4,773 matches
-
Jos; De la Marele de Sus, Inanna își îndreaptă gîndul spre Marele de Jos. Doamna mea părăsi cerul, părăsi pămîntul, În lumea Infernului ea coborî; Ea părăsi domnia, ea părăsi stăpînirea, În lumea Infernului ea coborî. Ce a determinat-o pe zeiță să părăsească cerul, pămîntul și domnia n-o să știm exact niciodată, după cum o să ne scape în amănunt motivul agresiunii demonilor Galla asupra păstorului Dumuzi; poate dorința de a străbate ținuturi improprii, spiritul de aventură nelipsind în timpurile mitice și eroice
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
ca animalele ucise la abator, pedeapsă grozavă, inventată, cum se vede, de asiatici și practicată de ei de-a lungul istoriei, pînă în zilele noastre. Ce urmează pe firul narativ al mitului ține în mare parte de domeniul imaginației literare. Zeița este recuperată pe cale magică și reparatorie: zeul Enki confecționează două divinități din lut (ceea ce amintește de Caloian), le însuflețește și le trimite în lumea „de dincolo” pentru a stropi corpul neînsuflețit al Inannei cu „licoarea vieții”. Calea către nemurire, către
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
amintește de Caloian), le însuflețește și le trimite în lumea „de dincolo” pentru a stropi corpul neînsuflețit al Inannei cu „licoarea vieții”. Calea către nemurire, către tinerețe veșnică, către viață fără de moarte începe să capete, la sfîrșitul aventurii eșuate a zeiței sumeriene, un înțeles nou: în Marele de Jos nu pătrunde nimeni; așadar, moartea nu poate fi învinsă, adevăr cutremurător chiar și pentru zei. Cei vechi și-au pus întrebarea, iar ea a rămas greu de înțeles, pentru totdeauna, de ființa
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
a pătruns mereu rămîne-n întuneric. Se ospătează cu țărînă și glodul este hrana sa; Acolo nu mai e lumină și toți sălășluiesc în beznă; Ca păsările se-nveșmîntă, avînd, în loc de straie, aripi Și huzurește pe zăvoare și pe canatul ușii, colbul.... Zeița Iștar, orgolioasă și neînfricată, ca orice divinitate stăpînitoare care vine „de sus”, amenință că distruge porțile dacă nu i se deschide. Conflictul între zei (plan manifest „vizibil”), tărîmuri și principii (planuri derivate, de profunzime) ia forme violente. Căci, la vestea
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
deposedarea însemnelor păstorești, de aceea dă impresia că se află chiar în interiorul mitului, înconjurat de personaje - simbol, benefice și malefice; păstorul carpatic ne apare și el însingurat, înstrăinat în imensitatea cosmică. Pierderea însemnelor lasă loc unui pasaj dramatic, în care zeița intrusă suportă cazne grele. Să se observe asemănarea de comportament și de concepție cu descîntecul (-blestem) de boală și de urît din folclorul românesc: Te du, Namtar, îndeamnă Ereșkigal pe unul dintre slujitori, degrabă și închide-o în palat. Șaizeci
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
șalelor; Boala de inimă asupra inimii; Boala de glezne - asupra gleznelor; Boala de cap asupra capului. Din trupu-i nici o boală să nu-i scape. Dacă dispariția Inannei pune în alertă panteonul divin sumerian, confruntat cu realitatea morții ca moarte, pierderea zeiței Iștar periclitează însăși existența cosmică, iar aventura eroică a coborîrii capătă înțelesul unui mit al fertilității: Cum coborî Iștar, zeița, în Țara - fără-cale-întoarsă, Pe junci n-a mai sărit un taur, asinul n-a mai venit spre-asină; Pe uliță nici
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
să nu-i scape. Dacă dispariția Inannei pune în alertă panteonul divin sumerian, confruntat cu realitatea morții ca moarte, pierderea zeiței Iștar periclitează însăși existența cosmică, iar aventura eroică a coborîrii capătă înțelesul unui mit al fertilității: Cum coborî Iștar, zeița, în Țara - fără-cale-întoarsă, Pe junci n-a mai sărit un taur, asinul n-a mai venit spre-asină; Pe uliță nici omul n-a mai oprit femeia; Dormea bărbatul singur în odaie; Dormea soția singură în cotlonul ei (...) Vizir, de zei
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
eficiente doar leacurile miraculoase: burduful cu apa vieții (în mitul babilonian la care facem referință), buruiana vieții (din Epopeea lui Ghilgameș), spațiul însorit (basmul Tinerețe fără bătrînețe...), insulele fericiților (din ficțiunile mediteraneene). Greu de spus, totuși, în ce măsură mitul vegetal al zeiței, care pornește în călătorie și se întoarce cu sprijin venit din panteon, reprezintă o premieră sumeriano-babiloniană. În domeniul ficțiunilor de această natură, cronologiile devin, se știe, inoperante. Și egiptenii cunosc povestea unei divinități feminine, pe care au asociat-o, mai
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
sprijin venit din panteon, reprezintă o premieră sumeriano-babiloniană. În domeniul ficțiunilor de această natură, cronologiile devin, se știe, inoperante. Și egiptenii cunosc povestea unei divinități feminine, pe care au asociat-o, mai hotărît, cu riturile de fertilitate: Legenda despre întoarcerea zeiței Hator-Tefnut din Nubia. Hator sau Vaca Sacră este fiica lui Ra, zeul soarelui, prin urmare o divinitate care ocupă un loc de primă mărime în panteonul egiptean, dominat de spirite astrale, vegetale și zoomorfe. Hator mai este „marea vacă a
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
de însingurare după plecarea fiicei. De aceea dorea cu ardoare rentoarcerea ei. Șu și Toth, fii ai lui Ră, primeau însărcinarea să meargă după Hator-Tefnut, s-o împace și s-o aducă înapoi. După multe insistențe și trucuri diplomatice, mînioasa zeiță se reîntorcea. Vestea provoca bucurie generală, marea vacă cerească fiind întîmpinată pretutindeni cu cîntece de laudă, jocuri și mese festive: S-a întors măria sa, s-a întors din Bigeh, nubian ținut, Să vadă Nilul egiptean, pămînt drag și cunoscut Cu
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
Bigeh, nubian ținut, Să vadă Nilul egiptean, pămînt drag și cunoscut Cu toate ale lui minuni. În cinstea ei ard pe jertfelnic De-a valma tauri grași, Gîscani și alte lucruri minunate. Din sistre-i cîntă zeii toți și dănțuie zeițele. Femei puternic bat în tamburine pentru ea, Îi toarnă vin, ulei i-aduc și-n aur capu-i încunună. O, cît ți-e chipul de frumos și cît ne-nveselești cînd vii!. Este un cîntec „de revedere”, la fel de entuziast și
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
și transformarea și renașterea întregului univers vegetal, animalier, uman. Ambele texte, cel românesc și cel egiptean, diferă ca informație strictă și ordine compozițională. Le unește, însă, suportul sentimental, bucuria revederii uneia și aceleiași ființe suprafirești, unanim îndrăgite. Ca și Primăvara, zeița egipteană pogoară ca o divinitate, adică vine de sus și de peste tot: Venit-a, a venit Tefnut Cu Șu întru acest ținut, Din Bigeh făcînd cale-întoarsă, Și-a pogorît pe glia arsă... Și-i zise atunci zeiței, Toth: Ferice-i
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
Ca și Primăvara, zeița egipteană pogoară ca o divinitate, adică vine de sus și de peste tot: Venit-a, a venit Tefnut Cu Șu întru acest ținut, Din Bigeh făcînd cale-întoarsă, Și-a pogorît pe glia arsă... Și-i zise atunci zeiței, Toth: Ferice-i pe aici socot! A fratelui său Șu prea frumoasă soață, Cu el împreună din Kenset veni Și într-al lor oraș se uniră. Tefnut-Hator se întoarce într-un moment critic: glia era arsă. Prin urmare, tristețea de
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
întoarce într-un moment critic: glia era arsă. Prin urmare, tristețea de moarte a zeului însemna o metaforă a cîmpului pîrjolit de secetă, ca și boala grea a Regelui Pescar din mitul lui Parsifal. Și tot o metaforă este căsătoria zeiței cu fratele ei, Șu. Mitul întoarcerii are și un caracter sincretic. El alunecă de la vegetal la uman, de la Eros la Thanatos, de la reînvierea spiritului naturii la căsătoria sacră a divinității. După același model, urmînd căsătoria oamenilor: „Reprezentările despre întoarcerea zeiței
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
zeiței cu fratele ei, Șu. Mitul întoarcerii are și un caracter sincretic. El alunecă de la vegetal la uman, de la Eros la Thanatos, de la reînvierea spiritului naturii la căsătoria sacră a divinității. După același model, urmînd căsătoria oamenilor: „Reprezentările despre întoarcerea zeiței, care erau puse în legătură cu înviorarea naturii, se contopeau cu reprezentările despre căsătoria ei, care determina rotirea întregii naturi, deoarece se considera că, după cum zeița naturii zămislește în timpul căsătoriei din primăvară cu divinitatea cerească dînd naștere copilului ei, tot astfel și
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
spiritului naturii la căsătoria sacră a divinității. După același model, urmînd căsătoria oamenilor: „Reprezentările despre întoarcerea zeiței, care erau puse în legătură cu înviorarea naturii, se contopeau cu reprezentările despre căsătoria ei, care determina rotirea întregii naturi, deoarece se considera că, după cum zeița naturii zămislește în timpul căsătoriei din primăvară cu divinitatea cerească dînd naștere copilului ei, tot astfel și natura zămislește în timpul înoirii de primăvară, dînd naștere roadelor ei bogate. Aceste «căsătorii sacre» ale zeițelor naturii au constituit într-o serie de reprezentări
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
rotirea întregii naturi, deoarece se considera că, după cum zeița naturii zămislește în timpul căsătoriei din primăvară cu divinitatea cerească dînd naștere copilului ei, tot astfel și natura zămislește în timpul înoirii de primăvară, dînd naștere roadelor ei bogate. Aceste «căsătorii sacre» ale zeițelor naturii au constituit într-o serie de reprezentări momentul cel mai important din ritualul sărbătorilor de primavară”. Zeiței Hator îi corespunde, în mitologia hitită, Telepinus, divinitate androgină consacrată tot spiritului vegetației. Și acest personaj se mînie din senin, adică fără
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
dînd naștere copilului ei, tot astfel și natura zămislește în timpul înoirii de primăvară, dînd naștere roadelor ei bogate. Aceste «căsătorii sacre» ale zeițelor naturii au constituit într-o serie de reprezentări momentul cel mai important din ritualul sărbătorilor de primavară”. Zeiței Hator îi corespunde, în mitologia hitită, Telepinus, divinitate androgină consacrată tot spiritului vegetației. Și acest personaj se mînie din senin, adică fără „cauză” antropologică și pleacă departe, pierzîndu-i-se urma. O transpunere în limba română a acestui mit se datorează lui
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
să-și regleze ritmurile existenței după modele venite „de sus”. Cearta zeilor, receptată în chip simbolic, are răspîndire cosmică, deși planul de referință al limbajului dă impresia că se situează la un nivel superficial, vizînd aspecte anecdotice și didactice. Mînia zeiței Hator se decriptează în direcția vegetaționalului. La Telepinus, ordinea normalului se întoarce, pentru că „un străin”s-a amestecat în domeniul său, cum intenționa și Inanna-Iștar în altă categorie de texte. În replică, Telepinus pune încălțările „pe dos”, ca și cum ar încerca
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
dăruită de Dumnezeu pășind „cu dreptul”, nu „cu stîngul”. Telepinus este un zeu minor și totuși nici o altă divinitate nu are putere asupra sa. Este deajuns „să se supere”, pentru a provoca dezastre nebănuite. Supărarea lui Telepinus, ca și mînia zeiței Hator-Tefnut, lasă loc unui ludic naiv la suprafața corpului mitic. Este și cazul morții lui Lazăr, cel căzut din copac. În fapt, suntem avertizați asupra respectării unei ritmici cosmice prestabilite, pînă în cele mai mici amănunte, atîta timp cît se
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
-l înlocuiască în economia cosmică. Caloianului i se înscenează propria-i moarte, pe timp de secetă („A murit tatăl Soarelui”), pentru a i se grăbi reînvierea așteptată („A înviat Muma ploii”), cum ni se relevă prin dualismul Caloian-Caloiță. Așadar, călătoria zeiței Inanna în infern, din textele sumeriene, model și proiect mitologic, a căpătat diverse configurații, variante și forme succedanee (care se cuvin decriptate cu prudență), de la o cultură la alta. Moartea a constituit o enigmă-întrebare a omenirii din totdeauna și nu
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
de rang minor cutreieră locurile, cîntă, joacă și se „îmbăiază”, pentru ca semănăturile, livezile și turmele să crească și să rodească. Denel pare un zeu plugar, un Dumuzi al vegetației. Însuși Cezar participa la această campanie de împliniri bucolice: Zei și zeițe, voi toți care ochii avînd pe ogoare, Hrană dați noilor roade ce cresc făr-a fi vreo sămînță Și din văzduhuri trimiteți belșuguri de ploi peste lanuri. Și tu de care noi nu știm ce sfaturi de zei să te aibă
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
pe pămînt, nu ezită să-l trimită la moarte pe acolitul ei masculin, frumosul Dumuzi, zeul-păstor. Se pare că jertfa se cuvenea săvîrșită în două registre ale aceluiași rit, încă nesincretic: o dată la nivelul plantei care moare și învie prin zeița însăși; ca să se repete în numele cultului antropologic, „premioritic”, figurat prin Dumuzi, proprietar de oi și predestinat să experimenteze „prima” dată și pe cont propriu realitatea morții. Cum am mai spus și cu alt prilej, la altă vîrstă a aceleiași legende
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
el sub incidența morții acaparatoare. Iștar, amantă divină, își caută partenerul în cele patru zări ale lumii și-l bocește. Este o protagonistă a riturilor agro-păstorești, dar a căpătat și o deschidere spre Eros, prevestind-o pe Afrodita. Credințele privind zeița vegetației (general răspîndite în preistorie, inclusiv la strămoșii geto-dacilor), care moare și învie pentru asigurarea mistică a hranei naivilor de credincioși, au căpătat, cu timpul, înțelesuri prioritar antropologice. Scenariul ritualistic este, deocamdată, același, ca și perechile de protagoniști, dar simbolistica
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
Inanna este confundată cu Iștar, Cybele cu Demeter, iar Afrodita nu-și găsește locul în combinația eros-vegetație. S. N. Kramer arată că Inanna și-a schimbat statutul comportamental de-a lungul mileniilor: fecioară războinică în epoca dinastiilor timpurii (Etana - Balih - Iltasadum), zeiță a frumuseții la regii din Isin și Larsa. Este un amănunt care arată cît de greu se armonizează culturile între ele (sau aceeași cultură, în interiorul ei, de la o epocă la alta) și cît de înșelătoare pot fi jocurile aparențelor. A
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]