2,538 matches
-
limbă nu se suprapune cu folosirea efectivă a limbii). Actele de vorbire, deci frazele realizate în fapt, relevă performanța, modalitățile prin care competența se aplică la cerințele comunicării, fiind direcționată și delimitată prin aceste cerințe. Dar, realizarea propriu-zisă a textelor (vorbite sau scrise), adică finalizarea concretă și coerentă a discursului printr-o adecvare la situație și prin atingerea exigențe-lor de acceptabilitate din punct de vedere lingvistic, implică mai multe tipuri de competențe, corelate între ele și subordonate acelorași obiective comunicative: a
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
aspecte ale modului de a fi și ale modului de a gîndi al comunității care le folosește în comunicare. De obicei, se consideră că ceea ce relevă în mod deosebit corespondențele dintre limbă și trăsăturile spirituale ale comunității de care este vorbită se găsește în faptul că semnificațiile inițiale ale cuvintelor specifice limbii sînt legate de domeniile de activitate care caracterizează viața istorică a comunității respective (agricultură, păstorit, viață militară, navigație etc.)376. Aceste aspecte nu se relevă însă în mod spontan
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
Rudolf Carnap, ed. cit., p. 917. 78 Asocierea Tractatus-ului cu neopozitivismul este ceva foarte obișnuit. Noica, bunăoară, amintea Tractatus-ul atunci când vorbea despre „rezultatele negative ale secolului XX“. Iată o însemnare: „Wittgenstein e în exactitate: «Despre ce nu știm nu trebuie vorbit㻓 (Constantin Noica, Jurnal de idei, Humanitas, București, 1990, p. 384.) Este interesant de observat că autori ostili gândirii empiriste au legat de Tractatus aceleași așteptări ca și adversarii lor filozofici. Referindu-se la imaginea pe care o aveau despre Wittgenstein
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
cunoscut o evoluție spectaculoasă din punctul de vedere al atribuțiilor conferite, chiar dacă au existat opinii conform cărora acesta nu își justifică existența; * Organizarea sa și numărul mare de membri generează un multilingvism unic la nivel internațional, ca și limbi oficiale vorbite concomitent, care generează o traducere simultană a tuturor documentelor oficiale; * Cu un număr din ce în ce mai mare de membri, Parlamentul European își desfășoară activitatea în trei sedii aflate pe teritoriul a trei state membre ale Uniunii; * Întocmai ca și în cazul Congresului
by Gabriel-Liviu Ispas [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
cunoscut o evoluție spectaculoasă din punctul de vedere al atribuțiilor conferite, chiar dacă au existat opinii conform cărora acesta nu își justifică existența; * organizarea sa și numărul mare de membri generează un multilingvism unic la nivel internațional, ca și limbi oficiale vorbite concomitent, care generează o traducere simultană a tuturor documentelor oficiale; * cu un număr din ce în ce mai mare de membri, Parlamentul European își desfășoară activitatea în trei sedii aflate pe teritoriul a trei state membre ale Uniunii; * întocmai ca și în cazul Congresului
by Gabriel-Liviu Ispas [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
de anumite "reguli" care arată cum acestea sunt folosite. Aceste "reguli" sunt numite convenții. În unele situații, convențiile sunt foarte puternice; este vorba de acelea care au un sistem organizat de semne. Cel mai bun exemplu este limbajul scris și vorbit. Toți am învățat regulile ortografiei și gramaticii, iar dacă nu le știm trebuie să le învățăm de la alții. De fapt, fără puterea organizată a acestor convenții nu putem să comunicăm de loc. Revenind la schemă, luăm ca sursă a comunicării
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
Ea pornește, probabil, de la tendința sau nevoia universal umană de a recurge la narativitate, devenind curînd după aceea subiectivitate a liricului și reconstruire dramatică a evenimentelor. Subiectul său central e, pe de o parte, amintirea. Orice expresie literară scrisă sau vorbită trebuie să aibă ca dată cel puțin cîteva minute sau ore distanță față de evenimentul (real sau ficțional) pe care îl descrie (în mod obișnuit sînt ani sau, în cazul anumitor genuri, secole). În plus, trecerea timpului transformă, vrînd-nevrînd, o narațiune
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
public, simțirea și judecata estetică, în afară de gustul lor actual, adese nemărturisit, sînt cu totul nestabile și inconsistente. În materie de artă, masa este sugestibilă aproape fără margini. Arta, indiferent de materialul în care se manifestă, este grai. Ca și graiul vorbit, ea își schimbă formele, pentru că se schimbă cuprinsul sufletesc care le-a zămislit. Este totdeauna o doză de strîmbătură să vorbești ca oamenii de altădată: aici e originea, aici e și condamnarea grimasei clasiciste. Fiecare vreme vorbește pe potriva botului său
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
Funcționarul politic transformă de prea multe ori o cauză "bună" într-una "proastă" printr-o pledoarie tehnic greșită - am avut toți ocazia să urmărim asemenea situații. Căci politica se face astăzi în cea mai mare parte în public, prin cuvîntul vorbit sau scris. Or, a evalua efectul cuvîntului este o sarcină ce ține strict de sfera de activitate a avocatului, și nu de cea a funcționarului profesionist, care nu e și, în principiu, nu trebuie să fie un demagog, iar dacă
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
niciun efect: "Sistemul criminal comunist este egal în abjecție și teroare celui nazist!" Este, în sine, afirmarea preliminară, incantatorie, a unui exorcism pe care lumea europeană estică și vestică încă nu l-a declanșat efectiv. Și despre această încercare merită vorbit. În nenumărate rânduri în ultimii ani, tovarășul Pleșiță, una din întruchipările diavolești ale trecutului ceaușist care a sfidat buna cuviință și dreptatea în ultimele două decenii, ne-a arătat rânjind cinic, din spatele maculat al ecranului de la OTV, labele sale pătate
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
să ne trezească un tip de reflecție măsurată și critică, fără efuziuni prostești sau excese melodramatice, cu iubirea lucidă și echilibrată cu care el însuși își privea opera pe care nu o lăsa să apară în spațiul public, tipărită sau vorbită, decât atunci când conștiința lui meșteșugărească o considera potrivită pentru a fi livrată cititorilor. Și dacă pasiunea îi colora adesea comentariul politic, argumentarea solidă, sprijinită pe fapte și date verificabile, a dat acestei părți a operei sale sale, întotdeauna, osatura solidă
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
stocare a creierului omenesc, constă în economisirea spațiului de depozitare a informațiilor datorită capacității de abstractizare și de reprezentare simbolică prin intermediul cuvântului. Să ne referim succint și la legitățile psihologice ce guvernează procesul de învățare, care are la bază limbajul vorbit și scris, element care-l diferențiază pe om de animal prin implicarea gândirii abstracte cu care este în strânsă legătură. Prin limbaj și gândire s-a extins spațiul de acțiune al omului, având la bază variate forme de transmitere a
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
a creierului omenesc, ea constă în economisirea spațiului de depozitare a informațiilor, datorită capacității de abstractizare și de reprezentare simbolică prin intermediul cuvântului. Să ne referim succint și la legitățile psihologice ce guvernează procesul de învățare, care are la bază limbajul, vorbit și scris, element care diferențiază pe om de animal prin implicarea gândirii abstracte. Prin limbaj s-a extins mediul de acțiune al omului, având la bază variate forme de transmitere a experienței acumulate de întreaga specie umană în timp și
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
le confunda (surda cu sonora: s cu z; f cu v; t cu d; ș cu j; p cu b). Pentru cei cu logonevroze și tulburări de ritm se exercită ritmarea prin diverse procedee, exemple de inspir-expir eșalonate pe sintagme vorbite. Tactul pedagogic și psihoterapia logopedică constituie acum o mare virtute în a-l face pe copil să participe cu plăcere și interes la corectarea vorbirii sale. Mai ales în această etapă colaborarea cu părintele și învățătorul, cei doi factori educogeni
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
nimic altceva decât frica de a vorbi; inițial, ea este teama de a dezvălui, prin vorbire, o taină. „Un complex subconștient se înghesuie între silabe și cuvinte”, susține Stekel. Bâlbâiala este o trădare psihică ca și un lapsus al limbii vorbite sau scrise. Alții văd în complexul de inferioritate cauza nevrozei. Psihologii individualiști consideră bâlbâitul un nevrotic cu o tulburare funcțională a vorbirii. Iată și o caracterizare sumară e unor sisteme de tratament care se bazează mai mult sau mai puțin
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
din clase, (desen, modelaj), au fost aplicate probe pentru cunoașterea vârstei psihologice a limbajului la copiii cu tulburări de limbaj: s-au prezentat 10 obiecte cu proprietăți contradictorii cerându-li-se să spună adjective contrarii; completarea lacunelor dintr-un text vorbit; repetare de numere; cunoaștere a 6 materii; contrarii, fără obiecte sau imagini; denumire a 10 culori; cunoaștere a sensului verbelor (două serii a câte 6 verbe). (Alice Descoeudres) Pentru descoperirea antecedentelor tulburării, a comportamentului, a Q.I.-ului, momentul internării în
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
susținute sau nu de imagini (mai ales în serie), povestirea, iar la cei mari și compunerea scrisă, sunt utilizate individual sau în grupe omogene. Pentru cei cu bâlbâială se impune ritmarea prin diverse procedee, exercițiile de inspir-expir eșalonate pe sintagme vorbite, iar pentru dislalici, dizartrici, alalici exerciții de motilitate a elementelor fono-articulatorii și de gimnastică generală continuate în toate etapele corectării. Psihoterapia individuală și de grup însoțește toată activitatea psiho-logopedică, evidențiind rezultatele bune obținute de copii în activitatea de corectare cât
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
de adaptare și integrare socială. Absența sau diminuarea capacității afazicilor de a se afla în contact cu mediul înconjurător, atât prin comunicare verbală, cât și prin citi scris este o deficiență specifică și dureroasă a acestor bolnavi. Comunicarea prin limbajul vorbit și scris reprezintă principalul domeniu în care se manifestă funcția de simbolizare (semiotică) care să-i permită relația semnificat-semnificant, implicată în diverse situații ale conduitei umane. Această capacitate complexă care antrenează direct psihicul uman este deteriorată și influențată în mare
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
în relația dintre cele două tipuri de limbaje (mincinoase) naturale și artificiale este faptul că, pentru a înțelege conținutul celor dintîi, avem nevoie de instrumentarul celor din urmă; căci, așa cum notează J. L. Aranguren, "pentru a înțelege bine limbajul comun, vorbit sau scris, trebuie să recurgem la "modele" mai simple și mai construite cum ar fi limbajul științei, limbajul matematicii și al logicii matematice, limbajul telecomunicării de mesaje strict codificate" [1967:48-50]. Limbajul semiologic el însuși deformator, cum am văzut se
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
concurenței. Acest lucru implică faptul că prosoapele mai grele absorb apa mai bine; în realitate, acele prosoape mai grele nu uscau mai repede decît cele ușoare. Reclamele în scris sînt mai ușor de verificat și ținut sub control decît cele vorbite. În comerțul de stradă este, prin comparație, mai ușor pentru tonetari să facă afirmații frauduloase fără a risca să fie sancționați legal. Majoritatea minciunilor spuse în gura mare de către vînzători scot în evidență avantaje ale mărfii care apar, în mod
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
pe acesta. Comunicarea este relația prin care interlocutorii se pot înțelege și influența reciproc prin intermediul schimbului continuu de informații, structurate în funcție de amprenta personală a fiecăruia, de felul său de a fi. Mijlocul de comunicare cel mai des folosit este limbajul vorbit sau scris. Există o necesitate a oamenilor de a comunica, necesitate alimentată de dorința de informare, de contact, de legătură cu semenii. Prin comunicarea umană se dezvoltă capacitatea de a folosi cunoștințele, experiența de viață,se transmit informații, idei, sentimente
ARTA DE A FI PĂRINTE by Camelia Acatrinei () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93076]
-
limbajului Angelica Hobjilă este lector universitar doctor la Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației, din cadrul Universității "Alexandru Ioan Cuza", Iași. A publicat Elemente de didactică a limbii și literaturii române pentru ciclul primar, (2006), Microsistemul deicticelor în limba română vorbită neliterară actuală, (2003); suporturi de curs: Limba română; Literatura română și literatura pentru copii; Didactica activităților de educare a limbajului; Didactica limbii și literaturii române pentru ciclul primar (în volumele pentru specializarea "Pedagogia Învățământului Primar și Preșcolar", ID, anii II
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
1974). Mic tratat de ortografie. București: Editura Științifică. Graur, A. (1975). Alte etimologii românești. București: Editura Academiei R.S.R. Hoarță Lăzărescu, L. (1999). Sinonimia și omonimia gramaticală în limba română. Iași: Editura Cermi. Hobjilă, A. (2003). Microsistemul deicticelor în limba română vorbită neliterară actuală. Iași: Casa Editorială Demiurg. Hobjilă, A. (2009). Limba română, în volumul pentru specializarea "Pedagogia Învățământului Primar și Preșcolar", ID, anul II, semestrul I (161-228). Iași: Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza". Hristea, T. (1968). Probleme de etimologie. București: Editura
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
de limba română. București: Editura Albatros. Iliescu, A. (2003). Gramatica aplicată a limbii române, Noțiuni teoretice de bază, Modele de analiză. București: Editura Didactică și Pedagogică, R.A. Ionescu-Ruxăndoiu, L. (1999). Conversația: structuri și strategii: sugestii pentru o pragmatică a românei vorbite. București: Editura All. Iordan, I. (1956). Limba română contemporană. București: Editura Ministerului Învățământului. Iordan, I. (1975). Stilistica limbii române. Ediție definitivă. București: Editura Științifică. Iordan, I., & Guțu-Romalo, V. (1967). Structura morfologică a limbii române contemporane. București: Editura Științifică. Iordan, I.
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
1999, p. 497) sunt prezentate și alte diateze: diateza impersonală, diateza reciprocă, diateza dinamică etc., care nu fac însă subiectul prezentării de față. 110 În unele lucrări apare și modul prezumtiv, însă acesta nu mai este reperabil în limba română vorbită actuală. 111 Vezi, de exemplu, Gramatica I, 2005, pp. 490, 531; Iordan & Robu, 1978, p. 477 etc. 112 În unele gramatici se consideră că în astfel de contexte forma primit reprezintă un adjectiv provenit din verb la participiu prin conversiune
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]