25,627 matches
-
multeă dintre următoarele: 1Ă suspectează, fără o bază suficientă, că alții îl (oă exploatează, prejudiciază sau înșeală; 2Ă este preocupat(ăă de dubii nejustificate referitoare la loialitatea sau corectitudinea amicilor sau asociaților; 3Ă refuză să aibă încredere în alții din cauza fricii nejustificate că informațiile vor fi utilizate malițios împotriva sa; 4Ă citește intenții degradante sau amenințătoare în remarci sau evenimente benigne; 5Ă poartă pică tot timpul, adică este implacabil(ăă față de insulte, injurii sau ofense; 6Ă percepe atacuri la persoană sau
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
sentimente de insuficiență și hipersensibilitate la evaluare negativă, începând precoce în perioada adultă și prezent într-o varietate de contexte, fiind indicat de patru (sau mai multeă dintre următoarele: 1. evită activitățile profesionale care implică un contact interpersonal semnificativ, din cauza fricii de critică, a dezaprobării sau rejecției; 2. nu dorește să se asocieze cu alți oameni decât dacă este sigur că este apreciat; 3. manifestă reținere în relațiile intime din cauza fricii de a nu se face de râs ori de a
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
evită activitățile profesionale care implică un contact interpersonal semnificativ, din cauza fricii de critică, a dezaprobării sau rejecției; 2. nu dorește să se asocieze cu alți oameni decât dacă este sigur că este apreciat; 3. manifestă reținere în relațiile intime din cauza fricii de a nu se face de râs ori de a nu fi ridiculizat; 4. este preocupat de faptul de a nu fi criticat sau rejectat în situații sociale; 5. este inhibat în situații interpersonale noi din cauza sentimentelor de inadecvare; 6
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
plan social; dă dorința de a evita relațiile cu oamenii, dacă nu este sigur că este agreat; eă existența unor restricții în viață din cauza nevoii de securitate fizică; fă evitarea activităților sociale sau profesionale care presupune contacte interpersonale semnificative din cauza fricii de a fi criticat, respins. Trăsăturile asociate pot include hipersensibilitate la rejecție și critică. 301.6 Tulburarea de personalitate dependentă F 60.7 Tulburare dependentă de personalitate TP Dependentă O necesitate excesivă și pervazivă de a fi tutelat, care duce
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
include hipersensibilitate la rejecție și critică. 301.6 Tulburarea de personalitate dependentă F 60.7 Tulburare dependentă de personalitate TP Dependentă O necesitate excesivă și pervazivă de a fi tutelat, care duce la un comportament submisiv și adeziv și la frica de separare și care începe precoce în perioada adultă și este prezent întro varietate de contexte, fiind indicat de cinci (sau mai multeă dintre următoarele: 1. are dificultăți în a lua decizii comune fără o cantitate excesivă de sfaturi și
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
lua decizii comune fără o cantitate excesivă de sfaturi și reasigurări din partea altora; 2. necesită ca alții să-și asume responsabilitatea pentru cele mai importante domenii ale vieții lui; 3Ă are dificultăți în a-și exprima dezacordul față de alții, din cauza fricii de a nu pierde suportul sau aprobarea; Notă: Nu implică frica reală de retribuție. 4Ă are dificultăți în a iniția proiecte ori a face ceva singur (din cauza lipsei de încredere în judecata sau capacitățile sale, mai curând decât din cauza lipsei
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
din partea altora; 2. necesită ca alții să-și asume responsabilitatea pentru cele mai importante domenii ale vieții lui; 3Ă are dificultăți în a-și exprima dezacordul față de alții, din cauza fricii de a nu pierde suportul sau aprobarea; Notă: Nu implică frica reală de retribuție. 4Ă are dificultăți în a iniția proiecte ori a face ceva singur (din cauza lipsei de încredere în judecata sau capacitățile sale, mai curând decât din cauza lipsei de motivație sau de energieă; 5Ă merge foarte departe spre a
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
sau de energieă; 5Ă merge foarte departe spre a obține solicitudine și suport de la alții, până la punctul de a se oferi voluntar să facă lucruri care sunt neplăcute; 6Ă se simte incomodat sau lipsit de ajutor atunci când rămâne singur, din cauza fricii exagerate de a nu fi în stare să aibă grijă de sine; 7Ă caută urgent altă relație drept sursă de solicitudine și suport când o relație strânsă se termină; este exagerat de preocupat de frica de a nu fi lăsat
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
ajutor atunci când rămâne singur, din cauza fricii exagerate de a nu fi în stare să aibă grijă de sine; 7Ă caută urgent altă relație drept sursă de solicitudine și suport când o relație strânsă se termină; este exagerat de preocupat de frica de a nu fi lăsat să aibă grija de sine. Este caracterizată de: aă încurajarea sau autorizarea acordată altora de a lua decizii foarte importante pentru viața pacientului; bă subordonarea nevoilor personale față de nevoile celor de care pacientul este dependent
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
față de nevoile celor de care pacientul este dependent și supunerea exagerată la dorințele acestora; că subiectul nu dorește să formuleze nici cele mai mici cereri oamenilor de care depinde; dă se simte prost dispus sau neajutorat când este singur, din cauza fricii exagerate de a fi incapabil să-și poarte singur de grijă; eă preocuparea însoțită de teama de a fi abandonat de către persoana cu care are o relație strânsă și de a fi lăsat să-și poarte singur de grijă; fă
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
tulburarea de personalitate schizoidă confirmă că în cazul acesteia lipsește anxietatea, comportamentul fiind dominat de indiferentism în relațiile interpersonale și de absența tendințelor de autodevalorizare. Sunt de menționat și interferențele cu TP de tip borderline pe terenul nesiguranței și al fricii de abandon, dar această structură personologică are tendința de a se angaja în relații intense și instabile. Evitantul se angajează uneori cu dificultate în relația terapeutică, dar se poate dărui necondiționat recomandărilor derivate din aceasta. 5.4.2. Tulburarea de
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
termenul de structură maladaptativă precoce. El integrează experiențele maladaptative negative perceptuale, afective sau cognitive trăite într-un mod repetat uneori - în copilărie și adolescență care sub influențele mediului ce sunt percepute ca similare celor anterioare favorizează emoții negative intense precum frica, furia, rușinea sau ura. Acestea afectează constant abilitățile relaționale și adaptative datorită efectului lor cumulativ în timp și corespunzător faptului că au valoarea unor adevăruri indubitabile, de necontestat pentru individ. Terapiile cognitive care asociază și tehnici comportamentale presupun existența unei
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
Abordarea primei categorii se face apelând la principii ale filozofiei Zen, pacientul fiind sprijinit să se concentreze asupra stării prezente plenar conștientizată. În al doilea plan se află cultivarea emoțiilor pozitive și a capacității de control a anxietății, tristeții și fricii precum și a reacțiilor afective la stimulii din mediu. Abordarea toleranței la stres presupune cultivarea capacităților de detașare a situațiilor suprasolicitante sau critice și a aceleia de acceptare a evenimentelor ce nu pot fi controlate. A patra dimensiune terapeutică vizează promovarea
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
anumită zonă, astfel încâ se impune un „aer de familie”. Persoanele din „zona psihopatiei” sunt descrise de obicei ca dominante și manipulative, sigure de sine și egosintone, cu o bună părere despre sine, crescut potențial agresiv, impulsiv-explozive și lipsă a fricii. Manifestarea față de alții e deseori agresivă, violentă în diverse modalități, uneori cu tendința de a batjocori și umili. Psihopații manifestă deseori ură, ostilitate, sunt suspicioși dar și lipsiți de afectivitate și empatie. Se mai notează lipsa remușcării și responsabilității. Această
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
față de alții Caracteristici morale Euforică Instabilă Morocănoasă Depresivă Anxioasă Egosintonie Egocentrism Grandiozitate Siguranță de sine Dominare Manipulare Exploatare Decizie rapidă Impulsiv Exploziv Violent Lezare, vătămare Lipsa de: Generozitate Milă Rușine Culpă Remușcare Agresivitate Anafectivitate Lipsa empatiei Lipsa emotivității și a fricii Trăsături psihologice constante Desconsiderare Dispreț Ură Suspiciune Opozivitate Raportare față de ceilalți Intimidare Chinuire Brutalizare Umilire Deficiențe în identificare Atașament, introjecție, reprezentarea altora în sine, relații obiectuale Încălcarea normelor Deficit în înțelegerea semantică a valorilor Deficiențe de planificare a vieții; nu
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
psihopatul secundar sau „sociopat”, în structura căruia influențele familiale și în general cele psiho-sociale joacă un rol major. Psihopatul primar ar avea disfuncții ale lobului frontal și e în mare măsură transmis genetic un temperament aparte, lipsit de reacții de frică și puțin influențabil prin educație, detenție și psihoterapie. El nu avea un echipament neurofiziologic destul de dezvoltat pentru a prelua cogniția socială bună, parentală și educațională, dar preia cu ușurință modele impulsive sau de indiferență afectivă. Sociopatul e mult mai frecvent
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
un agresor - la fel ca animalul de pradă - pentru a avea succes asupra victimei trebuie să posede anumite calități bio-psihice specifice. Alte particularități bio-psihologice ale psihopatului aparțin vieții afective. Inafectivitatea tranzitivă, lipsa de empatie, de emoționalitate și mai ales de frică sunt caracteristici mereu subliniate. Și acestea ar avea o bază genetică ce conduce la o disfuncție cerebral-psihică. Lipsa răspunsului la stimuli fobogeni e demonstrată experimental. Ea se corelează cu faptul că psihopatul nu învață din experiență. Studiile se referă la
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
subliniate. Și acestea ar avea o bază genetică ce conduce la o disfuncție cerebral-psihică. Lipsa răspunsului la stimuli fobogeni e demonstrată experimental. Ea se corelează cu faptul că psihopatul nu învață din experiență. Studiile se referă la „slaba condiționare la frică” (LYKKEN, 1957, PATRICK, 1994Ă sau la „hipo-arrousal la stimuli negativi” (FOWLEY, 1992Ă. LYKKEN studiind răspunsul electrodermal la stimuli necondiționați și un chestionar de preferințe afective diferențiază psihopații primari de cei secundari sau nevrotici. Primii au în mod clar un nivel
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
confruntându-se ușor cu experiențe ce pot induce spaima. Experiențele au fost repetate (PATRICK, 1993, 1994Ă indicând că răspunsul redus la stimulii fobogeni e o variantă extremă a normalității. Se cere menționat totuși că, în anumite împrejurări, lipsa disponibilității pentru frică poate fi adaptativă. Astfel, cei cu o astfel de caracteristică de multe ori se descurcă foarte bine în luptă. Agresivitatea crescută este și ea considerată un factor fundamentat biologic, la fel ca lipsa fricii și inafectivitatea. Anumite rețele neuronale și
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
în anumite împrejurări, lipsa disponibilității pentru frică poate fi adaptativă. Astfel, cei cu o astfel de caracteristică de multe ori se descurcă foarte bine în luptă. Agresivitatea crescută este și ea considerată un factor fundamentat biologic, la fel ca lipsa fricii și inafectivitatea. Anumite rețele neuronale și sisteme de neurotransmisie susțin agresivitatea, care este în sine o dimensiune naturală și adaptativă a animalelor și omului. Excesul de agresivitate și mai ales lipsa de control, de autocontrol și modelare, de transpunere în
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
îndrăgostitei care înșală fără să se implice sentimental, dar nu ascunde și nu cruță „naivitatea” politică a autoarei în „obsedantul” deceniu. SCRIERI: La scara 1/1, București, 1947; Sufletul nostru, București, 1949; An viu nouă sute șaptesprezece, București, 1949; Nică fără frică, București, 1950; Ce-a văzut Oana, București, 1952; Horea nu mai este singur, București, 1952; Tinerețe, București, 1953; Florile patriei, București, 1954; Versuri alese, București, 1955; Vârstele anului, București, 1957; Dialogul vântului cu marea, București, 1957; Botgros, cățel fricos, București
CASSIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286136_a_287465]
-
wenige grosse Gesetze, die sich überall manifestieren.” („Totul se reduce la câteva legi mari care se manifestă pretutindeni.”) Goethe „ jAponon devlabon cavrma panroiv tine".” („Puțini reușesc fără osteneală.”) Pindar „Ad mercedem dii sumus, ad mercedem impiiț” („Pentru răsplată suntem cu frică de zei, pentru răsplată suntem nelegiuițiț”) Seneca 1.1. Viața și opera lui E.L. Thorndiketc " 1.1. Viața și opera lui E.L. Thorndike" În 1874, în orășelul Williamsburg, Massachusetts, s-a născut al doilea fiu al pastorului metodist al urbei
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
aserțiunea de mai sus nu enunța o lege, ci definea doar un fenomen: „inhibiția asociativă” (associative inhibition)2. Dar a formulat și alte exemple de „inhibiție asociativă” - nutrind probabil o dorință secretă de a sugera universalitatea acesteia. Vom scăpa de frica de a fi obligați să acționăm într-o situație neplăcută, dacă vom râde sau ne vom ocupa cu o problemă mai importantă. Expresia: 9 × 6 = 56, asimilată mecanic, va înceta să-i mai sugereze elevului pe 56 dacă profesorul îl
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
esență o teorie stimul-sugestie-răspuns-răsplată. Potrivit teoriei de reducere a stimulului, o scădere bruscă a forței acestuia funcționează ca o fortificare (reinforcement); atât timp cât stimularea este zero, în absența stimulului nu este posibilă fortificarea; și, urmând fortificarea, stimulul este inevitabil mai scăzut. Frica (fear) poate acționa ca un stimul (drive), și reducerea ei servește ca fortificator. Reflexele necondiționate, fiziologice ca natură, acționează cu valoare de autoapărare a organismului, în timp ce reflexele condiționate, dobândite prin învățare, sunt determinate de cultură sau dobândite prin experiențe proprii
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
creștere perceptibilă a abilității sale de citire. Pe de altă parte, un mediu care-l va sprijini, înțelege și încuraja pentru evaluarea proprie va îndepărta amenințările externe și-i va permite să progreseze pentru că nu va mai fi paralizat de frică. Acesta este unul dintre marile avantaje ale mașinii de învățat, utilizată corect - credea Rogers. Cu ajutorul unei „îngăduitoare” learning machine, cititorul slab va începe de la nivelul său de capacitate și, apoi, fiecare pas făcut într-un minut este marcat de satisfacție
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]