24,349 matches
-
așteptări realiste privind această colaborare. În ceea ce privește activitățile care pot fi propuse părinților, acestea trebuie să fie multiple, variate și să corespundă nevoilor și posibilităților lor. Educația, sub toate formele ei, e chemată să găsească soluții prin care copilul să se adapteze rapid și eficient la societatea în care trăiește. Oricât s-ar strădui, școala nu poate înlocui restul instituțiilor care au misiunea de formare a cetățenilor conștienți, cu o conduită civilizată. Educația școlarilor în școală nu are sorți de izbândă fără
Arta de a fi părinte by Claudia Râmpu, Petru Laurenţiu Râmpu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1400]
-
numele de Sebeș. Deci de la latin la slav, și apoi la ungar, regăsind prin traducere același sens în Bistra și Sebeș, ca și între Frumoasa și afluentul său Dobra. Conlocuitorii unguri, fie - ca în acest caz - au tradus, fie au adaptat la fonetica limbii lor numirile românești, deformîndu-le. Se constată că limitele la unele zone de colonizare din Transilvania, aceste influențe germane și ungurești sunt foarte slabe, dată fiind durata de mai puțin de un mileniu a conlocuirii, ca și în
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
gastric, proces ce are loc la nivelul porțiunii distale a stomacului (antrum); absorbția de apă și substanțe liposolubile; acțiunea antibacteriană, prin lizozimul salivar și mai ales prin aciditatea sucului gastric; secreția unor hormoni care au printre altele rolul de a adapta funcția motorie și secretorie gastrică la conținutul gastric. 3.1. Motilitatea gastrică Umplerea gastrică Pe măsură ce alimentele pătrund în stomac prin orificiul cardia, ele se dispun cât mai aproape de pereții gastrici de la nivelul fundusului și corpului gastric, astfel că ultimele alimente
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
fundusului și corpului gastric, astfel că ultimele alimente ingerate sunt dispuse spre cardia. Stomacul poate primi un volum de aproximativ 1,5 l fără o creștere marcată a presiunii intragastrice, fenomen datorat proprietății corpului și fundusului gastric de a-și adapta volumul la conținut numită destindere receptivă. Destinderea receptivă are loc și prin inhibiția reflexă a musculaturii netede gastrice asociată cu actul deglutiției; reflex mediat pe cale vagală. Amestecarea conținutului gastric cu sucul gastric și evacuarea gastrică La nivelul fundusului și corpului
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
digestive și cu mucoasa, deci absorbția produșilor de digestie. Suprafața mucoasei este crescută prin prezența pliurilor (x3), vilozităților (x30), marginii “în perie” (x600). capilare sanguine limfatic central Circulația intestinală prezintă de asemeni o organizare specială la nivelul vilozităților (fig. 19), adaptată pentru procesul fiziologic de absorbție a nutrimentelor. Intestinul este alimentat cu sânge prin circulația dispusă în paralel a arterelor mezenterice superioare și inferioare. Există anastomoze extinse între aceste vase. Debitul sanguin de la nivelul mucoasei este mai mare decât cel din
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
acești parametri sunt supuși permanent acțiunilor reglatoare exercitate de multiple mecanisme de control, care acționează în paralel cu mecanismele de control local al debitului sanguin. Arterele mici și arteriolele asigură și reglează distribuția tisulară a fluxului sanguin. Circulația capilară este adaptată pentru schimbul de substanțe între sânge și țesuturi. Fiecare din cele două circuite vasculare se închide prin retur venos, iar circulația limfatică este o cale de revenire a fluidului interstițial în circuitul sanguin. 11.1. Organizarea funcțională a aparatului cardiovascular
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
arteriale, care reprezintă post-sarcina împotriva căreia ventriculul pompează sângele) cu punctul de închidere a acestora (situat la intersecția diastolei izovolumice cu curba presiunii maxime cu post-sarcină). Această prezentare grafică poate fi utilizată pentru a urmări modul în care ventriculul se adaptează la creșterea pre sarcinii (încărcare de volum, adică prelungirea spre dreapta a umplerii), a post-sarcinii (încărcare de presiune, adică ridicarea nivelului pe sistola izovolumică la care se pot deschide sigmoidele) și respectiv a contractilității (efect inotrop pozitiv, adică o curbă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
adrenoceptori β presinaptici) și angiotensina II. Controlul nervos este important pentru reglarea presiunii arteriale, distribuția debitului sanguin, ca și pentru ajustarea presiunii capilare de către balanța dintre contracția sfincterelor preși post-capilare. 14.4. Controlul umoral al microcirculației Aportul sanguin este eficient adaptat mai multor necesități tisulare: aport de oxigen și nutrimente (glucoză, acizi grași, aminoacizi), îndepărtarea bioxidului de carbon și ionilor de hidrogen, aducerea la celulele țintă a diverselor substanțe bioactive, limitarea variațiilor concentrațiilor ionice în interstițiu. In multe organe funcții speciale
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
când unui subiect normal i se administrează un amestec gazos de bioxid de carbon în oxigen, mai puțin de 20 % din răspunsul ventilator poate fi atribuit chemoreceptorilor periferici. Totuși, răspunsul lor este mult mai rapid și sunt utili pentru a adapta ventilația la modificări bruște ale pCO2. La om corpusculii carotidieni (dar nu și cei din arcul aortic) răspund la scăderi ale pH-ului arterial diferit în funcție de cauza respiratorie sau metabolică a modificărilor de pH. Activarea chemoreceptorilor prin scăderea pO2 arterial
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
nivel sunt mult mai mici, apropiindu-se de 9-10% din totalul urinei primare. Epiteliul tubului distal este impermeabil, spre deosebire de cel al tubului proximal, ceea ce-i permite tubului distal să “disocieze” reabsorbția de Na și cea de apă, astfel, reușind să adapteze eliminările de apă și sodiu în funcție de necesitățile organismului. Porțiunea inițială a tubului distal formează parțial complexul juxtaglomerular, furnizând celulele-senzor ale maculei densa și participând la fenomenul de feed-back tubulo glomerular. Partea următoare este foarte răsucită, are mecanisme foarte eficiente de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
normal creierul poate utiliza corpii cetonici ca sursă de energie dar transportul lor prin bariera hemato-encefalică este limitat și creierul utilizează preferențial glucoza. În cursul inaniției, rata de transport a corpilor cetonici prin bariera hemato-encefalică crește iar metabolismul cerebral se adaptează la utilizarea lor ceea ce permite scăderea necesarului de glucoză, deci a neoglucogenezei și a proteolizei. Concomitent apare o scădere a ratei metabolice bazale, cu până la 30% în săptămâna a treia, prin scăderea masei celulare, scăderea activității voluntare, scăderea temperaturii corpului
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1182]
-
prin oxidări celulare, reușind să trăiască fără să bea chiar 6 luni. 12.Carnivorele care au nevoie imediată de apă, pentru a-și elibera reziduurile azotoase se hrănesc cu erbivore ale căror țesuturi conțin multă apă. 13.Omul s-a adaptat la condițiile mediului înconjurător. Populația nomadă a deșerturilor consumă o cantitate mai mică de apă decât populația sedentară. 14.Se cunosc și plante care au o rezistență mare la deshidratare:cacteele conțin țesuturi îmbibate cu apă, așa-zise ,,suculente''. 15
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
Întâlnește, dacă este cazul, cu Împlinirea. Așadar, obiectul de care se ocupă o istorie a religiilor este lumea concretă a religiilor istorice, a tradițiilor religioase capabile să transmită, conservându-l, un anumit patrimoniu de credințe și practici, refăcându-l și adaptându-l totodată schimbării exigențelor interne și sfidărilor externe. În general, sarcina tradițională a unei istorii a religiilor se configurează ca un bilanț istoriografic al achizițiilor pe care cercetarea le-a realizat În diferite sectoare istorico-religioase. Ne putem Întreba ce poate
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
celest, pământean și devine principalul patron al morților și al vieții de după moarte. Multitudinea personajelor divine care Își intersectează caracteristicile și funcțiile și reprezintă aceleași personaje În localități diferite, cu sensuri diferite, a trebuit la un moment dat să se adapteze la realitatea socială egipteană care are un fond unitar și care poate fi nivelată În cadrul unui sistem univoc. O primă sistematizare a pluralității anarhice a zeilor s-a realizat prin gruparea lor În familii tipice, care constau În tată, mamă
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
loc al său În această nostalgie pentru un trecut care nu este utilizat atât pentru a-i recupera dinamic moștenirea ca punct de plecare pentru noi experiențe, ci mai degrabă pentru a găsi acolo un model la care să se adapteze. Se reia folosirea Textelor Piramidelor pentru mormintele stăpânitorilor, apare o nouă „ediție” a Cărții Morților care reglementează o tradiție textuală destul de complexă, se trece la reutilizarea unei limbi rituale și a unei scrieri care se complace În etalarea cunoașterii docte
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
dintre cele două civilizații, care Începuse În timpul dinastiei a XXVI-a, menținându-se totodată și experiența culturală saitică. În această epocă, În care pentru prima oară Egiptul este supus (deși adesea rebel) de o putere străină care nu i se adaptează, religia dobândește din nou un rol de caracterizare națională: străinul este asociat cu zeul care-l reprezintă pe cel „diferit”, adică Sethxe "Seth" - dușmanul lui Horusxe "Horus" și al lui Osirisxe "Osiris" -, care Își pierde acum funcția de element necesar
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
A la dialectul micenian. De aceea, este probabil ca atitudinile de viață, obiceiurile și tradițiile culturale și religioase elaborate de lumea minoică să fi fost În parte asumate de micenieni, așa cum este probabil ca aceștia să le fi reinterpretat și adaptat la propriile exigențe materiale și ideologice, fără ca prin aceasta să fie necesară afirmarea unei unități și a unei absolute continuități culturale. a) Indo-europenii În Grecia Cele două civilizații trebuie, așadar, să fi fost antrenate Într-un fenomen de schimb cultural
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
precedentei vârste a bronzului și chiar și În timpul neoliticului, avuseseră loc Între Grecia continentală și insulară și civilizațiile Orientului Apropiat. Rămâxe "Uranus"ne oricum valabil faptul că elementele sau influențele derivate În Grecia din Orientul Apropiat au fost reelaborate și adaptate la specificitatea ei culturală. În această perspectivă, „mitul” lui Uranusxe "Uranus", al lui Cronosxe "Cronos" și Zeus, pe care Hesiod Îl narează amănunțit, poate reproduce schema unei povestiri hitite În care Alaluxe "Alalu", zeul cerului, este detronat de Anuxe "Anu
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
mitologic, epic și legendar al Indiei și al Iranului a fost marcat de un fond comun existent Înainte de Zoroastruxe "Zoroastru" și, Într-o mare măsură, chiar și după. De fapt, zoroastrismul l-a asimilat și reelaborat, uneori cenzurându-i și adaptându-i motivele și figurile importante. Informația lui Herodot despre religia persanilor furnizează un detaliu prețios, care leagă ceea ce s-a spus despre cult de tema concepțiilor cosmologice iraniene, care țin, la rândul lor, de fondul comun indo-iranian al ideilor și
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
celor morți și, În același timp, părți componente ale naturii umane În calitate de Îngeri preexistenți (În limba pahlavi, frawahr). Cu excepția divinităților Sraoșa și Da¶n³, toate entitățile menționate mai sus Își au rădăcinile În religia prezoroastriană: zoroastrismul, În funcție de caz, le-a adaptat noii sale etici și viziuni asupra lumii. Da¶n³, Ași, Arșt³t, Druv³sp³ sunt entități feminine. Pandemoniul este dominat de figura lui Angra Mainyuxe "Angra Mainyu", oponentul lui Spenta Mainyuxe "Spenta Mainyu" și al lui Ahuraxe "Ahura" Mazd³xe "Ahura Mazda>" Însuși
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
credinței și a cultului cauzată de o influență străină (Boyce, 1984b, p. 16). Cultul și practica rituală zoroastriană, a căror reconstrucție este posibilă cu ajutorul izvoarelor antice și moderne, sunt un amestec de vechi și nou: cultele reprimite În religia zoroastriană, adaptate exigențelor teologice și etice ale noii credințe, se adaugă prescripțiilor sau obiceiurilor rituale și devoționale recomandate de profet sau de succesorii săi mai apropiați. Este posibil să se fi Întâmplat așa În cazul rugăciunilor tradiționale - dintre care unele fac parte
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Manu este chiar autorul presupus al primului codex de legi indiene, Yimaxe "Yima" este primul rege al Iranului; putem trage ușor concluzia că, În faza inițială, mitul trebuie să fi explicat originea indo-europenilor Înșiși și că abia apoi a fost adaptat de fiecare cultură propriului ethnos. Mai mult, poate uimi această multitudine a reprezentărilor protopărintelui umanității, care ar fi trebuit să fie o figură rigid unitară; deja Widengren (1965, p. 52) observa că, În ceea ce privește Iranul, există „mulți protooameni și protosuverani”, iar
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
de altfel multe balade, colinde, strigături, la care nu se indică autorul culegerii. Și sub raportul traducerilor R.O. prezintă interes, deoarece selecția scriitorilor străini este, în linii mari, bună. Au apărut tălmăciri din Heinrich von Kleist, Lenau (poezia Vântul, adaptată de St. O. Iosif), Heine, Mérimée, Maupassant, Zola, Anatole France, Sully Prudhomme, Catulle Mendès, Lev Tolstoi ș.a. R.Z.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289245_a_290574]
-
din punct de vedere teologic. Din ce în ce mai mulți exegeți sunt convinși că întreg textul, cu diferitele sale componente, este o compoziție târzie. Israel a venit în contact cu povestirile mesopotamiene ale potopului în timpul exilului. Și le-a însușit și le-a adaptat nevoilor sale. În Biblie, protagonistul potopului este Noe, un personaj tradițional din „folklore”, cunoscut ca un om „drept”, în același fel ca Iob și Daniel (vezi Ez 14,14.20; cf. Gn 5,29), și deci cel mai potrivit să
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
că ar trebui să datăm unele povestiri până în anul 2000 î.C. Studiile recente despre tradiția orală arată că povestirile populare pot, cu siguranță, pentru mult timp, să conserve unele motive sau să transmită amintiri despre trecut. Totuși, tradiția transformă, adaptează, colorează și interpretează mult în funcție de circumstanțe. E așadar puțin prudent să identificăm în aceste povestiri elemente istorice precise care ar putea data de mai multe mii de ani, și mai ales să ne încredem în povestiri detaliate ale reconstruirii istorice
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]