24,125 matches
-
aranjament și se bucura de sprijinul vehement al Ankarei. Soarta Ciprului - prins Între efortul britanicilor de a scăpa de un vestigiu imperial incomod și străvechea ostilitate greco-turcă - a rămas Îngrijorător suspendată de-a lungul anilor ’50. Când proiectul de Enosis (unire cu Grecia) i-a fost refuzat, conducerea greco-cipriotă a insulei a acceptat cu inima Îndoită independența oferită În 1960 de Marea Britanie, care și-a rezervat doar anumite drepturi de tranzit și o bază aeriană cu importanță strategică. Suveranitatea și Constituția
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
aducă Germania de Vest În Est. Pentru ca est-germanii să nu Își părăsească țara, liderul vest-german s-a gândit să o desființeze. La fel ca În secolul al XIX-lea, unificarea Germaniei urma să fie realizată În primul rând printr-o unire monetară, căreia i-a urmat În mod inevitabil unificarea politică. Ideea unei „confederații”, sprijinită inițial de RFG și urmărită cu Îndârjire de cabinetul lui Hans Modrow, a fost abandonată, iar la alegerile organizate În grabă În martie 1990, candidații creștin-democrați
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
În ce mai rămăsese din Iugoslavia luiMiloševiæ; ei au votat Întocmai la referendumul de la sfârșitul lui februarie 1992. Dar sârbii din Bosnia, expuși de luni Întregi aluziilor Belgradului la masacrele ustașilor și la un viitor jihad musulman, preferau, se Înțelege, unirea cu Serbia (sau, cel puțin, autonomia locală) unui statut minoritar În cadrul statului musulmano-croat condus de la Sarajevo. Când Bosnia (adică liderii croați și musulmani; sârbii au boicotat referendumul și votul În parlament) și-a declarat independența În martie 1992, soarta republicii
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Rugova, tinerii albanezi (sprijiniți moral și militar de Albania) renunțau treptat la rezistența nonviolentă, orientându-se spre UÇK (Armata de Eliberare din Kosovo). Creată În 1992 În Macedonia, UÇK avea ca obiectiv lupta armată pentru independența enclavei Kosovo (și poate unirea cu Albania). Tacticile ei - atacuri de gherilă asupra secțiilor de poliție izolate - i-au furnizat lui Miloševiæ pretextul pentru a condamna orice rezistență albaneză ca fiind teroristă și a intensifica violența propriilor campanii. În martie 1998, când forțele sârbe Înarmate
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
În Aberdeen și În nord-est -, cât și de politica regională a Comunității Europene, care le-a permis administratorilor și oamenilor de afaceri scoțieni să ocolească Londra, stabilind legături directe cu Bruxelles-ul. Dar Scoția, deși legată de Anglia prin Actul Unirii din 1707, a fost dintotdeauna un teritoriu aparte. Conștiința ei de sine se bazează nu atât pe distincții lingvistice sau religioase, care (deși reale) au devenit secundare pentru cei mai mulți locuitori, cât pe un melanj curios de superioritate și resentiment. Căci
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
val de crime Îndreptate Împotriva străinilor și a minorităților care i-a determinat pe unii comentatori să ridice probleme de natură mai generală: Günter Grass a acuzat indiferența egoistă a culturii politice vest-germane și entuziasmul orbesc al țării pentru o unire „nemeritată”, susținând că responsabilitatea pentru violența rasială (mai ales În orașele industriale defuncte, aflate În paragină, din fosta RDG, unde sentimentele xenofobe erau cele mai puternice) trebuia atribuită În mod direct elitei politice, amnezică și suficientă. Deși nivelul violenței publice
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
410; sistemul economic 393-396; strategia presiunii ascunse 131-132; tactici de confruntare 142; tranziția către ieșirea din Î 625-639; tranziția de la capitalism la Î 625-639; tranziția de la nazism la Î 185-186; tratamentul colaboratorilor după căderea Î 637; trecutul nazist/fascist 68-69; unirea cu socialismul 132 comuniști; atragerea intelectualilor 191; decizia de a deveni Î 191; evrei 400; intelectuali și Î 188-205; procesele Î 172-174; „reciclați” 632; slovaci 404-405 comuniști „reciclați” - vezi comuniști Comunitatea Economică Europeană (CEE) 280-286, 486; acordul „șarpele În tunel
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
338; transformări radicale 343-344; vezi și state asistențiale socialism; afectarea Încrederii În Î 514-515; Cehoslovacia 405-406; credința În superioritatea 337-338; dezavantajul sistemului economic 529-535; disfuncționalitatea 535; escrocherie barbară 514; identificarea cu munca urbană 374; Polonia 134-135; poluarea 523-524; Ungaria 135-136; unirea cu mișcările comuniste 132 sociologia cunoașterii 440-441 Sokolovski, Vasili 126-127 Solana, Javier 621 Soljenițîn, Aleksandr 391, 427, 513-515, 535, 552 Sollers, Philippe 693 soluția finală - vezi Holocaust soluția sovietică pentru locuințe 357 Sontag, Susan 657 Sotelo, Calvo 478 Souvarine, Boris
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
de către statele ce făceau parte la acea dată din Consiliul Europei. Textul rezoluției lor aduce alegerii făcute o justificare poetică, dacă nu chiar păgână: Pe fondul albastru al cerului Apusului, stelele care simbolizează popoarele Europei formează cercul în formă de unire. Ele sunt în număr de douăsprezece, simbol al perfecțiunii și al desăvârșirii..."91 Tot în anul 1955, mai exact între 1 și 3 iunie, conferința de la Mesina avea să concretizeze "relansarea europeană". La data de 25 martie 1957, la Roma
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
616365 CRAIOVA Librăria Școlii, str. M. Viteazu, bl. 7-14, tel. 0251.412588 DEVA Librăria Prescom Divers, str. Ana Ipătescu nr. 11, tel. 0254.213782 IAȘI Librăria Casa Cărții, Bd. Ștefan cel Mare nr.56, tel. 0232.270610 Librăria Junimea, Piața Unirii nr. 4, tel. 0232.412712 Librăria M. Eminescu, str. 14 Decembrie 1989, nr. 1, tel. 0232.264528 Librăria Cubul de sticlă, Bd. Carol I nr. 3-5, tel. 0232.215683 Librăria Alexandria, Str. Al. Lăpușneanu nr. 21, tel. 0232.206066 PITEȘTI
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
lupii și hienele securității care osândeau și ucideau din ordin, premeditat și fără vină, așa zis în numele poporului. Totul era spionare, pâră, crimă, înverșunare și gropi comune, cu cadavre mutilate. Dar adevărul și cunoașterea lui cere luptă și unitate națională. Unire-n cuget și simțiri înseamnă braț puternic, biruință. CEREM LEGALITATE Tot românul fără deosebire de originea etnică și credință religioasă, este egal în fața legilor (vechea constituție). Decenii, legionarii au fost prigoniți, maltratați, schingiuiți, înmormântați de vii, arși în crematoriu și
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
ne gândim numai la viața noastră personală, ci și a Neamului, pentru ridicarea la demnitatea de altădată, când strălucea în istorie. Pentru aceasta trebuie jertfă. Căpitanul a întemeiat o școală a jertfei și iubirii de Dumnezeu și neam, dârzenie și unire. Ajutorul reciproc înseamnă dragoste, iar dragostea înseamnă pace, lege plăcută lui Dumnezeu și folositoare omului. Să ne alimentăm permanent din această lege! Existența noastră ca Neam ne este amenințată și avem o singură cale care să ne asigure continuitatea, aceea
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
suflet morții cu care împreună am pătimit, azi flori în cer, parfumuri nestinse. Amarul acelor zile negre mai biciuie și astăzi și mușcă din trupurile celor rămași, drumeți încercați. Sunt transferat iarăși la Iași, cetatea Moldovei, cetatea marilor înfăptuiri, Marea Unire, iar din 1919 începutul mișcărilor naționale studențești care se vor extinde, rând pe rând, în toate centrele studențești din țară. Am fost îmbarcat din Pitești via Jilava. Era pe la jumătatea lunii iunie 1951. Nu mai am lanțuri la picioare, nu
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
Rusia, sub firma U.R.S.S. Tineretul legionar a stat stâncă de neclintit pe front, în temnițe, în luptele din munți, oferind morții tinerețea lor. Acesta este adevărul, aceasta este istoria adevărată, nu minciunile vânzătorilor de țară. Toate guvernările de după Marea Unire șiau încheiat veacul prigonind pe legionari, ucigându i în modul cel mai barbar și josnic, degradând chipul uman, trup de om în care s-a întrupat Hristos și a plecat la Dumnezeu din trup de om. Nu spune nimic uciderea
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
și la atitudinile patetice de susținere a idealurilor naționale (Atât de mult al pământului, 1990), în care poetul se vrea un tribun, un purtător de voce al renașterii basarabenilor, al revenirii la matca tradiției, la limba și la valorile clasice; Unire, moldoveni!, Ce vor scriitorii?, Matern la Bucovina sunt poezii cu o puternică amprentă retorică, care în anii de cotitură dintre 1987 și 1991 au înfiorat mulțimile. Lirica lui V., având ca moment de realizare estetică deplină Pasăre Eu, topește în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290464_a_291793]
-
mototolirii hârtiei creponate reprezentând un portret al personajului istoric 6. Educație muzicală cântarea unui cântec cunoscut despre personajul istoric sau, de ce nu compunerea unor versuri și a unei melodii proprii 7. Educație fizică:Învățarea unor pași de dans (ex.: Hora Unirii). Doresc să prezint În continuare un model de „proiect” realizat pentru domnitorul Alexandru Ioan Cuza, mai ales că În luna ianuarie s-au sărbătorit 148 de ani de la Unirea Principatelor Române. Acest proiect a permis abordarea transdisciplinară a Învățării școlare
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Surdu Janeta, Surdu Mircea () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93540]
-
proprii 7. Educație fizică:Învățarea unor pași de dans (ex.: Hora Unirii). Doresc să prezint În continuare un model de „proiect” realizat pentru domnitorul Alexandru Ioan Cuza, mai ales că În luna ianuarie s-au sărbătorit 148 de ani de la Unirea Principatelor Române. Acest proiect a permis abordarea transdisciplinară a Învățării școlare și a oferit elevilor cunoștințe În rezolvarea sarcinilor propuse. Principalele obiective ale acestui proiect au fost: - să identifice și să folosească informații provenite din lecturi și legende istorice - să
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Surdu Janeta, Surdu Mircea () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93540]
-
Într-o manieră simplă și clară un personaj istoric folosind surse istorice și literare date - să utilizeze tehnici simple de construcție și finisare pentru realizarea unui colaj din diferite materiale - să Învețe să cânte cel puțin o strofă din „Hora Unirii” - să Învețe pași simpli de dans specifici cântecului „Hora Unirii” - să realizeze desene reprezentative pentru tema dată - să se integreze În activitățile de grup - să-și asume responsabilități individuale și de grup A fost o activitate În echipă dar și
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Surdu Janeta, Surdu Mircea () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93540]
-
surse istorice și literare date - să utilizeze tehnici simple de construcție și finisare pentru realizarea unui colaj din diferite materiale - să Învețe să cânte cel puțin o strofă din „Hora Unirii” - să Învețe pași simpli de dans specifici cântecului „Hora Unirii” - să realizeze desene reprezentative pentru tema dată - să se integreze În activitățile de grup - să-și asume responsabilități individuale și de grup A fost o activitate În echipă dar și o activitate individuală a fiecărui elev deoarece elevii s-au
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Surdu Janeta, Surdu Mircea () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93540]
-
echipă dar și o activitate individuală a fiecărui elev deoarece elevii s-au Întrecut pe ei Înșiși În ceea ce privește colectarea și sistematizarea materialelor. Prima grupă a selectat și sistematizat câteva date istorice atât despre domnitorul Alexandru Ioan Cuza, cât și despre Unirea Principatelor. Astfel, au realizat următoarele materiale: Unirea din 1859 - Două citate despre Unire (N. Bălcescu și Al. I. Cuza) - Harta Principatelor Unite (au colorat, Moldova și Țara Românească), Cuza și Unirea - Date istorice despre domnitor - Citate despre Cuza de Nicolae
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Surdu Janeta, Surdu Mircea () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93540]
-
fiecărui elev deoarece elevii s-au Întrecut pe ei Înșiși În ceea ce privește colectarea și sistematizarea materialelor. Prima grupă a selectat și sistematizat câteva date istorice atât despre domnitorul Alexandru Ioan Cuza, cât și despre Unirea Principatelor. Astfel, au realizat următoarele materiale: Unirea din 1859 - Două citate despre Unire (N. Bălcescu și Al. I. Cuza) - Harta Principatelor Unite (au colorat, Moldova și Țara Românească), Cuza și Unirea - Date istorice despre domnitor - Citate despre Cuza de Nicolae Iorga sau Al. Papiu Ilarion Alexandru Ioan
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Surdu Janeta, Surdu Mircea () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93540]
-
Întrecut pe ei Înșiși În ceea ce privește colectarea și sistematizarea materialelor. Prima grupă a selectat și sistematizat câteva date istorice atât despre domnitorul Alexandru Ioan Cuza, cât și despre Unirea Principatelor. Astfel, au realizat următoarele materiale: Unirea din 1859 - Două citate despre Unire (N. Bălcescu și Al. I. Cuza) - Harta Principatelor Unite (au colorat, Moldova și Țara Românească), Cuza și Unirea - Date istorice despre domnitor - Citate despre Cuza de Nicolae Iorga sau Al. Papiu Ilarion Alexandru Ioan Cuza - Știați că... Portretul lui Cuza
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Surdu Janeta, Surdu Mircea () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93540]
-
atât despre domnitorul Alexandru Ioan Cuza, cât și despre Unirea Principatelor. Astfel, au realizat următoarele materiale: Unirea din 1859 - Două citate despre Unire (N. Bălcescu și Al. I. Cuza) - Harta Principatelor Unite (au colorat, Moldova și Țara Românească), Cuza și Unirea - Date istorice despre domnitor - Citate despre Cuza de Nicolae Iorga sau Al. Papiu Ilarion Alexandru Ioan Cuza - Știați că... Portretul lui Cuza - caracterizare istorică REZULTATE ALE UNOR LEGENDE SAU LECTURI CU CARACTER ISTORIC„Moș Ion Roată și Unirea” - Ion Creangă
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Surdu Janeta, Surdu Mircea () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93540]
-
Cuza și Unirea - Date istorice despre domnitor - Citate despre Cuza de Nicolae Iorga sau Al. Papiu Ilarion Alexandru Ioan Cuza - Știați că... Portretul lui Cuza - caracterizare istorică REZULTATE ALE UNOR LEGENDE SAU LECTURI CU CARACTER ISTORIC„Moș Ion Roată și Unirea” - Ion Creangă - „Cuza la sultan” - C. Rădulescu Codini - „Cuza-Vodă În țară” - legendă populară istorică românească O altă echipă a Învățat versuri din cântecul „Hora Unirii” iar la prezentarea proiectului au cântat două strofe din cântec și au realizat pași simpli
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Surdu Janeta, Surdu Mircea () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93540]
-
caracterizare istorică REZULTATE ALE UNOR LEGENDE SAU LECTURI CU CARACTER ISTORIC„Moș Ion Roată și Unirea” - Ion Creangă - „Cuza la sultan” - C. Rădulescu Codini - „Cuza-Vodă În țară” - legendă populară istorică românească O altă echipă a Învățat versuri din cântecul „Hora Unirii” iar la prezentarea proiectului au cântat două strofe din cântec și au realizat pași simpli din această horă. Echipa matematicienilor clasei au compus probleme cu una sau două Întrebări având tot un conținut istoric (Ex.: „Cuza avea 54 gărzi, iar
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Surdu Janeta, Surdu Mircea () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93540]