3,039 matches
-
398)"/>. Probabil că În acest text pamfletarul Arghezi a exagerat starea de sărăcie În care trăia evreimea, cu scopul de a contracara foarte populara legendă conform căreia toți evreii ar fi milionari, cu excepția celor care ar fi miliardari. Dar tabloul zugrăvit de poetul român este În bună măsură veridic. El apare și la Gogol, atunci când descrie asemănător „Ulița Jidovească” („Ulița Scârnavă”) din Varșovia sfârșitului de secol XVII <endnote id="(660, p. 172)"/>. Tot mizeră, „Întu necoasă și neprimitoare”, cu „dughene slinoase
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
pentru ca să nu fie și virtuoasă, cu toate că acesta este un sentiment care numai de fiicele Ierusalimului se cultivă” <endnote id="(3, p. 55)"/>. Stabilitatea cuplurilor familiale evreiești și proverbiala fidelitate a nevestele evreice au Întreținut această legendă. Iată un tablou idilic zugrăvit de un publicist român În 1885 : „Fata de jidan la 14 ani este femeie În toată puterea cuvântului și În stare să ție casa. Este totdeauna la treabă, n’are gândul adunărilor, primblărelor, jocurilor. Sărbătorele stă acasă, se odihnește, ascultă
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
carnaval sau de desene animate. În școlile anglo-americane, sub numele de dunce’s cap, adică „pălăria prostului”, ea a ajuns să stigmatizeze elevul nătâng sau poznaș (În franceză, bonnet d’âne). Pe lângă carocha („pălărie conică din carton, pe care erau zugrăvite flăcări și chipuri de draci”, cum o descrie Le Sage În 1715, În romanul Gil Blas, la o ardere pe rug În Toledo), un alt semn infamant pe care erau obligați să-l poarte ereticii osândiți la arderea pe rug
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și nutrirea corpului” <endnote id="(126, pp. 7-9)"/>. Ultima remarcă a fost probabil influențată de zicala deja amintită : „Ovreiu’ până nu Înșală nu mănâncă”. „Trebuie să facem dreptate evreilor” În „romanțul original” Ciocoii vechi și noi (1863), Nicolae Filimon a zugrăvit cu tușe negre imaginea negustorului evreu din Bucureștiul primelor decenii ale secolului al XIX-lea (1814- 1825). E vorba de chir Costea Chiorul, un afacerist fără scrupule, „evreu de origine”. El era „cel mai mârșav și mai calpuzan dintre toți
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
id="(846, p. 39)"/>. „Negustor de sentimente” Nu se putea ca stereotipul mental care-i Îmbracă pe toți evreii În uniforma negustorului să lipsească din recuzita antisemitismului politic modern. La Începutul anilor 1980, cu voie de la stăpânirea comunistă, C.V. Tudor zugrăvește portretul negativ al evreului, fie În editoriale semnate de el În revista ultranaționalistă Săptămâna, fie În volumul de versuri Saturnalii (1983). E vorba de un portret compus dintr-un Întreg set de stereotipuri negative clasice, de la mercantilism și cupiditate la
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
din Bulgaria, apare o imagine asemănătoare, mai puțin „legarea la ochi” : un grup de „iudei” este legat cu o funie și tras de demoni În „râul de foc” al Iadului <endnote id="(180, planșa 109)"/>. Un motiv iconografic similar este zugrăvit (În anul 1537) În scena Judecății de apoi de la Mănăstirea Moldovița, din nordul Moldovei. Revenind la Dionisie din Furna, voi constata faptul că imaginea propusă de acesta este „ideologizată” la maxim, fiind departe de repre zentarea vizuală „neutră” a „Pildei
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de ochi se foloseau „ochi de sfinți” reprezentați pe frescele bisericilor. Unul dintre cele mai puternice ingrediente cu care opera descântătoarea - cel care insufla „putere dumnezeiască” actului magic - era praful de vopsea și tencuială scrijelit de pe ochii sfinților sau dracilor zugrăviți pe zidurile bisericilor. Mai rar erau scrijeliți ochii personajelor reprezentate pe icoane, troițe sau cruci : „unele femei știu face pentru orbirea bărbaților cu jugrăveala ce o iau scoțând ochii sfinților de pe troițe” <endnote id="(819, p. 84)"/>. Acest ingredient magic
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
sobor evreiesc” (notat pe frescă lik evreiski, În slavonă) este condamnat la flăcările Iadului În scena Judecății de apoi pictată pe zidurile bisericilor din Bucovina : Probota (cu fresce datând din 1532), Humor (1535), Moldovița (1537), Voroneț (1547) ș.a. Evreii sunt zugrăviți În mod clasic, smulgându-și bărbile și urmându-l pe Moise, care ține, pentru identificare, Tablele Legii În mână. El arată spre Cristos, ținând În mână o filacteră pe care scrie : „Acesta este Mesia pe care l-am profețit și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
362 Imaginea evreului În cultura română că prezența altor grupuri etnice (sau confesionale), În afară de evrei, În cadrul scenei „Judecata de apoi” este o inovație ce aparține iconografiei moldovenești <endnote id=" (12, II, p. 145)"/>. În stânga tronului pregătit pentru judecată (hetimasia) sunt zugrăvite, după caz, următoarele grupuri de necreștini sau de creștini neortodocși : „evrei”, „turci”, „tătari”, „armeni” (considerați sectanți), „latini” (catolici), „etiopieni” (creștini copți), „arabi” (sau „sarazini”) <endnote id="(12, I, pp. 258-264, și II, pp. 133- 145)"/>. Deasupra tuturor este scrisă Înfricoșătoarea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ideologic, ci și istoric”. El a contracarat-o, la rândul său, cu o explicație globală și nenuanțată : „Persecuția religioasă nu este cunoscută de-a lungul istoriei ortodoxiei românești” <endnote id="(12, II, p. 139)"/>. Scene reprezentând Judecata de apoi sunt zugrăvite și pe pereții interiori ai bisericilor de lemn din Maramureș (cca 1800). La Biserica-din-deal din Ieud, de exemplu, În stricta vecinătate a Iadului sunt reprezentate „niamu jidovesc”, „niamu turcesc”, „niamu tătăresc” și „niamu harapilor” <endnote id="(13, p. 93)"/>. Interesant
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
reprezentările iconografice ale Judecății de apoi, cei damnați pe criterii etnice (sau confesionale) se adaugă celor damnați pe criterii etice („mincinosul”, „scumpul”, „crâșmarul”, „care nu face coconi”, „care omoară prunci”, „fermecătorul”, „care ia mana vacilor” etc.). Cei dintâi Însă sunt zugrăviți lângă „Râul de foc”, și nu chiar Înăuntrul lui, precum cei din urmă. În acest caz, creștinii păcătoși sunt considerați mai periculoși pentru stabilitatea morală și spirituală a comunității autohtone decât evreii și ceilalți necreștini. Maramureșul este o zonă În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cel Cumplit (Moldova, 1572-1574). Grigore Ureche Îl consideră „armean” (după mamă), Nicolae Costin crede că nu este „creștin pravoslavnic”, Mehmed-pașa scrie că „turcii Îl socoteau a fi turc”, iar călugărul Azarie spune că Ioan Vodă este iconoclast : „hulea chipurile dumnezeiești zugrăvite pe pereți și de pe icoane” <endnote id="(822, p. 577)"/>. La rândul său, Despot Vodă (Moldova, 1561-1563) „ura datinele creștine ortodoxe” (cum scrie Azarie), fiind protestant („eretic”, cum Îl numește Ureche). Pornirile sale iconocide sunt consemnate de ambii cronicari : „bisericile
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
trimis, după precedentul Festival, tocmai pentru a răspunde intenției C.J.C.E.S. Bacău de a publica o culegere a comunicărilor susținute cu acel prilej. „Eventualele intervenții” rămîn și ele o figură de stil, atîta timp cît, în condițiile „aventurii” ce se cheamă „zugrăvit” și în care mă aflu, nici nu aș putea da peste text decît făcînd un tur de forță de care nu mă simt în stare. Iar dacă aș fi știut din timp, probabil l-aș fi refăcut complet: cu trecerea
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
pasiune a artistului. A realizat ipostaze ieșene pe care le putem numi “de altădată”: Piața Bucșinescu, Pe Sf. Lazăr, Sfârșit de iarnă, Socola, După ploaie, Iașii de altă dată. Fiind cel mai autorizat monograf în culori al Iașului,l-a zugrăvit în decursul ultimelor decenii: Universitatea, Vedere spre Tătărași, Galata, Șorogari, Bucium, Cartierul Nicoriță, In zona industrială, Arc de pod. Iremediabil afectiv, emoțiile artistului se strecoară printre „intențiile sale teoretice” încălzindu-le și infuzându-le cu aceeași autentică poezie, specifică întregii
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
tatăl meu. Și am reușit! După șase luni de la angajare, am luat deja prima lucrare particulară: un apartament de zugrăvit, la o doamnă vânzătoare la chioșcul de pâine din piața Micro 14. Mergeam și lucram după program. După ce i-am zugrăvit apartamentul, se aplica o linie între plafonul alb și peretele care era de altă culoare. Aici nu mă descurcam singur și am luat un coleg cu care stăteam în camera de cămin și care anul acesta, 2012, a ieșit la
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
cât și în biserică și în societate, a fost un exemplu pentru fetele și femeile care au avut harul să o cunoască. M-a făcut să renunț la serviciu și am început să lucrăm împreună, particular, renovând case și apartamente. Zugrăvea și gletuia la fel ca și mine. După revoluția din 1989 ne-am înființat o Asociație Familială cu două obiecte de activitate: construcții și tricotaje. Eu eram constructor, ea era tricoteză. Astfel am cumpărat două mașini de tricotat și un
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
rugăm Lui să aibă în grija Sa comunitatea Filadelfia. Până la urmă comunitatea, sub nici o formă nu a vrut să ne dea voie să plecăm. Și a trebuit să mai rămânem un an. Apoi, nou-venitul pastor m-a rugat să-i zugrăvesc și să-i amenajez apartamentul. Am fost contactat și de Conferință și am acceptat. Aici am întâmpinat prima problemă cu dânsul. Reprezentantul Conferinței m-a rugat să zugrăvesc apartamentul în culoare albă. Însă pastorul, nu a vrut culoarea albă, argumentând
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
mai rămânem un an. Apoi, nou-venitul pastor m-a rugat să-i zugrăvesc și să-i amenajez apartamentul. Am fost contactat și de Conferință și am acceptat. Aici am întâmpinat prima problemă cu dânsul. Reprezentantul Conferinței m-a rugat să zugrăvesc apartamentul în culoare albă. Însă pastorul, nu a vrut culoarea albă, argumentând: “Ce, șade Conferința în apartament? Eu stau!” Prin urmare, m-a pus să fac un perete alb, unul maro, unul grena, unul roșu, nu vă spun ce groaznic
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
nu a vrut culoarea albă, argumentând: “Ce, șade Conferința în apartament? Eu stau!” Prin urmare, m-a pus să fac un perete alb, unul maro, unul grena, unul roșu, nu vă spun ce groaznic arăta!!! În viața mea nu am zugrăvit un apartament în atâtea culori! Din acel moment am realizat că este ceva anormal cu el, dacă odată cu preluarea primului district nu ascultă de “șefii” lui!? Am avut primele întâlniri de comitet și i-am făcut rost de o tablă
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
născut și și-a petrecut copilăria ștefan Boboc, autorul acestei cărți, legat prin toate fibrele ființei sale de pământul și oamenii din mijlocul cărora s-a ivit. ștefan Boboc a considerat că datoria sa supremă în această existență, este să zugrăvească tot ceea ce a trăit și a cunoscut și să le eternizeze în pagini de carte. Viața nu a fost prea darnică în privința sa, a trebuit să înfrunte, cel mai adesea de unul singur, zguduirile majore prin care a trecut România
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
M.: La un moment dat, nu mai țin minte prin ce lună, unul mare, mare era atunci, Mateescu, general în rezervă, secretarul Consiliului politic, a venit în control. Când vine unul de ăsta mare îți cad cizmele din picioare. Am zugrăvit un dormitor, am pregătit tot. Zice: "vine o grupă de teriști". A venit cineva din neamurile lui Ceaușescu. S. B.: Cred că era vreun nepot că Nicu, în '89, avea vreo patruzeci de ani. M. M.: Probabil, nici nu i-
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
-l ducem la noi că ne ia șeful la ture, că la ce-i aducem aici?" S. B.: Mai ales că Ministerul de Interne era atunci prost văzut. M. M.: Sigur că da, era prost văzut, pentru că așa a fost zugrăvit. Pentru că Armata trebuia să mai nimicească jumătate din milițieni. Probabil că așa era scenariul. S. B.: Cum ați primit dumneavoastră sau toți cei cu care erați acolo vestea executării Ceaușeștilor? Cum ați judecat-o atunci? M. M.: Cu mintea de-
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
se afla ambasada. Parkstrasse 23! O stradă mică, fără clădiri impozante, doar locuințe cu maximum 1-2 etaje. Ambasada deținea două corpuri de clădire alăturate, unul, sediul ambasadei, cu 2 etaje, celălalt, cu un singur etaj, sediul consulatului, ambele construcții anoste, zugrăvite într-o culoare spălăcită. Clădirile nu erau proprietatea statului român, ca în alte capitale și autoritățile RDG ne oferiseră un teren în centru pentru construcția unei noi ambasade, ofertă refuzată nu știu pentru ce motiv de cei de la București. Act
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
Rio într-un loc mai răcoros. Lucrările la Palat au fost inițiate în 1840, "înaltul locatar" mutându-se aici la 1845. Astăzi, Palatul a devenit "Museu Imperial". Palatul este, în comparație cu alte edificii senioriale europene, o clădire modestă, de două etaje, zugrăvită în roz și alb, care adăpostește mobilier și obiecte personale ale familiei imperiale, fotografii, cărți, manuscrise, bijuterii, costume pentru acțiunile protocolare. În grădina Palatului pot fi admirate trăsuri din secolele XVIII și XIX, cu decorații de aur și harnașamente pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
cu o braziliancă și tată fericit al unui băiat cariocan! Aceasta era, așa cum am menționat, una din motivațiile organizării de către Secretariatul pentru turism al Statului Rio de Janeiro a excursiilor pentru diplomați, urmărindu-se contracararea materialelor din presa internațională care zugrăveau Rio nu ca pe "Cidade maravilhosa" orașul minunat, ci ca pe "Cidade interdida" oraș interzis. Oricum, noi eram solicitați să devenim "mesageri" ai autorităților locale, să "informăm" asupra măsurilor luate și a eforturilor făcute pentru ameliorarea situației. La încheierea unei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]