KorAP: Find »[drukola/base=încuraja & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...950 951 952 ...966 >

24,143 matches

Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416

componente ale mass-mediei de astăzi. S-au păstrat numeroase referiri și precizări în documentele privitoare la comunicare și la mass-media; avem informații despre presa scrisă, principiile și normele care trebuiau respectate, menirea și rolul celor implicați direct în fenomen. Biserica încuraja publicațiile oneste și astfel s-a creat și s-a răspândit o presă specific catolică, editată și dependentă fie direct de autoritatea bisericească, fie de diferiți credincioși catolici; ea avea ca principal scop să urmărească formarea, întărirea și promovarea unei

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
diferiți credincioși catolici; ea avea ca principal scop să urmărească formarea, întărirea și promovarea unei opinii publice conforme cu dreptul natural și cu doctrina și morala catolică, să difuzeze și să explice corect faptele care priveau viața Bisericii. Credincioșii erau încurajați să conștientizeze necesitatea de a citi și răspândi presa catolică, în scopul formării unei judecăți creștinești asupra tuturor evenimentelor 165. I.3. Presa în Spania, Italia și Franța După analiza contextului istoric în care s-au dezvoltat mijloacele de informare

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
domenii. Au apărut instituții pentru distribuirea presei de calitate, au existat creștini cu prestigiu care au sprijinit publicațiile catolice, s-au înființat școli pentru instruirea jurnaliștilor. Don Alberione și cardinalul Ferrari în Italia, sau cardinalul Herrera Oria în Spania au încurajat un mod propriu de comunicare, folosindu-se de congresele organizate de către asociațiile profesionale catolice 167. Erau modalități dezvoltate în jurul unui fenomen aflat în plină evoluție. Nu pretindeau că au o formă teoretică definitivă, ci doreau a face cunoscută religia în

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
El Municipio Libre sau La Revista Social. Socialismul a contribuit la creșterea numărului de ziare cu El Socialista, La Lucha de clases (Bilbao, 1984), La Aurora social (Asturias), La Guerra social și La República social (ambele catalane). Publiciștii catolici au încurajat și dezvoltat mijloacele de comunicare catolice, în ideea de a realiza un adevărat apostolat prin intermediul presei. În diferite provincii ecleziastice, episcopii au publicat pastorale colective, evidențiind gradul de limitare al mijloacelor catolice și nevoia de a se opune altor publicații

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
pe săptămână, iar din 1895, zilnic. Însuși Papa Leon XIII a fost nevoit să intervină pentru calmarea spiritelor 221, deși chiar el impulsionase acțiunea jurnaliștilor printr-o enciclică adresată episcopilor italieni în 1882 (Etsi nos)222; în rândurile ei, îi încurajase pe ziariștii catolici să-și apere cu seriozitate principiile religioase, chiar de-ar fi fost nevoiți să facă acest lucru în mediul public în care lucrau. Alte ziare catolice transparente au fost: Il Panaro (Modena, 1862-1919), L'Unità cattolica (Florența

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
224 în care s-au unit mai multe curente catolice conciliante, sub îndrumarea lui Da Passano. Ea dezbătea teme precum relațiile știință-religie și autoritate-libertate, sau colonialismul 225. S-a creat o asociație a presei religioase care a promovat ziarele catolice, încurajând abonarea organismelor publice la acest tip de jurnale; tot ea a pus la dispoziția jurnaliștilor o asociație de ajutor reciproc. Expansiunea partidului socialist și numeroasele mișcări sociale (precum cea de la Milano din 1898, a cărei reprimare armată s-a soldat

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
colabora cu fasciștii, dar L'Osservatore Romano și La Civiltà Cattolica nu erau de acord. În același an, Papa Pius XI, prin enciclica Rerum omnium (26.I.1923)232, l-a desemnat pe Sfântul Francisc de Sales patron al jurnaliștilor, încurajându-i pe aceștia să apere doctrina creștină. Asociația "Azione Cattolica Italiana" (ACI) a jucat un rol important în pontificatele Papilor Pius XI și Pius XII; ea a sprijinit și a furnizat conducători pentru PPI, deși teoretic se autodefinea ca fiind

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Într-un final, dorind să evite o confruntare directă, Mussolini a permis apartenența la mai multe asociații 239. În acea perioadă, în cadrul presei catolice s-a extins asociația "Compagnia di San Paolo" promovată la Milano de cardinalul Andrea Ferrari și încurajată de Giovanni Rossi. Dintre publicațiile acelor ani, mai importante au fost: Il Carroccio (1922) și La Martinella (1923) adresate tinerilor, săptămânalul pentru femei Alba (1922), La Scuola Media pentru profesorii de școală gimnazială, Beatrice (1923) și La Fiorita (1927) pentru

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
de la cel mai înalt nivel (Vaticanul), până la cea mai neînsemnată parohie dintr-un colț al lumii, publicațiile catolice au cunoscut o oarecare "cenzură religioasă", fiind coordonate de ierarhi ai Bisericii. S-au constituit departamente specializate, care aveau menirea de a încuraja apariția publicațiilor catolice în toate țările în care existau astfel de comunități religioase. Preoții și persoanele consacrate trimise în misiune de evanghelizare în cele mai îndepărtate colțuri ale lumii (Africa, Asia, America Latină, Rusia etc.) au devenit un fel de "corespondenți

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
de către nunțiul apostolic Gerald Patrick O'Hara și înscăunat în catedrala din Iași la 14 aprilie, același an. Din cauza regimului comunist, pastorația sa a fost scurtă, însă în timpul acesteia, episcopul Durcovici a fost foarte activ, vizitând parohiile din Moldova și încurajând preoții și enoriașii 533. Despre viața și opera lui Anton Durcovici au scris: Fabian Müler534, Eduard Ferent 535 și Dănuț Doboș 536, care au tratat în mai multe articole (bazate pe documente de arhivă 537) viața episcopului, activitățile desfășurate de

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
de religie (în perioada 1936-1940) într-o cameră de la subsolul Catedralei catolice din București 546. Lecțiile de tomism predate au avut un impact deosebit asupra laicilor, lucru mărturisit de redactorii publicației catolice Farul nou din București 547. Anton Durcovici a încurajat și a contribuit la dezvoltarea presei catolice din țară, prin studiile și articolele sale care au apărut în publicații precum: Farul nou, Jugendfreund și altele. Din cauza întreruperii relațiilor diplomatice dintre Guvernul României și Sfântul Scaun prin denunțarea unilaterală a Concordatului

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
un apel la abonați ca să plătească la timp abonamentele. În primul an al apariției, revista a costat 20 de bani, iar abonamentul pe un an întreg 2 lei. După primul an de activitate, bilanțul a fost satisfăcător, ceea ce l-a încurajat pe redactorul ei (preotul Anton Gabor) și pe episcopul Ioan Robu să continuie tipărirea publicației și în anul următor. Gazeta își conturase drumul și orientarea care vor fi urmate apoi pe întreaga perioadă a existenței sale. Al doilea an al

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
planurilor inițiale 574. Autoritățile bisericii locale 575 au sprijinit publicarea în continuare a revistei: "mă bucur și te felicitez (pe preotul Anton Gabor) mulțumindu-ți, îți dau binecuvântarea cerută (preot N.I. Camilli, episcopul de Iași)"576. Episcopii de Iași au încurajat constant presa catolică din Moldova, iar după 1918 și pe cea din Basarabia indiferent de limba în care erau tipărite publicațiile intervenind pe lângă autoritățile statului pentru a da permisiunea de a apărea aceste reviste, atunci când acest lucru a fost necesar

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Apostolatului Rugăciunii", așa cum a afirmat întemeietorul ei, Anton Gabor în primul număr al acestei publicații. O temă tratată pe parcursul anului 1924 și care s-a încadrat între învățăturile morale publicate în revistă a fost "Curăția". În articolele respective, cititorii erau încurajați, prin multiple pilde, prezentate la finalul fiecărui material, să ducă o viață morală cât mai frumoasă și, în primul rând, cât mai "curată". S-a considerat "Curăția" un rod al convingerii de sine, ca izvor al trăirii sufletești și al

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
dimineața zilei de 27 septembrie 1924 și care a umplut de o adâncă durere întreaga țară. Regele Carol I a murit de bătaie de inimă"607. Pe tot parcursul războiului au fost editate materiale care informau credincioșii și care îi încurajau spre a demonstra o trăire creștină în astfel de momente. A fost relatată o întâmplare petrecută în Paris, unde un soldat rănit aflat în sala de asteptare a gării a cerut să fie spovedit; un alt soldat rănit foarte grav

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
alt articol care a prezentat o problemă delicată era intitulat "Despre căsătoriile mixte", și apărea în numărul opt al revistei Sentinela din anul 1927; în el s-a expus părerea referitoare la aceste căsătorii, care deși erau acceptate, nu erau încurajate: "Mai bine să nu fie deloc căsătorii mixte, ca nimeni să nu fie jignit în convingerea sa și în sentimentele sale religioase"645. Articolul "Biserica împotriva literaturii imorale"646 cuprindea părerea dezaprobatoare a Bisericii ce viza tipăriturile cu caracter imoral

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Nimic fără Dumnezeu 707. Revista Aurora franciscană s-a confruntat cu numeroase probleme financiare, care au dus la întreruperea ei în mai multe rânduri; în perioadele în care a apărut însă, ea a îndrumat cititorii spre o viață mai evlavioasă, încurajându-i să aibă "adevăratul duh al creștinismului, așa cum fusese predicat de Iisus Cristos"708. Revista a apărut cu sprijinul material oferit de membrii Ordinului franciscan, căci nu era foarte răspândită în rândul comunității catolice 709. Existența ei a fost posibilă

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
minimă educație cetățenească și altele). Ele au contribuit la educarea populației catolice. Conștientizând rolul ziarelor în transmiterea învățăturilor creștine și informarea credincioșilor despre problemele trecute și actuale întâmpinate în munca de răspândire a mesajului creștin, Biserica Catolică a sprijinit și încurajat apostolatul prin intermediul presei. Acest lucru s-a concretizat prin apariția mai multor reviste franciscane și diecezane în Moldova. Ele reprezintă o sursă importantă de informare pentru cercetarea și înțelegerea evoluției catolicismului în Moldova. Prin intermediul publicațiilor sale mai importante, presa catolică

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Publice ca manual de școală pentru elevii catolici. În primul deceniu al secolului al XX-lea a susținut, aproape singur, tipărirea broșurii Calendarul catolic. A scos apoi, din proprie inițiativă, Calendarul catolic de perete. Când a apărut revista Viața, a încurajat-o, a sprijinit-o și a colaborat cu articole valoroase.A tipărit în trei ediții cartea de rugăciuni Calea cerului, aceasta fiind una dintre cele mai răspândite scrieri printre catolicii moldoveni. Însă eforturile cele mai mari le-a depus în

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Sanctității Sale Papa Pius al XI către toate nunțiaturile și diecezele din întreaga lume, prin care se sublinia importanța acestei reuniuni; argumentul îl reprezenta interesul manifestat de Papă la întâlnirea din decembrie 1929 cu organizatorii congresului, pe care i-a încurajat și a căror inițiativă a lăudat-o, manifestându-și preocuparea pentru acest eveniment cu caracter mondial ce viza o problemă considerată atât de importantă. Aceste adrese au fost trimise pentru a atrage atenția și pentru a implica pe toți cei

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
exprimată dorința organizării unei expoziții mondiale a presei catolice, ca omagiu adus Papei Pius IX. Direcția L΄Osservatore romano a considerat că este de datoria sa să promoveze îndeplinirea acestei doleanțe cu ocazia a 75 de ani de la fondarea sa, încurajată fiind de adeziunea fermă a principalilor exponenți ai presei catolice din cele mai importante țări ale lumii. Sfântul Părinte nu numai că a "binevoit să primească bine inițiativa", dar ca dovadă a mulțumirii sale, a găzduit expoziția în vila sa

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
tot el i-a felicitat pe organizatorii Expoziției, a prezentat problemele importante existente în societate, a criticat comunismul (pe care l-a identificat ca cea mai mare primejdie pentru societate), a analizat succint relația dintre Biserică și statele lumii, a încurajat opera misionară și a vorbit despre prezența lui Dumnezeu în presa bună promovată de Biserică. Datorită succesului și impactului avut de Expoziție, ea a fost prelungită pe durata unui an întreg, până în mai 1937, deși inițial trebuia să se închidă

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
nunțiului Marmaggi (pe care îl vizitase la București în luna martie a aceluiași an) și în care i-a prezentat planul prin care a încercat să organizeze presa catolică din România. Acțiunea a fost lăudată de nunțiu; el l-a încurajat și și-a manifestat dorința de a fi informat despre ceea ce va reuși să realizeze în privința presei catolice românești 874. Scrisoarea trimisă în aprilie sintetiza activitatea monseniorul Gabor, care a încercat să îndeplinească două obiective majore: organizarea și difuzarea presei

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Pentru contracararea realității descrise, redactorii proiectului au insistat pe necesitatea înființării cotidianului și pe rolul extrem de important al ierarhilor: "Trebuința unui organ care să le hrănească mintea și inima cu hrană sănătoasă și zilnică, să le susțină și să le încurajeze convingerea creștină catolică în mijlocul oricăror contingențe și neajunsuri, se impune, după a noastră modestă părere, ca un imperativ categoric de primă necesitate, pe care, dacă nu-l vom realiza la timp, grea răspundere va apăsa conștiința și numele nostru al

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
presei catolice. El a solicitat sprijin financiar atât pentru Societatea "Presa Bună", cât și pentru alte inițiative din domeniul presei. În raportul menționat mai sus, cerea sprijinul Statului Papal pentru înființarea unui ziar considerat foarte util, în București. Papa a încurajat această inițiativă, promițându-i suportul financiar. În urma unui alt raport în care s-a prezentat demararea proiectului de înființare a ziarului catolic din capitală, Secretariatul Vaticanului răspundea: "Am prezentat Augustului Pontif raportul de la S.V. (...) din 14 septembrie cu privire la dispozițiile favorabile

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]