157,129 matches
-
mai ales că Europa s-a decis să ne integreze ea pe noi, cu de-a sila și în pofida faptului că ne-am străduit cît am putut să amînăm încheierea negocierilor (nu ne-a mers de data asta!), cînd am zis, așadar, că sincronismul își trăiește a doua tinerețe, iată, vine dl Sorin Dumitrescu și ne afurisește cu mofturile noastre europene cu tot, invocînd mireasma locului și duhul sfinților părinți care s-a pogorît asupra noastră care nu ne-am învrednicit
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12296_a_13621]
-
o vom discuta exclusiv cu dna Director Angela Coman.. Și adaugă: "Contactarea oricărei alte persoane, cunoștințe etc. din Rodipet S.A. se consideră încercare de trafic de influență". Deducem că a ne solicita banii cuveniți și întîrziați de obicei, de la, să zicem, dl Bădeanu însuși, înseamnă trafic de influență. Nu ar fi mai firesc ca Rodipet S.A.să ne plătească la timp decît să ne ispitească să devenim traficanți?
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12296_a_13621]
-
zepam" sau "cum" sau "nox" sau "nax". Este o boală planetară insomnia. Nici măcar aici nu sînt o excepție. Uneori, și aici clasic, ațipesc lîngă plodul meu, după ce, totuși, citesc sau inventez o poveste. În funcție de gradul de oboseală. Invenția, vreau să zic. Orice regulă are și excepțiile care să o confirme. Și nu vreau să continui cu diverse cimilituri precum "la omul sărac, nici boii nu trag" sau "unde nu-i cap, vai de picioare" și altele din aceeași familie spirituală. Dacă
Cutremur. În țara florilor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12287_a_13612]
-
nu m-a costat nimic. Decît delabrarea mea fizică. Nu-i mare lucru. Admir, înainte de poveștile de noapte bună și în timp ce-mi înghit hapurile, policioarele din bucătărie cu obiecte din colecția mea de ceramică pictată manual. Strălucesc! Doamne, zic, dacă vine un cutremur, zob se fac! Probabil că medicamentele îmi diminuează structura de fatalistă, în loc să-mi inducă somnul. La oameni ciudați, efecte pe măsură, mi-a spus un amic doctor. Mare. Și-l cred. Citesc cîteva pagini din Făt-frumos
Cutremur. În țara florilor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12287_a_13612]
-
Îi dă tîrcoale cu coada ochiului, roșește, transpiră pînă cînd Coca Bloos se ridică, părăsește "civilia" din rînd cu noi și rostește prima replică. "DE CE AȚI VENIT LA TEATRU?" Aș fi vrut să mă bag și eu în vorbă. Să zic că răspunsul ar fi subiectul unui eseu, de pildă. M-am abținut, pentru că era copilul de față, destul de emoționat de interactivul dialog. Rîndurile de aici, însă, pot formula pe scurt un fel de răspuns: ca să poți vedea, uneori, și asemenea
89 89... TRIST ȘI DUPĂ '89 by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12288_a_13613]
-
cât de hotărât-marinărește a tratat problemele, inclusiv cea referitoare la înfierea copiilor de către un cuplu de homosexuali 2) - o superbie care a cadrat perfect cu patriotismul atârnat la gâtul domnului Corneliu Vadim Tudor fără vreo urmă lozincardă, nu cum ai zis tu cândva... Ce să spun, fratele meu, toți au fost minunați! M-au umplut de optimism, de promisiuni încât... Și măi, dragă, după această "seară a candidaților la președinție", am adormit fericit, dar am visat că se dezlănțuise un nou
Întîia epistolă către Haralampy by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12294_a_13619]
-
istorisirea să dezvăluie secretul mereu amânat. Necunoscutul se dovedește a fi un anume Sey Mondy, care se considera Cetățean al Lumii, deci nu era - cum s-ar putea crede - nici francez, nici britanic, nici altceva, o reeditare - s-ar putea zice - a Jidovului rătăcitor. E, după cum îl recomandă naratorul, Marele Călător, Ultimul Pribeag Adevărat. Avem astfel semnalul foarte clar al unei alegorii narative chiar din pragul intrării în text. Sey Mondy știe lumea, e un mondialist în sensul îmbrățișării totalizatoare a
Viața ca o călătorie imaginară by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12281_a_13606]
-
a celor care cred sau speră că secretul va putea fi dezvăluit și adoptă o atitudine activă și rațională pentru a-l afla și a-l înțelege din manuscrisele și biblioteca indiană a cercetătorului Zerlendi. E rezumată aici - simbolic, aș zice - o mentalitate europeană bazată pe acțiune, raționalitate și scepticism față de mister. De cealaltă parte, sunt inițiații succesivi, care pe măsură ce se apropie de misterul doctorului Honigberger și al lui Zerlendi dispar ei înșiși, transmițând în acest fel semnalul de autoprotecție a
Puterea de seducție a ficțiunii by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12306_a_13631]
-
o îndelungată inițiere, numai aceluia care li se dedică total, lăsându-se absorbiți cu întreaga lor viață. Iar aceste taine nu pot fi comunicate altora, la modul exterior, neparticipativ. Marile taine își iau cu ele definitiv descoperitorii sau, mai bine zis, inițiații. Nu există cercetători al căror devotament de cunoaștere, explorare și inițiere să nu se fi sfârșit cu confiscarea definitivă, dispariția în cealaltă lume. Soția lui Zerlendi păstrează numai pentru sine această informație a dispariției succesive a cercetătorilor, fiica ei
Puterea de seducție a ficțiunii by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12306_a_13631]
-
farurile, dar era prea tîrziu. Pe drum, în spatele lor, se auzi o frînă masivă de motor. Jeepurile urmăritoare traseră la marginea curbei și din ele coborîră, unul după altul, bărbați în uniforme și cu cagule de schi. - Poliția cu cagule, zise Chip. Mi-e greu să văd ceva pozitiv în chestia asta. Fordul se răsturnase într-o mlaștină înghețată. În lumina intersectată a farurilor celor două Jeepuri, opt sau zece "ofițeri" înconjurară mașina, ordonînd ca toată lumea să coboare. Împingînd în sus
Jonathan Franzen - CORECȚII by Cornelia Bucur () [Corola-journal/Journalistic/12292_a_13617]
-
Adrian Terian Fără a înceta să reprezinte un stil inimitabil, Cornel Regman este expresia unui mod-de-a-fi-critic, încadrându-se într-un filon bogat care se întinde în literatura noastră de la Ilarie Chendi și Șerban Cioculescu până la, să zicem, Nicoleta Sălcudeanu și Mihai Iovănel. șugubăț și peant, ludic și didactic, cârcotaș și tipicar, sceptic de serviciu care nu face rabat nici autorilor, nici operelor, Regman a fost și a rămas până la sfârșitul vieții un cronicar, practicând genul cu aceeași
Critica de a doua zi by Adrian Terian () [Corola-journal/Journalistic/12302_a_13627]
-
sumedeniei de fii ai săi, după prea generoasa poruncă a Domnului - "Nașteți și vă înmulțiți și umpleți pământul și-l stăpâniți! El avu grijă și de subzistența seminției abia scăpată de urgia Potopului, să se hrănească bine, căci le-a zis - "tot ce mișcă și ce trăiește să vă fie de mâncare" Putem să spunem: un paradis. Deși altfel croit, pe bază de muncă, de muncă... Dar... omenire ingrată! Specie trufașă, recalcitrantă!... De la un timp, oamenii prăsindu-se, evoluând, se poate
Facerea (IV) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12308_a_13633]
-
ce trăiește să vă fie de mâncare" Putem să spunem: un paradis. Deși altfel croit, pe bază de muncă, de muncă... Dar... omenire ingrată! Specie trufașă, recalcitrantă!... De la un timp, oamenii prăsindu-se, evoluând, se poate iar spune, și-au zis : "Haidem să ne facem un oraș și un turn al cărui vârf să ajungă la cer, și să ne facem faimă înainte de a ne împrăștia pe toată fața pământului!" Ceea ce și făcură... Istoria situează Babilonul, înălțat pe Eufrat, lângă Bagdad
Facerea (IV) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12308_a_13633]
-
dos! Iată cum au decurs lucrurile și cum aflăm din Capitolul 11 subintitulat Turnul Babel. Amestecarea limbilor. Seminția lui Sim... 5. Atunci s-a pogorît Domnul să vadă cetatea și turnul pe care-l zideau fiii oamenilor. 6. Și a zis Domnul: "Iată, toți sunt de un neam și o limbă au și iată ce s-au apucat să facă și nu se vor opri de la ceea ce și-au pus în gând să facă. (Reacție umană față de o năzdrăvănie). 7. Haidem
Facerea (IV) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12308_a_13633]
-
ilustrată cum nu se poate mai bine de un titlu jurnalistic recent: "ŤCăpșunariiť din Irak" (Evenimentul zilei = EZ, 3701, 2004, 3). Presupunem că o persoană care nu a urmărit în ultimii ani evoluțiile sociale și lingvistice românești (un român, să zicem, stabilit de mai multă vreme în străinătate, sau retras în munți, sau prins de o muncă foarte importantă, care nu i-a mai permis să urmărească mass-media) nu va înțelege mare lucru dintr-un asemenea titlu prea puțin transparent. Cuvîntul
"Căpșunar" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12309_a_13634]
-
de ex.) comentează de parcă ar fi vorba despre propriul corespondent, ne emoționează. Cam tot la același nivel emoțional-adrenalinic suntem și când, dimineața, vedem flăcăi viguros-atletici prezentând emisiuni vesel-informativ-distractive emanate dintr-un confort insipid remarcabil. Remarcabil, fiindcă prietenul Haralampy chiar îmi zice exclamativ: -Ay, Doamne, ce brațe de halterofili au feciorii aceștia! Domnu', dumeatale chiar crezi că a fi penibil e simplu, mai ales la televiziune ? Ia privește la România 1: doi flăcăiași vânjoși 2), "scăpați" în studio și crezându-se în
O factură și niște ghiveciuri by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12317_a_13642]
-
se amuză reciproc, încât aproape mi-e teamă să nu li se întâmple ceva. E o chinuială 3) de toată isprava și meritul - brava lor! Eu, de exemplu, n-aș fi în stare... Simt nevoia să fiu răutăcios și-i zic: -N-ai putea, fiindcă nu ești angajatul Agenției 2 fără un sfert... Eventual, încearcă la Antena 1, să le ții tovărășie băieților aceia simpatici care prezentau în vremurile lor bune "Știrile de sâmbăta asta"... -Te referi cumva la Ovidiu Uscat și
O factură și niște ghiveciuri by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12317_a_13642]
-
urmărească ce s-a întămplat cu o persoană care a avut o carieră politică zdruncinată în timpul regimului comunist și care, ulterior, a devenit președintele României timp de două mandate și ceva. În ceea ce privește valoarea de întrebuințare a acestei cărți, n-aș zice că e un volum de propagandă. Ea poate fi inventariată drept o contribuție la istoria postcomunismului în care intervievatorul vrea să afle ce crede despre sine un fost reprezentant al nomenclaturii comuniste ajuns în rolul de președinte liber ales de
Fotografii retușate by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12318_a_13643]
-
Dar dacă așa s-a întîmplat, înseamnă că actualul premier e un om manipulabil. Unii ar putea spune că nevasta nu se ia în calcul în această privință. De la un anumit nivel în sus, se ia. Fiindcă tot premierul a zis că a ajuns în FSN și pentru că soția sa e fiica fostului ministru comunist al Agriculturii, Angelo Miculescu, încît la mijloc a fost o chestiune de continuitate. Acesta e porumbelul dlui Năstase, nu vreo acuzație "fără bază" venită din partea adversarilor
Fotografii retușate by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12318_a_13643]
-
Dumitrescu și până la Mircea Dinescu, Mircea Cărtărescu, Șerban Foarță etc. (sau, în proză: Paul Georgescu, Radu Cosașu, Mircea Horia Simionescu, Andrei Pleșu etc.). Umorul ne-a ajutat să supraviețuim sub asaltul absurdității exterminatoare ceaușiste. Când muream de frig în casă, ziceam: Nu deschideți fereastra, că răcesc trecătorii". Când, în criza de alimente, ne duceam după o pâine, am inventat următorul dialog la brutărie: "Dați-mi o pâine". Vreți una de azi sau una de ieri?" "Una de azi, bineînțeles". "Atunci veniți
Nina Cassian: "Nu m-am despărțit nici o clipă de cultura mea" by Carmina Popescu () [Corola-journal/Journalistic/12285_a_13610]
-
Virgil Vasilescu, Maria Luiza Cristescu și a atâtor altora pe care condeiul meu refuză să-i aștearnă pe aceste pagini... (soțul meu, tatăl meu, Marin Preda, Slavomir Popovici, printre ei). C. P.: Angajarea politică, în plină adolescență, v-a impus, ziceți, "o disciplină de gândire și una morală", necesare caracterului în formare. Puteți explica astăzi în ce a constat această disciplină? N. C.: Bertolt Brecht, într-o poezie, spunea că "omul bun" ("Der gute Mensch") se gândește și la altceva în afara
Nina Cassian: "Nu m-am despărțit nici o clipă de cultura mea" by Carmina Popescu () [Corola-journal/Journalistic/12285_a_13610]
-
de rugă,/ (...) și râurile curg de asemeni înăuntrul lor" (Scrisori)? Noaptea credeți că e "ucigașa culorii" (a respirației), iar albastrul, culorile în general, sunt semnul vieții. Cât de mult poate contribui poemul la eliberarea vieții din captivitatea nopții? Suntem "indescifrabili", ziceți, precum vechile manuscrise (Perfect Strangers). Comunicăm mai mult prin tăcere decât prin cuvinte? N. C.: Întrebările sunt un fel de parafraze ale versurilor mele. Bineînțeles, sunt bucuroasă că rândurile mele sunt citibile și citabile, dar extrase din contextul lor temporal
Nina Cassian: "Nu m-am despărțit nici o clipă de cultura mea" by Carmina Popescu () [Corola-journal/Journalistic/12285_a_13610]
-
conștiința omului de bună credință cu setea de dreptate a masei căreia îi aparțin și al cărei martiraj e foarte cunoscut. Din cauza asta mă cert cu toată lumea, dar mai ales cu speța umană care - conștient sau nu - înșeală pe toată lumea... zicându-și că este în stare - ea, singură - să realizeze toate aspirațiile revendicate de clasa muncitoare, monopolizându-le" (v. P. Istrati, Spovedanie pentru învinși, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1990, p. 23-24). Este o poziție reafirmată peste câțiva ani, în 1933, în articolul-confesiune
Istrati, Fondane și revoluția by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/12263_a_13588]
-
6, concis, începe să bată însă un vânt erotic... Oamenii se înmulțesc peste măsură... Stă scris, 2.: Fiii lui Dumnezeu, văzând că fiicele oamenilor sunt frumoase, și-au ales soții, care pe cine a voit. 3. Dar Domnul Dumnezeu a zis: Nu va rămâne Duhul meu pururea în oamenii aceștia, pentru că sunt numai trup... E cheia evenimentului. Putem să spunem liniștiți, având toată experiența, între timp, - efectele societății de consum... . Și le dă un termen. O șansă. O sută douăzeci de
Facerea (IV) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12331_a_13656]
-
O sută douăzeci de ani, înainte de a se trece la remanierea fatală, care va fi Potopul... În versetul 6, se precizează: I-a părut rău și s-a căit Dumnezeu că a făcut pe om pe pământ. 7. Și a zis Domnul: "Pierde-voi de pe fața pămâtului pe omul pe care l-am făcut! (... ) căci îmi pare rău că l-am făcut". - cea ce, uman, e de înțeles. Noe este printre puținii oameni de treabă rămași... Dumnezeu intră în vorbă cu
Facerea (IV) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12331_a_13656]