26,529 matches
-
satele Broșteni, Izvoru și Vișina (reședința). Comuna Vișina este așezată în sud-vestul județului Dâmbovița, în câmpia Găvanu-Burdea, la o distanță de 45 kilometri de municipiul Târgoviște, pe drumul județean DJ611 ce o leagă de satele Petrești și Șelaru. Cele mai apropiate orașe de comuna Vișina sunt: Găești la 18 km și Titu la 36 km. Comuna Vișina are în componență următoarele sate: Comuna Vișina are ca vecini: în nord - comuna Petrești; în sud - comuna Șelaru; în est - comunele Uliești și Corbii
Comuna Vișina, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301197_a_302526]
-
ale căror trupuri au fost adunate, incinerate sau înhumate (îngropate în gropi comune), pentru a nu da naștere la molime și la boli dăunătoare. Considerăm că toate variantele au un sâmbure de adevăr și care corespunde unor etape istorice mai apropiate, dar și mai îndepărtate și ca intr-adevar acestea sunt adevărate cripte sfinte pentru comunitatea locală, iar pentru cei de azi și cei ce vor veni, le dam următorul îndemn: “De urci cu carul tău, copile Movila de la Docan, din
Comuna Cuca, Galați () [Corola-website/Science/301209_a_302538]
-
comunele Grivița (Nord), Gheorghe Doja și Perieți (Vest) și municipiul Slobozia (Est și Sud). Pe plan local altitudinea variază între 23-44 m Stațiunea se află la o altitudine de 30 m pe malul lacului Amara. Pe calea ferată, cea mai apropiată gară este Slobozia Veche - în orașul Slobozia - gară accesibilă pe liniile Țăndărei-Slobozia-Urziceni (la 62 km de acesta) și Călărași-Slobozia.. Orașul este străbătut de șoseaua națională DN2C, care leagă Slobozia (7 km) de Buzău (84 km). Climatul este continental de stepă
Amara () [Corola-website/Science/301228_a_302557]
-
al cărui mal stâng se află cele două sate ale ei, pe lângă care trece șoseaua națională DN3B, care leagă Feteștiul de Giurgeni. Prin extremitatea vestică a comunei trece calea ferată Fetești-Făurei (fără a fi deservită de vreo stație, cea mai apropiată fiind gara Fetești), și în paralel cu ea șoseaua județeană DJ212 care leagă Feteștiul de Țăndărei. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Bordușani se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de
Comuna Bordușani, Ialomița () [Corola-website/Science/301232_a_302561]
-
Iași, Moldova, România. Legătura dintre satul Scobinți și șoseaua națională Iași-Botoșani o formează Podul lui Contăș, construit de dregător, pe la 1679, probabil pentru a înlesni trecerea carelor cu butoaie de vin de Cotnari.Din șoseaua care duce la cel mai apropiat oraș, Hîrlău, după ce treci Podul lui Contăș, se desprinde, pe dreapta, un drum care urmează Valea Bahluiului, folosit intens în trecut, dar și în zilele noastre de locuitorii satului Bădeni și de negustorii(comercianții, întreprinzătorii), care tranzitau cu mărfurile lor
Bădeni, Iași () [Corola-website/Science/301258_a_302587]
-
ramifică șoseaua județeană DJ248D, care duce spre sud la Tomești (unde se intersectează cu DN28) și Bârnova (unde se termină în DN24). Prin comună trece și calea ferată Iași-Ungheni, pe care nu este însă deservită de nicio stație, cea mai apropiată fiind Iași. În comuna Holboca se află pădurea Dancu-Iași și acumularea Chirița, arii protejate (prima forestieră, a doua acvatică) în care sunt ocrotite multiple specii arboricole, respectiv piscicole. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Holboca se ridică la de
Comuna Holboca, Iași () [Corola-website/Science/301284_a_302613]
-
rafinat și corect descris ca tiamină. În 1911, biochimistul polonez Kazimierz Funk a izolat substanța antinevritică din tărâțele de orez, pe care el a numit-o vitamină, din cauza grupării amino conținute. Chimistul olandez Barend Coenraad Petrus Jansen și colaboratorul său apropiat, Willem Frederik Donath, au izolat și cristalizat agentul activ în 1926, a cărui structură a fost determinată de Robert Runnels Williams, un chimist american, în 1934. Tiamina a fost sintetizată în 1936 de același grup. Vitamina B este sensibilă la
Tiamină () [Corola-website/Science/301327_a_302656]
-
părinții fetei merg în petit. Dacă se înțeleg între ei privind averea și bunurile viitoarei familii, atunci stabilesc dată logodnei(căpăreala). Logodna are loc în casa părinților fetei și participă băiatul cu părinții lui, "nânașii și moșii", si neamurile mai apropiate. Un prieten al băiatului care urmează să fie prins "givăr" întreabă: Li se răspunde: Apoi reia: Este adusă față în casă. Atunci băiatul(viitorul ginere) zice: Nuntă (uspețul) este stabilită atunci. Părinții se înțeleg asupra datei și a numărului de
Crivina de Sus, Timiș () [Corola-website/Science/301354_a_302683]
-
care va cânta, stabilesc doi "dolieși" și cine va purta steagul. Atunci un vânător trage cu pușca, să se audă în tot satul că urmează uspețul. Se așază cu toții la masă și petrec până dimineață. Dolieșii sunt aleși doi tineri apropiați mirelui și miresei, care cu o săptămână înainte merg și invită uspecionii la uspeț. Ei sunt îmbrăcați în costume populare și poartă fiecare un recipient numit "dolie", frumos ornamentata în care este pusă răchie de pruna. Cum intră în casa
Crivina de Sus, Timiș () [Corola-website/Science/301354_a_302683]
-
Se află în partea de sud-est a județului, în Câmpia Bârzavei. Ferendia se situează în sudul județului Timiș, în Câmpia Gătaiei, la limita dintre județele Timiș și Caraș-Severin. Este străbătut de pârâul Boculundia, un afluent al pârâului Clopodia. Cel mai apropiat centru urban este orășelul de câmpie Gătaia, situat la circa 16 km nord. Față de municipiul Timișoara, distanța pe șosea este de circa 70 km. Se învecinează la nord-vest cu Șemlacu Mare, la est cu Tirol, la sud-sud-vest cu Clopodia. Istoria
Ferendia, Timiș () [Corola-website/Science/301359_a_302688]
-
pe magistrala secundară de cale ferată CFR 212 Lugoj (TM) - Ilia (HD), prin intermediul haltei Răchita (comuna Dumbrava), aflată la o distanță de 6 km, sau prin intermediul gării orașului Făget, gară aflată la o distanță de 10 km. Aeroportul cel mai apropiat este Aeroportul Internațional „Traian Vuia” Timișoara, aflat la o distanță de 96 km. Localități învecinate: Localitatea Bucovăț este atestată documentar încă din anul 1440, când aceasta aparținea de Cetatea Șoimoș, Lipova. Denumiri care apar de-a lungul timpului în documente
Bucovăț (Dumbrava), Timiș () [Corola-website/Science/301345_a_302674]
-
în sat neexistând nici colectivizarea din timpul regimului comunist. Satul este recunoscut pentru țuica tradițională produsă din prune, care este apreciată pentru gustul si puritatea ei, dar și pentru cireșele de toate soiurile care se vând în piețele din orașele apropiate. La marginea satului dealurile sunt acoperite în general de păduri de stejar, fag, carpen, plop și frasin, asigurând locuitorilor satului necesarul de lemn pentru încălzire, dar fiind și o altă sursă de venituri pentru aceștia. Rata șomajului este destul de ridicată
Bucovăț (Dumbrava), Timiș () [Corola-website/Science/301345_a_302674]
-
Deta. La 5 km vest de sat, trece drumul național DN59 Timișoara - Stamora Moravița (E70), insă legăturile rutiere directe spre Folea sunt drumuri comunale. Satul este așezat în plină câmpie, relativ departe de alte centre populate (Voitegul este cel mai apropiat). Folea datează cel puțin din Evul Mediu. Ea este amintită documentar pentru prima dată în documente maghiare de la 1341 și 1349, cu nume precum "Ffele" și "Fele". Din perioada otomană nu se cunosc date, insă firul istoric este reluat la
Folea, Timiș () [Corola-website/Science/301360_a_302689]
-
câmpia Lugojului, la confluenta râului Spaia cu râul Timiș. Este străbătuta de drumul național DN6 (E70) și se află la o distanță de 71,6 km de municipiul Timișoara și de 11,6 km de municipiul Lugoj, orașul cel mai apropiat. Are stație de cale ferată la linia Caransebeș - Lugoj - Timișoara. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Gavojdia se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (87
Comuna Gavojdia, Timiș () [Corola-website/Science/301362_a_302691]
-
Moravița. În trecut drumul comunal continuă spre vest, până la localitatea vecină Gaiu Mare (Veliki Gaj), acum în Șerbia, însă acum granița, care trece de la nord-vest până la sud de sat, acționează că o barieră care izolează satul. Distanță până la cel mai apropiat centru urban, orașul Deta, este de 18 km, pe șosea. Până la Timișoara sunt 54 km. Satul a luat ființă în timpul ocupației turcești a Banatului. Tradiția orală spune că numele "Gaiu" era numele dat românilor care se refugiau din calea otomanilor
Gaiu Mic, Timiș () [Corola-website/Science/301361_a_302690]
-
din satele Cerna, Iosif și Liebling (reședința). Localitatea Liebling este situată în partea de sud-vest a județului Timiș, la o distanță de 35 km fata de municipiul Timișoara, pe drumul județean DJ 69 și respectiv drumul național DN59. Alte orașe apropiate sunt: Deta la 32 km, Ciacova la 20 km și Gătaia la 25 km. Este legată de rețeaua feroviară prin intermediul liniei secundare Jebel-Liebling,dar care este inchisă din 27 februarie 2014 Prima atestare documentară a localității apare în secolul XIII
Comuna Liebling, Timiș () [Corola-website/Science/301373_a_302702]
-
se situează în nord-estul județului Timiș, la limita dintre acesta și județul Arad, într-o zonă deluroasă (Dealurile Lipovei), relativ izolată de centrele economice sau de arterele rutiere cele mai importante. Satul este accesibil numai pe drumuri comunale. Cele mai apropiate centre urbane sunt la circa 30 km distanță: municipiul Lugoj la sud și orașul Făget la sud-est. Față de municipiul Timișoara, distanța pe șosea este de circa 70-80 km. În trecut a fost cunoscută sub numele "Ohaba Sârbească". Primele mențiuni documentare
Ohaba Română, Timiș () [Corola-website/Science/301383_a_302712]
-
comună, sătul Banloc. Este legat printr-un drum comunal direct (în lungime de 6 km), de orașul Deta, centrul urban care polarizează viața economică și socială. Pe hotarul de vest al satului trece calea ferata Jebel-Giera însă sația cea mai apropiată se situează la Banloc (circa 2 km). Este un sat relativ recent, menționat pentru prima data in însemnările lui Marsigli din 1690-1700. Inițial a fost un sat de sârbi, veniți aici spre sfârșitul secolului XVII. Satul avea pe atunci 30
Ofsenița, Timiș () [Corola-website/Science/301382_a_302711]
-
în 1896 iar din 16 noiembrie 1911 Vucova a avut și un oficiu poștal. În perioada comunistă, Vucova a cunoscut un regres datorat colectivizării proprietăților. O bună parte dintre români și slovaci au fost nevoiți să migreze spre centrele urbane apropiate (Timișoara, Gătaia). Cooperativele agricole nou create îi determină în schimb pe unii slovaci din zona Bihorului să se așeze în localități bănățene cu comunități puternice de slovaci, printre care și Vucova. Da-a lungul secolului XIX, comunitatea slovacă a crescut
Vucova, Timiș () [Corola-website/Science/301411_a_302740]
-
Se situează în extremitatea sudică a județului Timiș, la granița dintre România și Serbia. Este traversată de drumul național DN 59, Timișoara - vama Stamora Moravița. Punctul vamal se situează 6 km la sud, după localitatea Moravița. Distanța până la cel mai apropiat centru urban, orașul Deta, este de 13 km. Față de municipiul Timișoara se află la o distanță de circa 56 km. Prin Stamora trece și Calea ferată Timișoara-Stamora Moravița, cu stația Stamora Moravița, punct vamal feroviar. Se învecinează la nord cu
Stamora Germană, Timiș () [Corola-website/Science/301398_a_302727]
-
certă capacitate de conservare. Așa cum rezultă din datele tabelului 2, se contastată asemănări între structurile terenurilor din cele două tări. De exemplu, în anul 1990, ponderea pădurilor în suprafața totală (26,8%) este egală, iar ponderea pământului necultivat este relativ apropiată (4,9%în Franța și 4,8% în România). Pe de altă parte, remarcăm și deosebiri; dacă ponderea terenului agricol în Franța se reduce cu 11,9% în perioada 1910-1990, în România,într-o perioadă mai scurtă (1938-1990) se reduce
Moșnița Veche, Timiș () [Corola-website/Science/301378_a_302707]
-
funcției sistemice a demersului sociologic. Ruralul poate fi determinat teoretic prin diferențierea unor aspecte caracteristice. Sunt menționate astfel patru repere importante: • economice, raportate îndeosebi la specificul muncii agricole; • ecologice, depinzând de tipul de localitate, mediu geografic, distanța până la cel mai apropiat oraș; • demografice, corespunzătoare numărului redus de locuitori și structurii pe vârste și sex; • cultural afective, referitoare la nivelul de pregătire, orizonturi de cunoaștere, atitudini, opinii, idealuri și valori. În studiile de specialitate analiza științifică, sistematică, a ruralului modern, este precedată
Moșnița Veche, Timiș () [Corola-website/Science/301378_a_302707]
-
va aduce și nenumărate comenzi. Pictorul suporta cu greu jocul aparențelor care caracterizează viața din înalta societate. Îl iritau conversațiile sterile și petrecerile zgomotoase. Prefera să se odihnească desenând sau cântând la violoncel, deoarece ere un bun interpret. Cei mai apropiați prieteni ai pictorului erau compozitorul Carl Friederich Abel și muzicianul Johann Christian Bach. Ambele fiice ale lui Gainsborough cântau la instrumente - Margaret la clavecin, iar Mary la chitară. Ginerele lui Gainsborough va fi, de asemenea, muzician. În 1784, pictorul se
Thomas Gainsborough () [Corola-website/Science/301425_a_302754]
-
participat peste 80.000 de persoane din întreaga Republică Moldova, evenimentul fiind considerat de autoritățile locale drept „cel mai important de la Declarația Independenței”. În 7 mai 2001, cotidianul "Jurnalul Național" și-a modificat din nou formatul și grafica, acestea fiind apropiate de cele ale cotidianului britanic "The Guardian". Odată cu schimbarea formatului din 2001, "Jurnalul Național" a lansat concursul „Redactor-șef pentru o zi”, concurs dotat cu un premiu în valoare de 1.000 de dolari și care a fost mediatizat intens
Jurnalul Național () [Corola-website/Science/300040_a_301369]
-
este un cotidian în limba maghiară din România, fondat în 1999. Apare în Cluj-Napoca și este un ziar de orientare centru-dreapta, care este distribuit național. Cotidianul a fost demarat inițial de un grup de interese apropiat Uniunii Democrate a Maghiarilor din România (UDMR, prin editura SC Scripta SA din Oradea - aflată în proprietatea senatorului Attila Verestoy -, pachetul majoritar de acțiuni al publicației fiind însă preluat în anul 2000 de către un grup de investitori apropiați partidului Fidesz
Krónika () [Corola-website/Science/300046_a_301375]