24,143 matches
-
Vaticanul a intervenit de multe ori (inclusiv financiar). Institutului Presa Bună, cu toate departamentele sale (bibliotecă, editură, tipografie), i-au fost alocate în mai multe rânduri fonduri de la Roma, pentru a-l susține și dezvolta și cu scopul de a încuraja activitatea desfășurată în domeniul presei. Printr-o adresă a Secretariatului de Stat al Sanctității Sale, s-a confirmat de exemplu trimiterea sumei de 25.000 de lire italiene, la data de 16 mai 1927, subliniindu-se că "Sfântul Părinte a
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Idem, august 1913, p. 1. 572 Idem, iulie 1913, p. 128. 573 Idem, decembrie 1913, p. 191. 574 Emil Dumea, op. cit., p. 82. 575 N. I. Camilli episcop de Iași (1884-1894 și 1904-1915) și Raymund Netzhammer arhiepiscop de București (1905-1924) au încurajat apariția revistei. 576 Lumina creștinului, noiembrie 1914, p. 1. 577 AERC Iași, dosar 2/1938, f. 14. 578 Idem, ianuarie 1915, p. 28. 579 Ibidem. 580 Idem, mai 1914, p. 145. 581 Idem, octombrie 1914, p. 151. 582 Emil Dumea
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
popular”, cum era subintitulat, îl îndeamnă pe Cazzavillan să editeze începând cu ianuarie 1883 încă o gazetă, „Trebuinciosul”, cu un conținut mai variat, în care literatura originală stă alături de foiletoane romanțioase, traduse din italiană, și de o publicitate foarte activă. Încurajat de succesul comercial obținut și de creșterea tirajului până la cinci mii de exemplare vândute prin abonament sau cu numărul, Cazzavillan se hotărăște să editeze un cotidian, pentru a oferi cititorilor „cele din urmă știri din lumea întreagă telegrafice și telefonice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290367_a_291696]
-
în dezvoltare, dar introduce și elemente suplimentare [Todaro, 1994, p.96]. Modelele de creștere endogenă susțin un rol activ al statului în promovarea dezvoltării economice. În concluzie, teoriile liberale și cele neoclasice promovează o politică liberală în domeniul comerțului exterior, încurajând producția de bunuri pentru export și nu pe cea de substituire a importurilor. Teoriile keynesiene consideră că investițiile publice trebuie să antreneze o cerere internă, statul având un rol major în susținerea economiei prin politicile menite să întărească puterea pieței
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
al Uniunii Europene a fost introdus în 1986 când a fost adoptat Actul Unic European, iar politica regională a fost definită pentru prima dată în Tratatul de la Maastricht din 1992. Se urmărește reducerea diferențelor dintre nivelurile de dezvoltare ale regiunilor, încurajându-se dezvoltarea armonioasă a Uniunii și promovarea egalității de șanse. Diferențele mari de dezvoltare, existente atât între statele membre cât și între regiunile din interiorul acestora, s-au adâncit odată cu aderarea celor zece state în 2004, a României și Bulgariei
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
servicii Politica europeană de dezvoltare are ca scop crearea unui mediu favorabil de afaceri pentru creșterea productivității și a oportunităților de ocupare a forței de muncă, capitalul uman fiind considerat ca sursa principală de creștere a productivității. Astfel, Uniunea Europeană încurajează inițiativa antreprenorială mai ales în rândul întreprinderilor mici și mijlocii, precum și creșterea investițiilor în capitalul uman și în activitatea de cercetare - dezvoltare, ca mobile ale competitivității economice. În acest sens, Sistemul statistic european prezintă indicatori ca: numărul întreprinderilor pe domenii
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
de asigurare a unui nivel de trai echitabil pentru comunitate, stabilizarea piețelor și protecția consumatorilor din punct de vedere al aprovizionării la prețuri accesibile. Ultima reformă a PAC introduce o nouă politică de dezvoltare, respectiv politica de dezvoltare rurală, care încurajează agricultura în ferme, meșteșugurile, turismul și practica agricolă ecologică. Structura agriculturii în statele membre variază considerabil în plan teritorial datorită diferențelor geologice, topografice, climatice, de potențial agricol și infrastructură. Accentul se pune pe diversificarea economiei rurale pentru a crea locuri
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
e atât de abil încât ne dăm greu seama încotro bate, ceea ce ne aduce la propia noastră eroare, aceea de a nu fi destul de bănuitori când citim romanul prima oară, fiindcă ne-am obișnuit cu un anume gen de căutare, încurajată de tradiția romanescă. A venit vremea să ne educăm așteptarea să se contrazică pe sine, trebuie să ne trezim surprinși de propriile așteptări. Dacă cineva are de câștigat de pe urma operei ca joc, acela este cu siguranță lectorul. El este educat
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
mai bun dintre toți și o să-mi placi întotdeauna, orice ți-ar da prin minte să faci din cuvinte". Iar când e vorba de cuvinte și procedee, autorii Desperado au un mare arsenal la îndemână. Ei au nevoie să fie încurajați fiindcă fac mereu numai ce nu se cade, batjocoresc tradiția în toate felurile, și sfârșesc prin a se teme că au mers totuși prea departe, nu mai e cale înapoi. Dacă încurajarea e binevenită, mila e jignitoare. Dacă lectorul dă
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
În universul imaginat de Huxley în distopie, care e în același timp infernul și paradisul literaturii SF, inteligența e descurajată să iscodească. Textul e derutant pentru că tărâmul închipuit de Huxley reprimă înțelegerea, deși romanul despre aceste ființe care nu sunt încurajate să gândească este scăpărător. Ironia lui Huxley este un mod de gândire, dar și manieră literară și ipostază a sensibilității. Ținta ironiei lui Huxley este în principal intriga amoroasă, de care Virginia Woolf era atât de sigură că se poate
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
o carte de proză și poezie de-a dreptul îngrozitoare. A plecat în Turcia cu Arthur Miller, s-a lăsat folosit propagandistic de o organizație kurdă teroristă; apoi l-a insultat pe ambasadorul american la dineu, acuzându-l că ambasada încurajează tortura în Turcia. La întoarcerea în Anglia (împreună cu Miller) a publicat într-un ziar de marcă londonez de dumincă un articol în care se lăuda cu isprăvile lui. Mai târziu a înregistrat un discurs de jumătate de oră la televiziune
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
tehnicii poetice a lui Brownjohn în acest poem, ca și în celelalte, e un semn de modestie și respect pentru lector. Poetul pare să ne spună, Cred ce crezi tu. El ne dă o versiune ternă a poveștii și ne încurajează să ne construim una proprie, cu mister și tot ce ne-ar mai putea atrage. Brownjohn scrie la fel cum vorbește. Pentru poeții Desperado, firescul nu poate lipsi. Pentru ei rima e o monotonie care ucide interesul lecturii. Brownjohn scrie
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
și creativă. Aici apare faimoasa școală de medicină în care se afirmă Herofil (sec. IV - III), cel mai vestit anatomist al antichității, medicina consolidându-și statutul de știință. Ca și Alexandru cel Mare, Ptolemeu I și după el, Ptolemeu II, încurajează științele, artele, medicina. Astronomi, fizicieni, matematicieni, naturaliști imprimă un orizont mai obiectiv vieții, direcționând medicina spre cercetare, experimentare, confruntare de soluții, lăsând mai în urmă filosofarea și preocupându-se mai mult de realitatea funcțională a organismului uman. În edificiul politico-militar
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
din Cetatea Romei; se face controlul prostituției; se instituie iluminatul public; se organizează asistarea medicală a nașterilor, se construiesc băi publice. Sunt preocupări de urbanizarea piețelor, construirea străzilor. Se organizează servicii sanitare pentru militari. Împărații romani au atras, susținut și încurajat pe medici. Aceștia s-au distins creând școli și discipoli, care la rândul lor au strălucit umplând Europa de profesori, terapeuți, farmacologi prin crearea de facultăți și universități de medicină, de spitale și de tratate medicale, sursă de superioară profesionalizare
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
peste tot fiind respectați pentru știința lor medicală și pentru fermitatea credinței lor în Christos. S-au făcut repede cunoscuți prin inițiativa de organizare a spitalelor, prin asistența medicală promptă și eficace, prin farmacopeea lor, încât curțile conducătoare i au încurajat, le-au urmat inițiativele, unii convertindu-se la creștinismul nestorian, precum cumnata și nora lui Genghis-Han. Călugării medici nestorieni, deși pretuntindeni converteau la creștinism, au fost protejați până în sec. al XIII-lea, numai de arabi, pentru că ei au creat „dinastii
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
dar și prin vecinătate, s-au arătat receptivi la limba latină prin care s-au desprins de zei, trecând alături de Iisus. Sf. Benedict, fondatorul ordinului benedictinilor, arătând învierea unui călugăr, într-o frescă din 1387 de Spinello Aretino. Sf. Benedict încuraja călugării să aibă grijă de bolnavi, dar a interzis studiul medicinei deoarece credea că vindecările sunt posibile doar prin intervenție divină. Primii germani creștinați au fost vizigoții de la marginea Imperiului Roman. Wulfila (310 - 383), episcopul lor, primise educație creștină în
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
de la domiciliu. Spre deosebire de Renașterea centralizată în Italia, în sec. al XVII-lea apar și alte centre de iradiere filosofică, medicală, literară. în Franța lui Ludovic al XIV, absolutismul luminat al Regelui Soare, coexistând cu democrația în formare, ia partea medicilor, încurajează literele, lasă filosofii să gândească și oamenii de știință să cerceteze, să descopere, să inventeze. Burghezia întreprinzătoare dinamizează secolul, îl umple de conținut. Satira colectivă este în consens cu acest secol, care își propune să formeze un om al probității
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
organelor, țesuturilor cu detalii privind funcțiile acestora. După Bernard viața depinde prioritar de echilibrul mediului interior, al glandelor cu secreție internă, amintind de echilibrul umorilor a lui Hippocrate, pe care Littré îl traduce în franceză chiar în acest timp. Bernard încurajează tinerii fiziologi, spunându-le că în acest domeniu, fiecare cercetător poate ajunge la descoperiri nebănuite. Acuzat de ateism, de materialism, el își afirmă poziția ca fiind la distanță de orice excese precizând că știința nu-și propune să demonstreze existența
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
variată din care vegetalele și fructele să nu lipsească, asemenea produselor lactate. Astăzi vitaminele sunt folosite ca adjuvante în tratarea unor maladii. Vitaminoterapia a eradicat boli și a diminuat frecvența altora. DESCOPERIREA ANTIBIOTICELOR Metodologia biochimică în farmacologie și reușitele ei, încurajează cercetările cu fiecare an al sec. XX. Bătălia contra microorganismelor patogene continuă. Pasteur era convins că viața acestora împiedică viața și la fel de convins era că mari speranțe terapeutice se află în această realitate. în 1871, Lister credea și el că
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Cultura în care trăim tratează această problemă ca pe una ce ține de igienă, alimentând preocupările fetelor de a rămâne curate si mirosind plăcut și nu se preocupă de feminitatea lor. Cum se poate stimula atitudinea pozitivă față de acest subiect? Încurajând discuțiile pe această temă încă de când încep să se dezvolte sânii și să crească părul pubian, spunându-le fetelor că își pot continua viața în mod normal chiar și în timpul menstruației, încurajându-le să pună întrebări și lăsând mereu o
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
se poate stimula atitudinea pozitivă față de acest subiect? Încurajând discuțiile pe această temă încă de când încep să se dezvolte sânii și să crească părul pubian, spunându-le fetelor că își pot continua viața în mod normal chiar și în timpul menstruației, încurajându-le să pună întrebări și lăsând mereu o cale de comunicare deschisă. O altă sursă de îngrijorare pentru adolescenți este felul în care arată. De cele mai multe ori ei sunt nemulțumiți de ceea ce văd în oglindă. Băieții ar vrea să fie
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
relații bune cu adolescenții și să-i facă să înțeleagă că nimeni nu e perfect, nici măcar ei. 2. Plăcerea de a argumenta. Adolescenții vor să-și exerseze abilitatea de a găsi cât mai multe nuanțe ale unei probleme. Dacă adulții încurajează și participă la aceste argumentări, evitând elegant discuțiile prea personale, vor putea să-i ajute pe tineri să-și consolideze puterea de a-și susține argumentele. 3. Manifestarea conștiinței de sine. Adolescenții pot să se transpună în postura celorlalți și
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
create încât să pună în practică acest mesaj. Cu toate acestea, rezultatele la evaluările externe care se fac sunt un indicator al performanței școlii sau al profesorului și mai puțin al elevului. Autorul vede o contradicție între ceea ce elevii sunt încurajați să facă (pe de o parte). J. Davis face referire la sistemul britanic de învățământ și la Curriculum - ul Național din această țară, care este atât de riguros încât prescrie nu doar ceea ce trebuie făcut, ci și când trebuie făcut
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
vor cere socoteală mai târziu. Nu am dreptul să le impun o doctrină la care nu ader. Îndoctrinez dacă afirm că un elev este incapabil de reușită? Nu, dacă este debil mintal. Da, pentru că eu, ca dascăl trebuie să-i încurajez pe toți după puterile lor. Îndoctrinez, oare, când le impun elevilor anumite reguli de politețe sau un anumit cadru conceptual, fără a le explica acest lucru în totalitate? nu, pentru că regulile de politețe sau de gramatică nu se pot explica
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
ca un proces dinamic, antrenant și plin de satisfacții. Atunci când copilul este pus În fața unui traseu imaginativ, structurat conform modului binar În care limbajul a impus organizarea lumii sale, În care metaforele și fantezia transformă procesul În povești provocatoare, se Încurajează aspirațiile sale spre succes, iar Învățarea devine o experiență atrăgătoare pentru fiecare elev. În general, principalele riscuri pentru Învățare pot fi sintetizate sumar prin: lipsa Încrederii În sine (trebuie notat că lipsa siguranței de sine se manifestă deseori complex, prin
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Alina TABACU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2152]