25,627 matches
-
crime este frica de victimizarea criminală (sau frica de a deveni victimă a criminalității)” (Warr, 1995, 296). Comparând pe o perioadă de aproape treizeci de ani (1965-1993) rata criminalității în SUA (numărul crimelor violente la o mie de persoane) și frica de a umbla singur noaptea (procentul celor care au declarat că le este frică să umble singuri noaptea, conform sondajelor de opinie NORC/Gallup), Mark Warr a pus în evidență o relativă stabilitate a nivelurilor ratei criminalității și fricii de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Warr, 1995, 296). Comparând pe o perioadă de aproape treizeci de ani (1965-1993) rata criminalității în SUA (numărul crimelor violente la o mie de persoane) și frica de a umbla singur noaptea (procentul celor care au declarat că le este frică să umble singuri noaptea, conform sondajelor de opinie NORC/Gallup), Mark Warr a pus în evidență o relativă stabilitate a nivelurilor ratei criminalității și fricii de a deveni victimă a criminalității. „Similaritatea evidentă dintre cele două serii de date nu
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
și frica de a umbla singur noaptea (procentul celor care au declarat că le este frică să umble singuri noaptea, conform sondajelor de opinie NORC/Gallup), Mark Warr a pus în evidență o relativă stabilitate a nivelurilor ratei criminalității și fricii de a deveni victimă a criminalității. „Similaritatea evidentă dintre cele două serii de date nu indică în mod necesar o relație cauzală între rata criminalității obiective și frică, însă ea arată că frica nu este independentă de riscul obiectiv, așa cum
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
a pus în evidență o relativă stabilitate a nivelurilor ratei criminalității și fricii de a deveni victimă a criminalității. „Similaritatea evidentă dintre cele două serii de date nu indică în mod necesar o relație cauzală între rata criminalității obiective și frică, însă ea arată că frica nu este independentă de riscul obiectiv, așa cum a fost măsurat de National Crime Survey” (Warr, 1995, 297). Chiar dacă măsurătoarea este restrictivă (s-a avut în vedere doar un anume comportament - „a umbla singur noaptea”), se
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
relativă stabilitate a nivelurilor ratei criminalității și fricii de a deveni victimă a criminalității. „Similaritatea evidentă dintre cele două serii de date nu indică în mod necesar o relație cauzală între rata criminalității obiective și frică, însă ea arată că frica nu este independentă de riscul obiectiv, așa cum a fost măsurat de National Crime Survey” (Warr, 1995, 297). Chiar dacă măsurătoarea este restrictivă (s-a avut în vedere doar un anume comportament - „a umbla singur noaptea”), se poate trage concluzia că frica
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
frica nu este independentă de riscul obiectiv, așa cum a fost măsurat de National Crime Survey” (Warr, 1995, 297). Chiar dacă măsurătoarea este restrictivă (s-a avut în vedere doar un anume comportament - „a umbla singur noaptea”), se poate trage concluzia că frica de victimizare criminală este o „frică obiectivă”. Conform datelor din New Europe Barometer (2005, 21) în fostele țări comuniste proporția persoanelor care au declarat că în ultimul an (ancheta s-a desfășurat în toamna anului 2004) nu au fost victime
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
obiectiv, așa cum a fost măsurat de National Crime Survey” (Warr, 1995, 297). Chiar dacă măsurătoarea este restrictivă (s-a avut în vedere doar un anume comportament - „a umbla singur noaptea”), se poate trage concluzia că frica de victimizare criminală este o „frică obiectivă”. Conform datelor din New Europe Barometer (2005, 21) în fostele țări comuniste proporția persoanelor care au declarat că în ultimul an (ancheta s-a desfășurat în toamna anului 2004) nu au fost victime ale unui act criminal pe stradă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
a jurnalistului. Personal, consider că teoria lui Richard V. Ericson despre „vizualizarea” faptelor de către jurnaliști ne ajută la înțelegerea modului în care se construiește opinia publică despre criminalitate. Ar merita să examinăm această teorie prin cercetări de teren sistematice. Inducerea fricii de victimizare criminală Relația dintre mass-media și frica de victimizare criminală depinde de „caracteristicile mesajelor, de caracteristicile audienței și de modul de măsurare” - sunt de părere Linda Heath și Gilbert Kevin (1996, 384). Așa cum precizează Ted Chiricos et al. (1997
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
V. Ericson despre „vizualizarea” faptelor de către jurnaliști ne ajută la înțelegerea modului în care se construiește opinia publică despre criminalitate. Ar merita să examinăm această teorie prin cercetări de teren sistematice. Inducerea fricii de victimizare criminală Relația dintre mass-media și frica de victimizare criminală depinde de „caracteristicile mesajelor, de caracteristicile audienței și de modul de măsurare” - sunt de părere Linda Heath și Gilbert Kevin (1996, 384). Așa cum precizează Ted Chiricos et al. (1997, 344), caracteristicile mesajelor se referă la proporția spațiului
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
selectate aleatoriu sau sunt focalizate pe infracțiunile senzaționale. Vârsta, apartenența la gen (bărbat/femeie), rezidența (urban/rural), experiența ca victimă, percepția crimei, inclusiv percepția riscului de victimizare criminală alcătuiesc caracteristicile audienței. Unele concluzii ale studiilor privind relația dintre mass-media și frica de victimizare criminală realizate în SUA au o valabilitate mai generală. Mi se pare util să le cunoaștem, chiar și numai pentru o eventuală verificare a lor în spațiul sociocultural românesc. S-a constatat că membrii audienței care au trăit
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
35-49 ani sunt mai frecvent expuse furturilor, această infracțiune fiind, de altfel, și cea mai răspândită”. Allen E. Liska și William Baccaglini (1990) au testat ipoteza că relatările despre infracțiuni din ziare au efectul cel mai puternic de inducere a fricii asupra persoanelor care au cea mai mică probabilitate de a trăi o experiență de victimizare, precum albii, vârstnicii și femeile. Cei doi cercetători americani au ajuns la concluzia că relatările despre omucideri induc frica diferențiat pe categorii demografice: influența medie
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
cel mai puternic de inducere a fricii asupra persoanelor care au cea mai mică probabilitate de a trăi o experiență de victimizare, precum albii, vârstnicii și femeile. Cei doi cercetători americani au ajuns la concluzia că relatările despre omucideri induc frica diferențiat pe categorii demografice: influența medie cea mai slabă era asupra acelor persoane care aveau probabilitatea cea mai mare de victimizare, de exemplu, nonalbii, tinerii, bărbații (apud Chiricos et al., 1997, 344). Datele acestui studiu contrazic cercetările anterioare. Anthony N.
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
privind relația dintre influența media și probabilitatea de victimizare. Studiul lor, frecvent citat în literatura de specialitate, susține că atunci când vârsta, apartenența la gen și tipul de vecinătate sunt controlate (statistic), nu există nici o relație între vizionarea programelor TV și frica de victimizare criminală. Totuși, în zonele urbane cu o rată ridicată a criminalității, frica era semnificativ mai mare la persoanele care urmăreau mai frecvent emisiunile TV și mai mică la persoanele care se informau din presa scrisă. Anthony N. Doob
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
literatura de specialitate, susține că atunci când vârsta, apartenența la gen și tipul de vecinătate sunt controlate (statistic), nu există nici o relație între vizionarea programelor TV și frica de victimizare criminală. Totuși, în zonele urbane cu o rată ridicată a criminalității, frica era semnificativ mai mare la persoanele care urmăreau mai frecvent emisiunile TV și mai mică la persoanele care se informau din presa scrisă. Anthony N. Doob și Glenn E. MacDonald nu au găsit în zonele cu rata criminalității scăzută o
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
mai frecvent emisiunile TV și mai mică la persoanele care se informau din presa scrisă. Anthony N. Doob și Glenn E. MacDonald nu au găsit în zonele cu rata criminalității scăzută o relație statistică între violența prezentată la televiziune și frică (apud Chiricos et al., 1997, 345). Rezultatele cercetărilor la care m-am referit susțin ipoteza „rezonanței” lansată de George Gerbner et al. (1980), potrivit căreia atunci când o anumită audiență recepționează mesaje congruente cu realitatea de zi cu zi (sau percepute
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
puternice când sunt în rezonanță cu experiența de viață a audienței. George Gerbner și colaboratorii săi au verificat această ipoteză într-o cercetare realizată pe un eșantion reprezentativ național (N = 3.903), găsind o asociere puternică între consumul TV și frică. Datele cercetării au mai arătat că între consumatorii TV există o diferență semnificativă între femei și albi (care au un risc victimal scăzut), pe de o parte, și bărbați și nonalbi, pe de altă parte. Relația dintre mass-media și frica
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
frică. Datele cercetării au mai arătat că între consumatorii TV există o diferență semnificativă între femei și albi (care au un risc victimal scăzut), pe de o parte, și bărbați și nonalbi, pe de altă parte. Relația dintre mass-media și frica de victimizare criminală poate fi explicată și prin ipoteza „afinității”, potrivit căreia receptarea mesajelor TV se face în baza similarității dintre caracteristicile personajelor de pe ecran și cele ale persoanelor din audiență. Analizând rezultatele unui sondaj de opinie reprezantativ național (N
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
se face în baza similarității dintre caracteristicile personajelor de pe ecran și cele ale persoanelor din audiență. Analizând rezultatele unui sondaj de opinie reprezantativ național (N = 1502) realizat în 1977 în SUA, Paul M. Hirsch (1980) a decoperit că televiziunea „cultivă” frica în rândul persoanelor mari consumatoare de emisiuni TV. În reportajele televizate, femeile, bătrânii, persoanele de culoare (femei și bărbați) erau prezentate cel mai frecvent ca victime. Totuși, nu s-a constatat un efect de inducere a fricii de victimizare criminală
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
că televiziunea „cultivă” frica în rândul persoanelor mari consumatoare de emisiuni TV. În reportajele televizate, femeile, bătrânii, persoanele de culoare (femei și bărbați) erau prezentate cel mai frecvent ca victime. Totuși, nu s-a constatat un efect de inducere a fricii de victimizare criminală mai puternic la aceste grupuri de persoane. Wesleey G. Skogan și Michael G. Maxfield (1981), citați de Ted Chiricos, Sarah Eschholz și Marc Gertz (1997, 145), au cercetat relația dintre „vulnerabilitatea” în eventualitatea unui atac - opusă riscului
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
a treia (considerate mai „vulnerabile”) vor fi mai puternic influențate de mesajele media despre crime. Datele sondajul telefonic (N = 1.389) făcut în San Francisco, Chicago și Philadelphia au fost în acord cu ipoteza studiului și au arătat că între frică și capacitatea de readucere în memorie a celei mai recente relatări media despre o crimă (la TV sau în presa scrisă) este o relație constantă atât la persoanele mai „vulnerabile”, cât și la cele mai puțin „vulnerabile” în cazul unui
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
în presa scrisă) este o relație constantă atât la persoanele mai „vulnerabile”, cât și la cele mai puțin „vulnerabile” în cazul unui atac criminal. În fine, Ted Chiricos, Sarah Eschholz și Marc Gertz (1997, 342) au studiat „efectul media” asupra fricii de criminalitate pe un eșantion de 2.092 de adulți din Florida. Controlând statistic vârsta, apartenența la gen (masculin/feminin), experiența victimizării și modul de percepere a criminalității, în sondajul de opinie realizat prin telefon în perioada ianuarie-martie 1994, s-
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
feminin), experiența victimizării și modul de percepere a criminalității, în sondajul de opinie realizat prin telefon în perioada ianuarie-martie 1994, s-a ajuns la concluzia că între frecvența vizionării programelor de știri TV și a ascultării știrilor la radio și frica de a deveni victimă a criminalității există o relație statistic semnificativă. Particularități ale cogniției sociale în construirea opiniilor despre criminalitate În legătură cu dimensiunea psihologică a opiniei publice s-au conturat numeroase teorii: omul de știință ingenuu, leneșul cognitiv, inferența corespondenței etc.
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
și să-i primești”(emigrantă, 33 ani). Astfel că o parte a rețelelor de migrație s-au autodizolvat sau s-au închis. „Erau verii mei veniți din Italia, dar nu am putut să-i primim în casă. Ne-a fost frică de poliție și oricum eram deja prea mulți. Eram eu cu soțul meu, era sora mea cu soțul ei, era fratele meu, era vărul meu cu prietena lui. Mi se rupea inima pentru că a trebuit să-i refuz. Au stat
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
inițierea timpurie în tainele „socialismului științific”. Școala, întregul sistem educativ, a fost supusă unui proces de prelucrare, elaborându-se „strategii majore de manipulare a personalității în direcția asimilării, acceptării și perpetuării comunismului ca normalitate biosocială: disciplinarea (având ca scop difuzarea fricii controlate și instituirea reflexelor de obediență individuală); uniformizarea (urmărind instaurarea și menținerea unui climat, cenzorial și pauper, de echitate colectivă) și îndoctrinarea (vizând formarea politico-ideologică) a viitoarelor cadre PCR”. Omul de la catedră devine, prin noile atribuții ce i se transferă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
H. concepe înscrierea substanței narative într-un sistem în care validarea autenticității trăirii este dată de acutizarea lucidității, anticalofilism și concentrare formală („Am spus: am vrut să mă prezint cât mai adevărat. Nu mai cred în artă pentru artă.[ ...] Am frică de imagini, căci cred că o imagine escamotează adevărul, aplică false ornamente . Dialogul mi se pare pueril [...]. În tot ce am scris se observă o colecție de fragmente, care la un loc trebuie să facă o atmosferă, dar care se
HOLBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287444_a_288773]