24,143 matches
-
propunem să analizăm formele de guvernare care funcționează în limitele democrației. În acest cadru, este rezonabilă dorința de a avea un regim constituțional cu proceduri menite să descurajeze blocajul prelungit, amînările sau sustragerile de la răspundere în chestiunile majore și să încurajeze inițiativa în rezolvarea lor. Decizii competente. Oricît de dezirabil ar fi un guvern eficient, cu greu am putea aprecia o constituție care înlesnește acțiunile hotărîte și ferme, dar îi îngreunează guvernului accesul la cunoștințele necesare rezolvării problemelor urgente de pe agenda
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
care îi deosebeau de populația dominantă. Din multe motive, imigrația legală și ilegală contribuie, cu siguranță, la o intensificare considerabilă a diversității culturale în interiorul democrațiilor mai vechi. De exemplu, diferențele economice dintre țările democratice bogate și cele mai sărace, îi încurajează pe oamenii din țările sărace, în speranța că pot scăpa de sărăcie prin strămutarea în țări mai bogate. Alții doresc pur și simplu să-și îmbunătățească calitatea vieții emigrînd într-o țară bogată, cu posibilități mai mari. Numărul celor care
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
poate ușor deveni atît de complicat, încît singurii doritori să îl analizeze în profunzime ar fi teoreticienii politici, filosofii și alți învățați. Am mărturisit că găsirea stilului potrivit va fi o provocare extraordinară. Răspunsul entuziast al lui Ann m-a încurajat să încep lucrarea. Tot ea a fost primul cititor al schiței aproape complete, iar sugestiile editoriale excelente au îmbunătățit semnifictiv prezentarea mea. Doi savanți foarte activi, James Fishkin și Michael Walzer, au oferit cu generozitate comentarii detaliate pe baza versiunii
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
neglijat În halul ăsta. În timp ce spune asta, Îi aruncă o privire lui Luke, de parcă Între ei doi ar avea loc nu știu ce conversație privată. Sau sînt paranoică? — Hai Înăuntru! Mă conduce În cabinetul ei și ne așezăm cu toții. — Spune, Becky, mă Încurajează Venetia deschide fișa. Cum te simți? — Bine, zic. Mersi. Copilul se mișcă bine? Da, tot timpul. Îmi pun o mînă pe burtă, unde, firește, bebiță doarme dus. — Păi, hai să văd și eu. Îmi arată spre pat și eu mă
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
ne aflăm noi. — O să fac rost de o casă, spune, aproape agresiv. Becky, o să avem o casă minunată, Îți promit... Știu că o să avem, Îi strîng mîna tare. Dar sincer Îți spun, nu contează. Nu zic asta doar ca să-l Încurajez. (Deși adevărul ăsta e, chiar sînt o soție care-și sprijină soțul, orice-ar fi.) Sincer, pentru mine chiar nu contează. În clipa asta, mă simt ca Într-un balon de spumă. Viața adevărată e undeva departe, la kilometri distanță
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Mayer, Petre Culianu, Simeon Sanielevici, Constantin Popovici și Gh. Vrânceanu care i-au fost mereu îndreptar pentru formarea sa ca om de știință și cadru didactic. În fine, s-a bucurat de un climat familiar care i-a sprijinit și încurajat munca neobosită de profesor, de cercetător și de om de familie. S-a căsătorit, în 1933, cu profesoara Roza-Maria Mikail, care i-a fost a soție devotată, o minunată prietenă de-a lungul a peste 60 de ani. Au avut
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
conferențiar titular definitiv de Antropogeografie, cu începere de la 1 iulie 1932. Distins cadru didactic, a condus Catedra de Geografie de la Universitatea Al.I.Cuza, fiind apreciat și stimat de studenți și colaboratori. A promovat cercetarea în domeniul geografiei și a încurajat tânăra generație de la catedră și de la discipline apropiate. Personalitatea prof. Gh.I. Năstase rămâne pentru posteritate prin adeziunea și contribuția sa la victoria mișcării unioniste din Basarabia, având un rol de seamă în programul de făurire a României Mari în calitatea
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
principalii vinovați pentru dezastrul României comuniste și imediat postcomuniste că doar existau și securiștii, care îi racolau, și înalții activiști, care dirijau și controlau Securitatea! Cred că trebuie să practicăm o anumită îngăduință față de cei nu foarte păcătoși, pentru a încuraja astfel autodeconspirările, care mi se par mai eficiente pentru spiritul public decât deconspirările. Dacă ne așteaptă un nou val de deconspirări? După știința mea nu am surse proprii de informare, ci doar urmăresc și analizez atent informațiile publice -, ne așteaptă
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
foarte bine că se întâmpla așa; fără memorie integrală, am fi niște mancurți. Nu prea exista spirit critic și discriminativ, dar nici nu prea văd cum ar fi putut să existe, că nu erau niște calități care să fi fost încurajate înainte! Țuțea avea, desigur, farmecul său personal, dar mă cam perplexa că era socotit, și nu doar de cei foarte tineri, un fel de guru. Pentru o epocă de reînceput de lume, când era de făcut totul, mă uimea și
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
acord să acționeze în direcția sporirii rezultatelor școlare si dezvoltării abilităților sociale. Percepția problemei clientei de către cei din jur Profesorii sunt optimiști în restabilirea echilibrului rezultatelor școlare ale elevei si în posibilitatea dobândirii abilităților sociale de către aceasta. Consiliera școlară o încurajează pe elevă să acționeze în direcția consolidării relației afective cu mama. Evaluarea inițială: Stimularea elevei în direcția îmbunătățirii rezultatelor școlare si dezvoltării deprinderilor sociale sunt absolut necesare, iar A.T. este dispusă să acționeze în acest sens. Factori care favorizează
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3141]
-
este dispusă să acționeze în acest sens. Factori care favorizează rezolvarea problemelor clientei. Mama elevei este de acord să se implice în acțiunile care au ca obiectiv consolidarea relației cu fiica si redobândirea interesului acesteia pentru școală. Tatăl clientei își încurajează fiica în direcția restabilirii legăturii afective cu mama. Scopul intervenției - îmbunătățirea situației școlare a elevei si consolidarea relației mamă - fiică. Obiective: stimularea elevei de către profesori, dezvoltarea deprinderilor sociale, consolidarea relației mamă - fiică, întărirea relației părinte plecat - școală Stimularea elevei de către
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3141]
-
să identifice o modalitate de soluționare a situației. Maniera de percepție a problemei de către de asistentul social. Asistentul social consideră că responsabilitățile elevului sunt mult prea mari în raport cu vârsta sa, fapt care îl împiedică să-si îndeplinească sarcinile școlare. Este încurajat să comunice situația reală mamei si să renunțe, cel puțin temporar, la munca desfășurată după ore. Informații privind activitatea școlară a clientului: Relația clientei cu profesorii. Unii profesori manifestă compasiune față de elev, alții își exprimă admirația, iar a treia categorie
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3141]
-
îi lipsește încrederea în posibilitatea restabilirii relației cu tatăl. El nu are curajul de a spune mamei adevărul, din dorința de a o proteja pe aceasta. Percepția problemei clientului de către cei din jur. Profesorii, consiliera școlii si asistentul social îl încurajează pe G.V. să acționeze în direcția informării mamei cu privire la realitatea situației. Mătușa elevului preferă să nu se implice, adoptând o poziție de neutralitate. Evaluarea inițială: Comunicarea adevărului lui G.M. ar contribui la soluționarea problemelor financiare ale elevului si la posibilitatea
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3141]
-
consideră pe C.L. o elevă „problemă” ca urmare a influenței negative pe care o manifestă asupra colegilor în calitate de lider informal al clasei. Colegii o privesc cu admirație, ca urmare a statutului material de care se bucură. Evaluarea inițială. Clienta trebuie încurajată în direcția restabilirii legăturii afective cu tatăl. O relație stabilă cu acesta ar putea contribui la înlăturarea tulburărilor comportamentale si la îmbunătățirea relației școlare a elevei. Factori care favorizează rezolvarea problemei clientei: Eleva nu este susținută de factori exteriori (școală
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3141]
-
Turnu Măgurele, Buzău, Focșani, Constanța - și în 1933, după pensionarea acestuia, se stabilește la București, împreună cu întreaga familie. Debutează incidental, în 1912, cu un necrolog consacrat actorului Petre Liciu, publicat sub pseudonimul Loys în ziarul „La Politique”, iar din 1913, încurajată de G. Ibrăileanu, începe să colaboreze cu pagini de proză lirică la revista „Viața românească”. În anii primului război mondial lucrează voluntar în gara Focșani, ca soră de caritate a organizației Crucea Roșie. În 1919 îi apare cel dintâi volum
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288667_a_289996]
-
Rând pe rând s-au impus în peisajul publicistic românesc reviste și ziare precum "Lumina creștinului" la Iași, "Farul nou" și "Albina" la București, "Viața" la Săbăoani, "Cultura creștină" la Blaj și altele. De asemenea, apariția acestor publicații a fost încurajată și susținută de ierarhii din acea vreme, evidențiindu-se în acest sens arhiepiscopii Raymund Netzhammer și Alexandru Theodor Cisar la București și episcopii Nicolae Iosif Camilli și Mihai Robu la Iași. În același sens lucrarea evidențiază figurile ilustre de clerici
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
de la cel mai înalt nivel (Vaticanul), până la cea mai neînsemnată parohie dintr-un colț al lumii, publicațiile catolice au cunoscut o oarecare "cenzură religioasă", fiind coordonate de ierarhi ai Bisericii. S-au constituit departamente specializate, care aveau menirea de a încuraja apariția publicațiilor catolice în toate țările în care existau astfel de comunități religioase. În acest material vom încerca să explicăm rolul și locul pe care l-a ocupat presa în cadrul Bisericii Catolice, să analizăm și să prezentăm structura acestei instituții
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
de fidelitate față de principi 65. În opoziție cu L'Avenir, exista o altă publicație franceză L'Universe, a lui Louis Veuillot care, îngrijorat de scăderea interesului pentru religie și creșterea imoralității, indica libertățile proaspăt obținute ca fiind principala cauză; el încuraja întoarcerea la vechile valori, judecând aspru noua societate modernă. Ziarul îi ataca vehement pe toți cei care sugerau un dialog cu liberalismul, precum și pe cei care, asemenea episcopului de Orleans (Dupanloup), propuneau o soluție de compromis similară celei adoptate de
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
inclusiv politică. Statul a încercat o limitare cât mai mare a "implicării" Bisericii în societate și a diminiuării rolului acesteia. În replică, laicii catolici s-au organizat în formațiuni politice, pentru a putea sprijini și apăra Biserica. Magisterul nu a încurajat vizibil aceste acțiuni politice ale laicilor catolici, dar nici nu le-a condamnat sau a încercat să le oprească. În Spania, invazia napoleoniană a dezlănțuit o reacție liberală ce a avut ca rezultat adoptarea constituției de la 1812 de către Cortesurile din
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
supranatural), indiferentismul și teosofismul. Puteau să apară multe teme care trebuiau contracarate în publicațiile catolice, însă ierarhia era cea care decidea care era strategia de urmat, iar pentru a înțelege asta este suficientă consultarea documentelor momentului 84. Jurnaliștii catolici erau încurajați să promoveze revendicarea drepturilor Sfântului Scaun deposedat de bunurile sale, pentru a-i garanta autonomia și independența 85. Ziarele catolice erau încurajate să aibă spirit de obediență și disciplină, după modelul militar: "trebuiau să dea ascultare celei ce are dreptul
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
era strategia de urmat, iar pentru a înțelege asta este suficientă consultarea documentelor momentului 84. Jurnaliștii catolici erau încurajați să promoveze revendicarea drepturilor Sfântului Scaun deposedat de bunurile sale, pentru a-i garanta autonomia și independența 85. Ziarele catolice erau încurajate să aibă spirit de obediență și disciplină, după modelul militar: "trebuiau să dea ascultare celei ce are dreptul și datoria de a le dirija și impulsiona în acest război, adică autorității ecleziastice". De la aceasta primeau indicații pentru garantarea unității, deoarece
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Papei Pius XI, anume: un Congres general al presei catolice (care a avut mai multe ediții) și o Expoziție mondială a presei catolice. Printre scopurile principale urmărite erau menționate necesitatea de a da un impuls presei religioase și de a încuraja dezvoltarea continuă a acesteia, precum și oportunitatea de a coordona diversele forțe implicate în această formă de apostolat, astfel încât "să-l facem să fie mai potrivit timpului în care trăim și încă și mai bine înzestrat pentru apărarea gândirii creștine"96
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
stârnit un scandal, deoarece nega divinitatea lui Iisus. Această carte i-a impulsionat pe catolici să îmbunătățească studiile biblice; dominicanul P. Lagrange a fost unul dintre pionieri, pentru că a înființat Școala practică de studii biblice la Ierusalim (1890) și a încurajat studiul Bibliei în lumea catolică. Ca parte a reformei ecleziastice și a activității intelectualilor catolici în sfera universitară, a fost creată la Bruxelles Société scientifique, cu o publicație oficială care avea să capete un mare prestigiu 135 La Revue des
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
oamenilor mântuirea, prin propovăduirea Evangheliei și prin folosirea mijloacelor de comunicare; în plus, urmărea să-i învețe pe oameni "folosirea dreaptă a acestor mijloace"156. Existau informații și dispoziții speciale care vizau toate mijloacele de comunicare. Se preciza că trebuiau încurajate în general toate publicațiile oneste, care respectă morala, însă era necesară crearea și răspândirea unei prese specific catolice, cu scopul "hrănirii pe deplin a cititorilor cu spirit creștin". Presa catolică era editată și dependentă fie direct de autoritatea bisericească, fie
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
orice nivel, în seminarii și în organizațiile de apostolat ale laicilor; mai mult, la catehism se expuneau și se explicau învățătura și disciplina catolică în acest domeniu. Și cum nimic nu e posibil să se realizeze fără mijloace materiale, erau încurajați toți cei ce puteau finanța și susține sub orice formă "uneltele" catolice de comunicare; Biserica sprijinea și ea direct răspândirea cuvântului mântuirii prin aceste forme 158. Toate normele cuprinse în Decretul privind mijloacele de comunicare socială exprimau o realitate și
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]