26,624 matches
-
de la vaca pe care au introdus-o ilegal în clădire pentru a avea parte de lapte proaspăt. Se pare că această vacă nu a fost singura bovină din mansardă; alte vaci erau păstrate în apropierea camerelor ocupate de domnișoarele de onoare, în scopul de a oferi lapte proaspăt pentru bucătării. Această practică a fost întreruptă după incendiul din 1837. După moartea Ecaterinei cea Mare, Ermitajul a devenit o colecție privată de comori a țarilor, care au continuat să o extindă, deși
Palatul de Iarnă din Sankt Petersburg () [Corola-website/Science/298930_a_300259]
-
pentru a primi coroana imperială. Sisot, în 1328, în Roma, Ludwig de Bavaria a primit titlurile de senator și gonfalornier după ce a promis în față marii adunări a reprezentanților urbei, convocată pe Capitoliu, că va apăra și ajuta la impunerea onoarei poporului roman. Pe 17 ianuarie 1328 a fost încoronat de Sciarra Colonna. L-a depus pe papa Ioan al XXII-lea pentru erezie. A încercat să se folosească de teritoriile politice elaborate de Marsiglio de Padova și de William Ockam
Sfântul Imperiu Roman () [Corola-website/Science/298921_a_300250]
-
vorbea la telefon cu sora lui din București. Este autorul a peste 100 volume de poezie, memorialistica, eseistica, traduceri și a peste 5000 de articole și studii, apărute în presa română, germană, franceza, latino-americană, nord-americană, elvețiană. A fost "Cetățean de onoare" al orașului Rio de Janeiro, "Consul de Bolivia" în Honolulu-Hawaii, "Profesor Emeritus" al Universității din Honolulu-Hawaii. În anul 1991 i s-a decernat Decorația de Onoare a Meritului Cultural cu grad de Comandor de către Ministerul Educației și Culturii din Bolivia
Ștefan Baciu () [Corola-website/Science/299014_a_300343]
-
studii, apărute în presa română, germană, franceza, latino-americană, nord-americană, elvețiană. A fost "Cetățean de onoare" al orașului Rio de Janeiro, "Consul de Bolivia" în Honolulu-Hawaii, "Profesor Emeritus" al Universității din Honolulu-Hawaii. În anul 1991 i s-a decernat Decorația de Onoare a Meritului Cultural cu grad de Comandor de către Ministerul Educației și Culturii din Bolivia. Din 1996 este declarat "Cetățean de onoare" post-mortem al Nadeșului.
Ștefan Baciu () [Corola-website/Science/299014_a_300343]
-
de Bolivia" în Honolulu-Hawaii, "Profesor Emeritus" al Universității din Honolulu-Hawaii. În anul 1991 i s-a decernat Decorația de Onoare a Meritului Cultural cu grad de Comandor de către Ministerul Educației și Culturii din Bolivia. Din 1996 este declarat "Cetățean de onoare" post-mortem al Nadeșului.
Ștefan Baciu () [Corola-website/Science/299014_a_300343]
-
(n. 21 septembrie 1864 București - d. 17 februarie 1947 Paris) a fost o scriitoare română stabilită în Franța, membră de onoare a Academiei Române, laureată în două rânduri cu premiul Academiei Franceze. A avut o bogată activitate politică și literară la Paris. A avut o idilă cu viitorul rege Ferdinand, relație dezaprobată de regele Carol I și guvern. S-a născut la
Elena Văcărescu () [Corola-website/Science/299025_a_300354]
-
Uniri de la 1918. Începând din anul 1919 este numită de către regele României ca secretar general al Asociației Române pe lângă Societatea Națiunilor pentru o perioadă de douăzeci de ani. Pentru meritele sale, guvernul francez îi decernează ordinul Cavaler al Legiunii de Onoare. Ca urmare, în anul 1925, Elena Văcărescu devine membru de onoare al Academiei Române, ea fiind prima femeie din România care a beneficiat de acest titlu. Moare la Paris, la 17 februarie 1947, și este înhumată în cripta familiei Văcăreștilor din
Elena Văcărescu () [Corola-website/Science/299025_a_300354]
-
României ca secretar general al Asociației Române pe lângă Societatea Națiunilor pentru o perioadă de douăzeci de ani. Pentru meritele sale, guvernul francez îi decernează ordinul Cavaler al Legiunii de Onoare. Ca urmare, în anul 1925, Elena Văcărescu devine membru de onoare al Academiei Române, ea fiind prima femeie din România care a beneficiat de acest titlu. Moare la Paris, la 17 februarie 1947, și este înhumată în cripta familiei Văcăreștilor din cimitirul Bellu. Ea a lăsat moștenire Academiei Române, prin testament, majoritatea averii
Elena Văcărescu () [Corola-website/Science/299025_a_300354]
-
probabil de James Hepburn. Puțin mai târziu, în 15 mai 1567 James Hepburn se căsătorește cu Maria Stuart, ceea ce acreditează zvonurile că ea a fost complice la asasinarea lui Henric Stuart. Elisabeta I i-a scris: "Ce alegere greșită pentru onoarea voastră graba de a vă căsători cu un așa subiect, care în afara unor lipsuri notorii, este acuzat public de uciderea fostul vostru soț, în care ați fi și voi implicată, chiar dacă noi nu credem în această idee". Aceste evenimente duc
Elisabeta I a Angliei () [Corola-website/Science/298980_a_300309]
-
Începând din 1916 Martha Bibescu a condus un spital pentru răniți la București, unde a rămas sub ocupație germană, a servit drept prețioasă sursă de informații pentru Guvernul român refugiat la Iași. Zoe Bengescu, fiică a uneia dintre doamnele de onoare ale reginei Elisabeta și nepoată a lui Titu Maiorescu, nota la 1 noiembrie 1918: "La spital am fost foarte îngrijorate în ultimele zile din cauza arestării Marthei Bibescu, directoarea noastră. Pare o afacere misterioasă [...]. Este o mare comediantă. Două lucruri sunt
Martha Bibescu () [Corola-website/Science/299027_a_300356]
-
poet și dramaturg rus. Adevărat „copil al secolului” este poetul care „a săvârșit una dintre cele mai mari revoluții literare cunoscute de istoria literaturii universale.” S-a născut la 19 iulie 1893 în satul georgian Bagdadi care mai târziu în onoarea sa a fost numit Maiakovski. Tânărul Maiakovski încă din copilărie s-a obișnuit să respecte pe cei care muncesc, indiferent dacă erau de aceeași naționalitate cu el, sau de alta. Tatăl poetului, Vladimir Konstantinovici Maiakovski, a lucrat timp de 17
Vladimir Maiakovski () [Corola-website/Science/304503_a_305832]
-
de predicții matematice. Cu toate acestea, numele de "neptuniu" a fost deja stabilit unui alt element (cu toate că nu este adresat elementului ce poartă numele de neptuniu, descoperit în 1940). Ca urmare, Winkler numește noul element "germanium" (din latinescul "Germania") în onoarea țării sale. Argiroditul a fost dovedit empiric a avea formula AgGeS. Deoarece acest nou element prezenta anumite similarități cu arsenul și antimoniul, se avea în vedere plasarea acestuia la locul său potrivit, dar similaritățile cu "ekasilicon" a confirmat acel loc.
Germaniu () [Corola-website/Science/304539_a_305868]
-
consacră redactării unui tratat despre pictură, ""The Analysis of Beauty"" ("Analiza Frumosului"), ncare apare la Londra în anul 1753 și este tradusă curând în germană și italiană. În anul 1757, Academia Imperială de la Augsburg (Imperiul Austriac) îl primește membru de onoare. Tot în aceeași perioadă este recunoscut oficial și în Anglia, Hogarth primește funcția de prim-pictor al curții regale, "supraintendent al tuturor operelor aflate în proprietatea Majestății Sale". Deși înaintat în vârstă, continuă să creeze. În anul 1760, pictează ""Alegerile
William Hogarth () [Corola-website/Science/304570_a_305899]
-
Offenbach este asociat cu Al Doilea Imperiu Francez al lui Napoleon al III-lea; împăratul și curtea imperială au fost satirizate subtil în multe dintre operetele sale. Napoleon al III-lea i-a acordat personal cetățenia franceză și Legiunea de onoare. Odată cu izbucnirea Războiului franco-prusac în 1870, Offenbach a ieșit din grațiile Parisului din cauza relațiilor imperiale și a originii germane. A rămas de succes în Viena și Londra și și-a restabilit cariera în Paris în anii '70, reinterpretând mai multe
Jacques Offenbach () [Corola-website/Science/304533_a_305862]
-
le...", reprezentată pe muzica lui Offenbach în 1861. Datorită acestei relații, de care a profitat și Halévy în cariera sa politică, Offenbach a obținut cetățenia franceză la începutul anului 1860, pentru a fi decorat peste un an cu "Legiunea de Onoare", cel mai înalt ordin francez. Pe la mijlocul lunii februarie 1860 Offenach a organizat spectacolul "Le Carnaval des Revues", care trecea în revistă cele mai celebre melodii ale sale și prezenta în plin carnaval mai multe parodii muzicale noi. Printre acestea s-
Jacques Offenbach () [Corola-website/Science/304533_a_305862]
-
natură a genera încredere în sursele și metodele de documentare istorică ale lui Joseph von Scheffel, chiar dacă este doar un cântec de voie bună. În orice caz, nu există dovezi că acest cântec despre Timișoara scris de un cetățean de onoare din Karlsruhe ar fi constituit un argument pentru înfrățirea celor două orașe. Pe de altă parte însă, volumul de versuri Frau Aventiure, Lieder aus Heinrich von Offendingens Zeit (Frau Aventiure, cântece din vremea lui Heinrich von Offendingen) publicat în 1863
Joseph Victor von Scheffel () [Corola-website/Science/304535_a_305864]
-
constituie elemente ale unui roman istoric pe care Scheffel îl plănuia, urmând să prezinte geneza Cântecului Nibelungilor și concursul trubadurilor de pe Wartburg, dar pe care nu a apucat să-l finalizeze. În 1875 i se acordă titlul de cetățean de onoare al orașului Säckingen. Ulterior a mai obținut cetățenia de onoare a orașelor Karlsruhe (1876), Radolfzell (1876) și Heidelberg (1886) . Cu ocazia împlinirii a 50 de ani a fost decorat la 3 februarie 1876 cu "Ordinul Coroanei din Württemberg" iar la
Joseph Victor von Scheffel () [Corola-website/Science/304535_a_305864]
-
plănuia, urmând să prezinte geneza Cântecului Nibelungilor și concursul trubadurilor de pe Wartburg, dar pe care nu a apucat să-l finalizeze. În 1875 i se acordă titlul de cetățean de onoare al orașului Säckingen. Ulterior a mai obținut cetățenia de onoare a orașelor Karlsruhe (1876), Radolfzell (1876) și Heidelberg (1886) . Cu ocazia împlinirii a 50 de ani a fost decorat la 3 februarie 1876 cu "Ordinul Coroanei din Württemberg" iar la 16 februarie 1876 a fost înnobilat de către Marele Duce de
Joseph Victor von Scheffel () [Corola-website/Science/304535_a_305864]
-
în 1926 la Säckingen, pentru comemorarea a 100 de ani de la nașterea poetului. Altă serbare importantă a avut loc în același oraș în 1976 comemorând 150 ani de la nașterea sa. După moartea poetului au fost ridicate mai multe statui în onoarea sa. Primul dintre acestea, construit în orașul Ilmenau din Turingia, este un mic monument de piatră pe care era fixat o placă de bronz 67 cm diametru, cu un relief reprezentându-pe scriitor, executat de sculptorul Luis Weise Sr. Monumentul a
Joseph Victor von Scheffel () [Corola-website/Science/304535_a_305864]
-
faptul că hanul era un loc unde îi plăcea lui Walter Ulbricht să stea când venea la băi la Bad Liebenstein, dar imaginea unei statui preamărind ideea de unificare a Germaniei nu era considerată politic periculoasă. O altă statuie în onoarea lui Scheffel, construită în 1933, există în orașul Gößweinstein. Scriitorul s-a oprit în oraș pentru ultima oară în anul 1883 și a stat la hanul Distler, care mai există și astăzi, fiind numit hanul Scheffel. Statuia reprezintă un tânăr
Joseph Victor von Scheffel () [Corola-website/Science/304535_a_305864]
-
1948 dirijează conferința UNESCO de la Beirut. Paul Ricoeur publică în același an "Gabriel Marcel et Karl Jaspers" la Editura Temps présent din Paris. Gabriel Marcel este la apogeul activității sale creatoare, îi este decernat distincția de Ofițer al Legiunii de Onoare. În 1949 îi este decernat Marele Premiu pentru literatură al Academiei Franceze și publică la Editura Plon, piesele "L'Emissaire, Le Signe de la Croix, La Fin des temps" în volumul "Vers un autre royaume." Editurile Nauwelaerts și Vrin reeditează "Positions
Gabriel Marcel () [Corola-website/Science/304585_a_305914]
-
împinse pe mulți din ei să părăsească țara, spre a-și mîntui credința. Toate aceste le făcea Ștefan, pentru a răscumpăra prin masca religiozității nenumăratele sale abuzuri, și mai ales desfrânările sale cele nesăturate, care erau o veșnică amenințare pentru onoarea celor mai nobile femei. Și cum să nu se fi supus toată lumea poftelor lui, cînd cruzimea întrecea încă desfrînarea lui? Oamenilor celor mai nevinovați li se tăia nasurile și urechile, li se scoteau ochii, li se tăia limba; membrele lor
Armenii din România () [Corola-website/Science/304593_a_305922]
-
decan al Facultății de Științe din București. Ca profesor universitar a format mai mulți studenți, unii dintre aceștia ajungând mai târziu cercetători valoroși. Printre aceștia pot fi enumerați: Traian Gheorghiu, Ștefan Vencov, A. Ionescu, N. Bărbulescu. A fost membru de onoare al Academiei de Științe din România începând cu 21 decembrie 1935 . Prof. Constantin I. Miculescu a încetat din viață la data de 29 decembrie 1937 în București. A fost înmormântat, conform dorinței exprimate de acesta, în comuna Șuici, din județul
Constantin Miculescu () [Corola-website/Science/304656_a_305985]
-
democrația, filosofia sunt elemente ce au fost moștenite de la civilizația greacă și se manifestă și azi. Prima manifestare culturală a fost lucrările literare ale lui Homer: Iliada și Odiseea ce istoriseau desfășurarea Războiului Troian. Explorează viețile războinicilor ce luptau pentru onoare, răzbunare, câștig personal, eroism și victorie. Mosternirea Iliadei a fost o moștenire a Greciei arhaice ce reprezenta o cale de rezolvare a disputelor pe cale violență. Mici orașe individuale s-au constituit în secolele VIII-V i.e.n. numite polisuri, formate din
Antichitatea () [Corola-website/Science/304633_a_305962]
-
aflase prin șiretlic punctul vulnerabil al eroului chiar de la soția lui. În felul acesta, Hagen șterge rușinea lui Gunther și aduce comoara nibelungilor în stăpânirea burgunzilor. După codul valorilor populare de atunci, el devine un ucigaș nemernic, dar după codul onoarei cavalerești a epocii, rămâne un vasal loial suzeranului său. După 13 ani de doliu și durere, crăiasa burgundă acceptă să îl ia de soț pe Atila, regele hunilor, dar nu din dragoste, ci sperând că va găsi o cale să
Cântecul Nibelungilor () [Corola-website/Science/304697_a_306026]