-
și fiare/ poetul se roagă la diamante și sânge/ poetul întreabă unde sunt noile temple/ poetul își recită singur stanțele printre hoituri." (Ars exilum mundi). Din decepție, exasperare și sarcasm, Magda Cârneci construiește o polifonie, Cancan Politic (1991-1994), în care vocile care se interferează (intelectualul, poetul, femeia, poporul) încearcă să găsească fețele adevărului și să înțeleagă de ce se întâmplă ce se întâmplă ("până și o mare idee odată moartă putrezește urât", "acum că s-a dus naibii butaforia/ îmi smulg capul
Poezia și compoziția chimică a vieții by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15962_a_17287]
-
PAVEL: În preambulul uneia dintre cărțile dvs., Ore franceze, dorind să justificați dialogurile pe care le-ați realizat cu personalități franceze sau de expresie franceză, spuneați, la un moment dat, că �un public din ce în ce mai larg așteaptă și ascultă și cealaltă voce, de dinainte sau de după carte. Poate pentru că, dincolo de presupusa ei perfecțiune, opera lasă întotdeauna un spațiu de umbră, nerostit, pe care foamea noastră de sens îl dorește mai limpede". Este ceea ce intenționez să aflu și eu de la dvs. acum, domnule
Ion Pop: "Criticul ideal este cel care trăiește textul" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/15952_a_17277]
-
într-adevăr, o participare la text. De aceea poate că s-a observat că comentariul meu are nevoie de text, de carnația textului, are nevoie de această țesătură, de această prezență, cum zicea Roland Barthes, de o anumită granulație a vocii, adică trebuie să simți vocea scriitorului implicată în expresia ei. Și tocmai asta a fost pentru mine marea revelație: că am găsit niște oameni predați, livrați literaturii, trăind pentru literatură. Există această plăcere de a descoperi, deci, sub text o
Ion Pop: "Criticul ideal este cel care trăiește textul" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/15952_a_17277]
-
text. De aceea poate că s-a observat că comentariul meu are nevoie de text, de carnația textului, are nevoie de această țesătură, de această prezență, cum zicea Roland Barthes, de o anumită granulație a vocii, adică trebuie să simți vocea scriitorului implicată în expresia ei. Și tocmai asta a fost pentru mine marea revelație: că am găsit niște oameni predați, livrați literaturii, trăind pentru literatură. Există această plăcere de a descoperi, deci, sub text o biografie, un prezent al trăirii
Ion Pop: "Criticul ideal este cel care trăiește textul" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/15952_a_17277]
-
a convenției pe care o trăiești și poate că, în mod paradoxal, este și o mică legătură cu avangarda aici, pentru că avangardiștii erau foarte sensibili la convenție, lor le plăcea să răstoarne convențiile. Și, în plus, îmi place foarte mult vocea umană. Admir marile voci, dar, cum vă spuneam, îmi place foarte mult și muzica simfonică și, după ce i-am parcurs pe Beethoven, Schubert și alți mari compozitori, în ultimii ani l-am descoperit pe Bruckner, grație lui Cristian Mandeal, marele
Ion Pop: "Criticul ideal este cel care trăiește textul" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/15952_a_17277]
-
o trăiești și poate că, în mod paradoxal, este și o mică legătură cu avangarda aici, pentru că avangardiștii erau foarte sensibili la convenție, lor le plăcea să răstoarne convențiile. Și, în plus, îmi place foarte mult vocea umană. Admir marile voci, dar, cum vă spuneam, îmi place foarte mult și muzica simfonică și, după ce i-am parcurs pe Beethoven, Schubert și alți mari compozitori, în ultimii ani l-am descoperit pe Bruckner, grație lui Cristian Mandeal, marele dirijor, care a făcut
Ion Pop: "Criticul ideal este cel care trăiește textul" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/15952_a_17277]
-
eroinei refugiate. În excursul filmografic ești antrenat rapid de chiar vîrtejul declanșat din prima secvență a filmului ce îmbracă însăși forma unei povești de legănat visele și speranțele de posibilă asanare etică. Atmosfera de basm e permanent întreținută fie prin vocea care narează din off, fie prin muzica învăluitoare compusă de Rachel Portman, fie prin repetarea acelorași mișcări circulare ale camerei de filmat dirijate de Roger Pratt. Se revine mereu cu aceleași plonjeuri asupra eroilor, surprinși parcă de o instanță supremă
Ciocolată și film by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15972_a_17297]
-
să remarce caracterul ei profund subversiv. Dacă înainte de 1989 asemenea observații nu s-ar fi putut face, nici măcar aluziv, fără riscuri considerabile, este evident că pentru cititorul de astăzi lectura volumului recent reeditat la Editura Polirom, revelează, înainte de orice, o voce care subminează prejudecata stupidă - vehiculată insistent de regimul comunist - conform căreia scriitorul ar fi trebuit să servească "idealurile partidului", "angajarea colectivă", politicul în defavoarea eticului ș.a.m.d. O carte despre tragic - scrisă așa cum este scrisă Vina tragică - este, indirect, o
Subversivitatea tragicului by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15984_a_17309]
-
jurnalul unui adolescent, șchiop din naștere, un fiu al lui Visariuc, cum vom afla mai tîrziu. Tînărul încearcă să-și găsească o parteneră pentru prima sa experiență sexuală. Metafizica naivă, adolescentină și planurile aproape cinice de cucerire erotică alcătuiesc o voce extrem de autentică. Caietul se termină cu o sugestivă victorie: "Păunița-Cornelia îmi soarbe lacrimile, mă încalecă, se înfige unde trebuie, se mișcă încet, se culcă peste mine, și adorm ca în copilărie, cînd zăceam bolnav și deliram, cu gripă sau oreion
Incest și naratologie by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15980_a_17305]
-
pleacă". Nu lipsește nici domeniul relațiilor publice dezvăluite ca raporturi de putere ("Vous vouliez lui parler!?"). O convorbire telefonică banală cu secretara unui personaj important conține în filigran raporturile de putere ce se delimitează între cei aflați la capătul firului. Vocea suavă se asprește ("Domnul... este într-o ședință"), după ce cîntărise atent numele solicitantului. În pauzele scurtei conversații dorința de a-i vorbi Domnului... se transformă într-o îndrăzneală ce frizează tupeul. "Doreați să-i vorbiți?" se miră cea care devine
Clipa cea repede și alte plăceri minuscule by Simona Brînzaru () [Corola-journal/Journalistic/15973_a_17298]
-
rafinată cu cît celălalt a fost redus la statutul de persoană neînsemnată. Interesul mimat sugerează că necunoscutul ar face mai bine să renunțe. Nuanță repede sesizată și confirmată de preferința pentru a reveni mai tîrziu. O dată puse lucrurile la punct vocea se suavizează incluzînd o undă de tristețe și de compasiune amuzantă: "Cum doriți". Dar hazardul face bine lucrurile și, din modest solicitant, personajul devine unul din "apropiații" Domnului... Glasul e amabil, glumeț, iar anodinul "Vi-l dau" înseamnă, de fapt
Clipa cea repede și alte plăceri minuscule by Simona Brînzaru () [Corola-journal/Journalistic/15973_a_17298]
-
adiere a vreunui gînd, căci vîntul nu dădea nici un semn. Se crea astfel o tensiune vizuală nefirească. Nu exista nici un fel de conflict între forme, datorită lipsei reperelor. Mai multe imagini și mai multe aspecte ale unei singure imagini, iar vocile din off, de pe lumea cealaltă, susținute de linii melodice jalnice, păreau alcătuite din sunete separate în mii de componente care de care mai stridente." Nu o singură lume fără repere, în care personajele insomniace rătăcesc fără să poată alunga singurătatea
Cartografii și (re)orientări critice by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15996_a_17321]
-
la care această teamă apare explicit, în vreme ce la bărbat necunoscutul e reprimat cu o încredere aproape ridicolă în moment, în iubire, în ceea ce-i așteaptă împreună. Conversația e hilară total, mai ales cînd legătura telefonică e bruiată de diverse alte voci - cineva care fredonează o melodie, un fragment de dialog în japoneză, ceva mai tîrziu altul în limba maori - sau de întreruperile femeii care vorbește în același timp și cu fiul ei, un neastîmpărat băiețel de trei ani care se vîră
Ridicole iubiri by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16006_a_17331]
-
Andreea Deciu Pentru mulți est-europeni posturile de radio "Europa Liberă" sau "Vocea Americii" au reprezentat, în perioada guvernelor comuniste, singurul contact cu lumea din afară, singura sursă de informație aparent nealterată de politică și ideologie, singura speranță că ar putea exista o ieșire din infernul acelor ani. Foarte puțini recunoșteau aceste lucruri
O istorie a Europei Libere by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16022_a_17347]