27,087 matches
-
nu-i blama doar pe antisemiți, ci și pe filosemiți, despre care - spunea el - „se vorbește mult prea bine”. „Simpatia, atracția, afecțiunea pe care le exercită evreul asupra unora nu e, În ochii mei, o satisfacție și nici un temei de liniște sufletească. Cei ce declară explicit și chiar cu bună credință că Îndrăgesc neamul nostru Înaintea tuturor celorlalte sunt și ei autorii unei discriminări. Eu Îi prețuiesc pe cei ce nu-și pun În nici un fel problema originii etnice [...]. În esență
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ar putea atrage proletariatul evreu spre agricultură. O soluțiune, după mine, ar fi În această direcțiune colonizarea unei părți a Dobrogei cu evrei. Statul ar putea concede acolo terenuri (negreșit cu plată), pe care evreii să le cultive În deplină liniște. Va fi o experiență interesantă din toate punctele de vedere. Apoi, În Dobrogea evreii nu vor avea prilej să se plângă de persecuțiuni, căci ei se vor găsi În aceeași categorie cu bulgarii, turcii, tătarii, rușii etc.” (Noua Revistă Română
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
vânătorii de novitale”, cu „condeiul Încărcat de negreală”, de la „foile transilvane de toate limbi[le]”. „În lipsă de tâmplări sunătoare, de catastrofe și alte asemine picante fapte”, aceste „foi” Încearcă să denigreze Moldova, „care se bucură de cea mai deplină liniște”. Este adevărat - recunoșteau cu jumătate de gură ziariștii moldoveni - că, „la Începerea carnavalului”, românii „s-au Încăerat” cu evreii din Galați, cărora „li s-au stricat fereș[t]ile” și „vor fi urmat și alte vrednice de tânguire neorânduele”. Dar
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Apărării Național Creștine, vor fi chemați șefii responsabili ai partidului cuzist din localitate și le veți cere să declare scris că răspund moralmente și material de orice tulburare a ordinii și de pagube. Veți lua măsuri ca ordinea publică și liniștea cetățenilor să nu fie tulburate prevenind comandamentul militar pentru a vă asigura de sprijin pentru ordine. Dacă șefii cuziști refuză a da declarații veți raporta” În anul 1933, în orașul Dorohoi, un nucleu cuzist cu 23 de membri era condus
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
fost create 10 ținuturi, iar la conducerea lor se aflau rezidenți regali numiți prin decret de către Carol al II-lea, pe o perioadă de 6 ani. Aceștia aveau largi împuterniciri, principala lor sarcină fiind aplicarea hotărârilor guvernamentale, asigurarea ordinii și liniștii publice în ținutul respectiv. Urmărind să atragă tineretul de partea sa, Carol al II-lea a reorganizat Straja Țării, prin decretul lege din 15 decembrie 1938, astfel că, toți băieții între 7 și 18 ani și toate fetele între 7
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
trecând în mâna autorităților militare. La 12 februarie 1938, col.Emilian Procopiescu, prefectul județului Dorohoi, emite Ordonanța nr.1, care, în conformitate cu decretul-lege din 11 februarie 1938 și legea stării de asediu și având în vedere „necesitatea superioară de a asigura liniștea publică și ordinea în stat”, prin art.1, introducea starea de asediu în județul Dorohoi . Art.2 prevedea că toate puterile atribuite de legi, regulamente-n tot ce este referitor la menținerea ordinii publice și siguranței statului trec în totul
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
fi întocmită în raport cu starea de spirit și necesitățile de a asigura ordinea publică și siguranța statului în zona comandamentelor dvs. cuprinzând dispoziții cu privire la: ridicarea și depunerea armelor, dreptul de adunare și de întrunire, cenzura presei, diferite abateri care ar tulbura liniștea. În conformitate cu art. 5 al decretului, comandamentele cu jurisdicție teritorială trebuiau să emită Ordonanța și s-o trimită Inspectoratului general al justiției militare, pentru a fi aprobată de consiliul de miniștri. Corpul IV de armată, cu adresa nr.22184 din 16
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
necesare dispensare, iar școlile au nevoie de reparații. Nimeni nu se manifestă politic: condamnarea lui Codreanu este primită cu satisfacție de părinții tinerilor care au simpatizat cu Garda, doar intelectualii îl regretă. Populația este mulțumită de măsurile guvernului. Administrația conferă liniște, disciplină și muncă. Într-un buletin informativ din mai 1938, pretorul plasei centrale se referă la starea de spirit a populației: „funcționarii nu au primit salariile, populația rurală este îngrijorată din lipsa porumbului de hrană: îl cumpără din Dorohoi cu
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
întregite, ca să vadă limpede de unde vine mântuirea; de la eroica hotărâre a Majestății Tale și de la înțelegerea rosturilor țării și adevăratelor ei interese. Astăzi s-au mai distrus zarva, certurile, bătăile electorale și chiar omorurile și în locul lor se va întrona liniștea, munca, pacea și unirea, pecetluite pe frățeștile îmbrățișări ale poporului, ca în timpurile legendare. Cu adresa nr.4738 din aprilie 1938 se comunică primăriilor din județ să ia cunoștință de raportul cuprins în ID regal nr.1422 publicat în M.
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
craiova, Argeș - București, Mării - Constanța, Dunării - Galați, Nistru - Chișinău, Prut - Iași, Suceava - Cernăuți, Alba Iulia - Alba Iulia, Crișurilor - Cluj, Timiș - Timișoara. Rezidenții regali se bucurau de largi împuterniciri, principala lor sarcină fiind aplicarea întocmai a hotărârilor guvernamentale, asigurarea ordinii și liniștii publice în ținutul respectiv. Constituția din 1938 statua noi principii în organizarea politică și constituțională a statului a făcut necesară o nouă lege administrativă. Suprafața teritorială și populația țării pe ținuturi și unități administrative: 295049 kmp; populația la 1 iulie
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
2989). Prin măsurile luate, generalul Ion Antonescu apărea în fața opiniei publice ca salvatorul mult așteptat. Despre generalul Ion Antonescu presa consemna că este omul Stenogramele Consiliului de Miniștri și hotarele în mare parte au fost pierdute, este chemat să aducă liniște și mângâiere unui neam amărât. Noul guvern format la 14 septembrie 1940 a reprezentat o formulă de compromis între Antonescu și Mișcarea legionară. Dar, această situație a fost în parte, consecința refuzului partidelor istorice de a se implica în mod
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
preponderent militar a fost o soluție la starea de confuzie, dezordine și violențe din timpul rebeliunii. Ion Antonescu a afirmat că scopul guvernului era „de a asigura ordinea și de a restabili mersul normal al administrației. Țara are nevoie de liniște și de muncă...Un guvern pe bază militară este exprsia unității și disciplinei pe care o impun împrejurările de azi pe întreg cuprinsul țării. Este utilă precizarea că, din ianuarie 1941 și până în august 1944 executivul nu a avut un
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
mai putem sta de vorbă, într-un amurg, înainte de a pleca la post. Eu revin în ziua de 29 crt. cu autorapidul, la 1 [13] și ceva. Te rog anunț-o și pe soră-mea . Mi-i foarte dor de liniște. Epistolele „Ex Ponto” vin cu toată viteza în limba geților... La revedere, E. Camilar </citation> (14) <citation author=”Eusebiu Camilar” loc="Mamaia" data =”18. VIII. [1]963” desc=”[Vedere: Constanța - Cazinoul]”> Mamaia, Te rog primește salutări ex Ponto . E. Camilar
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
vreau s-o dau gata la 15 septembrie. Din toamnă urmează să încep, la Cronica, seria aceea de articole despre care îți spuneam și care cred că o să mi atragă furtuni din partea unora . Ajuns la Iași, ți-am citit, în liniște articolul despre Cordun , foarte serios, cu disocieri în totul drepte cînd este vorba de originalitatea lui Camilar față de Sadoveanu. Mă interesează forma integrală a studiului. Cînd ne vom revedea - cred că de data aceasta la Iași, așa cum ne-am înțeles
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
credeam. Total: 375 p.). Din volumul de critică (am fost în fugă la București) am scos 100 de pagini. Intră în lucru imediat. De la Scînteia am invitația de a colabora oricînd și cu ce doresc. Ce folos dacă nu am liniștea sufletească favorabilă creației! Poate că nu avem acest lucru fiindcă îl dorim așa de mult. Cine știe! Soția mea trimite dnei Ani salutări amicale, la care alătur și eu respectuoase omagii. Pentru cei mici, bucuria noastră că acum sînt mici
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
-mi scrii lung... Răspunsul îl aștept repede. Ce face finul? Ce spune el acum! Dar Roxana? Sîntem prea mă guliți că ne pomenește mereu, nașii de la Iași... Ne este dor de ei. Din partea noastră, multă sănătate și noroc. Doamnei Any, liniște în apropiata vacanță. Cu toată prietenia, Mihai Drăgan Campaniile lui Ibrăileanu au intrat la tipar. P.S. Răspunde-mi, pe puncte, la toate... Dl șt. Avădanei a pregătit o admirabilă pagină Keats, pentru februarie (200 ani de la naștere, aniversare U.N.E.S.C.
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
revanșez cu ceva pentru Ateneu . Îți trimit, alăturat, decupat, articolul din Flacăra Iașului . Cu poșta de mîine vă trimit Sadoveanu cu prefața și tabelul cronologic scrise de mine. în numele meu și alor mei îți doresc multă sănătate și noroc, mare liniște sufletească. Multă sănătate Anei și copiilor. Ei să ia note cît mai mari că eu sunt în tratative cu Moș Crăciun... Cu toată prietenia, Mihai Drăgan P.S. Cred că ar fi o surpriză deosebită un volum cu scrisorile lui Camilar
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
că le încerc chiar în această scrisoare. Multă sănătate și noroc la toți. N.B. Scrie-mi. Devotat, M. Drăgan </citation> (118) (119) <citation author=”Mihai Drăgan” loc="Iași" data =”18 sept[embrie] 1978”> Dragă Costică, Abia acum găsesc răgaz și liniște sufletească pentru confesiuni epistolare. Am avut o sesiune grea. Mai ales examenul de definitivat m-a obosit. Îmi pare foarte rău de Lucica. Dacă mergea mai departe de teză, puteam conta pe înțelegerea lui Al. Andr[iescu], cu care am
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
știre, dacă revista nu era [e] deja în mașini. Știri și informații literare într-o altă scrisoare. Reîntîlnirea noastră m-a bucurat mult, iar tensiunea intelectuală a școlarilor noștri Roxana și Ducu, bravul nostru fin, mi-a umplut sufletul de liniște și bucurie pe care am transmis-o și acasă. Din partea noastră multe urări de sănătate la toți. Cu toată prietenia, Mihai Drăgan P.S. Ai vorbit la telefon cu G. Gheorghiță? </citation> (123) <citation author=”Mihai Drăgan” loc="Iași" data =”14
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
și acum încă) un alt necaz, la deget (arătătorul de la dreapta), de unde imposibilitatea de a scrie lejer. Pentru interviu (mai am încă pe masă două seturi de întrebări - unul pentru Orizont și altul pentru o revistă școlară) îmi trebuie puțină liniște (la noi, acum, multe ședințe, febră electorală etc.). Curînd sper să pot veni la Bacău pentru cîteva treburi (inclusiv, de familie) și să găsesc timp să stăm puțin de vorbă. Vreau să cunosc și eu istoria cu Zeroiu (înțeleg că
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
citation> (155) <citation author=”Mihai Drăgan” loc="Iași" data =”2 iulie 1992”> Dragă Costică, Abia acum am posibilitatea să-ți trimit biletele pentru decontarea drumului. Pentru orele de curs ținute nu este nevoie să mi se plătească. N-am avut liniștea să scriu articolul promis. Precum ai văzut acum trebuie să mă ocup de altceva, de „opera” unui domn tovarăș care, avînd revista la îndemînă și fiind el și puțin nebun, își bate joc de marii scriitori romîni. M-ar interesa
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
abandon, renunți la ideea unui „Jurnal al lui Petronius” cu care m-ai chinuit astă-vară, pînă ce mi-am zis evaziv: Nu... Revenirea d-tale m-a pus din nou pe gînduri. și înainte de orice, țin să-ți mulțumesc. în liniștea monumentală de aci, în decorul larg, dominant, al imperiului unei cuceritoare spiritualități, m-am gîndit din nou la obsesiile d-tale și mi-am zis: Da, da, dacă iese de aici o carte... Dragă Călin, dacă-mi mai poți oferi
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
de tare că nu poate întoarce foaia la cartea pe care o citește. Îl ajută soția. Capul însă „îi merge”, după o expresie curentă... Imediat ce mai știu ceva precis, te voi informa. Cred că îți pun întrebări cititorii. Îți urez: liniște în îndeplinirea serviciului de paznic al dreptății. Cu bine, I. D. Lăudat P.S. Dacă crezi că îl supără pe tov[arășul] Rotaru - băcăuan - elogiul lui Cartojan, te dezleg de îndatorire. I. D. L. [P.S.II] N. Cartojan este și a fost
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
nivelul unei asemenea manifestări” (v. „Afirmarea poeziei noastre”, în nr. 43, 26 octombrie 1978, p. 2). În anumite momente, rumoarea îi acoperea pe vorbitorii aflați la tribună. Ca să-i potolească pe cei ce se agitau și pe cei care cereau liniște, Macovescu fu nevoit să le amintească unde se află: „Dragi tovarăși, aceasta e o aulă universitară. în aula universitară, dacă se păstrează liniște se poate auzi din orice colț al ei. Aici se țin cursuri și se pot auzi” (cf.
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
vorbitorii aflați la tribună. Ca să-i potolească pe cei ce se agitau și pe cei care cereau liniște, Macovescu fu nevoit să le amintească unde se află: „Dragi tovarăși, aceasta e o aulă universitară. în aula universitară, dacă se păstrează liniște se poate auzi din orice colț al ei. Aici se țin cursuri și se pot auzi” (cf. Constantin Parascan, Cum i-am cunoscut..., Ed. Convorbiri literare, 2004, p. 192). Pe unii „bîlciul” i-a reconfortat (cum am dedus ulterior din
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]