24,000 matches
-
sfârșitul lui noiembrie 1462, poetul s-a văzut implicat, deși pasiv, într-o altercație de stradă după care a fost arestat, judecat și condamnat la moarte prin spânzurătoare. În urma apelului, Curtea supremă pariziană ("Le Parlement de Paris") i-a comutat condamnarea la expulzarea pe o perioadă de zece ani din Paris, în urma căreia, la vârsta de 31 de ani (1463) François Villon a părăsit orașul și a dispărut definitiv. Biografia lui Villon a rămas, în general, incertă atât din carența de
Opera lui François Villon () [Corola-website/Science/331553_a_332882]
-
altercație al cărui responsabil principal a fost un anume Rogier Pichiart, care a izbutit să fugă cu ajutorul unor călugări franciscani. Alți trei arestați cu această ocazie au fost eliberați, dar asupra lui Villon apăsau antecedentele care au fost decisive în condamnarea sa la moarte prin spânzurare. După condamnarea la spânzurare poetul a scris în închisoare, în așteptarea execuției, un epitaf, un testament lăsat în umbra morții, cinicul „Catrenul lui Villon când a fost condamnat la spânzurătoare” (vezi cap. Stilul villonian), în
Opera lui François Villon () [Corola-website/Science/331553_a_332882]
-
un anume Rogier Pichiart, care a izbutit să fugă cu ajutorul unor călugări franciscani. Alți trei arestați cu această ocazie au fost eliberați, dar asupra lui Villon apăsau antecedentele care au fost decisive în condamnarea sa la moarte prin spânzurare. După condamnarea la spânzurare poetul a scris în închisoare, în așteptarea execuției, un epitaf, un testament lăsat în umbra morții, cinicul „Catrenul lui Villon când a fost condamnat la spânzurătoare” (vezi cap. Stilul villonian), în și, poate cea mai celebră baladă a
Opera lui François Villon () [Corola-website/Science/331553_a_332882]
-
că prietenul său va fi absolvit. Publio își dezvăluie îndoielile și pornește spre Senat. Annio îl imploră pe Titus să aibă clemență față de prietenul său. Publio revine și anunță că Sesto a fost găsit vinovat iar Titus trebuie să semneze condamnarea la moarte. Decide mai întâi să trimită după Sesto, încercând să afle mai multe detalii despre complot. Sesto își asumă toată vina și spune că merită moartea iar Tito spune că o va avea. Dar după mai multe îndoieli interne
La clemenza di Tito () [Corola-website/Science/331586_a_332915]
-
Decide mai întâi să trimită după Sesto, încercând să afle mai multe detalii despre complot. Sesto își asumă toată vina și spune că merită moartea iar Tito spune că o va avea. Dar după mai multe îndoieli interne, Titus rupe condamnarea la moarte pentru Sesto și își dă seama că dacă lumea vrea să îl acuze pe el (Titus) de ceva, îl poate acuza pentru că arată prea multă milă și nu pentru că are o inimă răzbunătoare. În tot acest timp Vitellia
La clemenza di Tito () [Corola-website/Science/331586_a_332915]
-
Cei doi inițiatori, dintre deținuți, ai reeducării din închisoare au fost Alexandru Bogdanovici, respectiv Eugen Țurcanu. Bogdanovici avea o bogată activitate legionară în urmă: arestat întâia oară în 1943, a fost condamnat la 6 luni de închisoare corecțională; a doua condamnare, 3 ani, urmează în 1945, pentru acțiuni de rezistență pe muntele Ciucaș. La ultima arestare, în 1948, era efectiv șeful Corpului Studențesc Legionar Iași. Eugen Țurcanu a fost arestat pe 3 iulie 1948, ca fost membru al Frățiilor de Cruce
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]
-
9 Culme, Peninsula , Năvodari, Midia, Constanța (Stadion) și Eforie Nord. Lagărul Poarta Albă era centrul de repartizare a deținuților spre celelalte lagăre, fiind situat aproximativ la jumătatea distanței dintre Dunăre și Marea Neagră. În general, la Poarta Albă rămâneau cei cu condamnări sub 5 ani iar cei cu condamnări între 5 și 10 ani erau trimiși la Peninsula. Conform documentelor din Fondul Procuratura Regională Constanța, care se referă la deținuți ce lucrau pe șantier (în perioada delimitată majoritatea au constituit-o deținuți
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]
-
și Eforie Nord. Lagărul Poarta Albă era centrul de repartizare a deținuților spre celelalte lagăre, fiind situat aproximativ la jumătatea distanței dintre Dunăre și Marea Neagră. În general, la Poarta Albă rămâneau cei cu condamnări sub 5 ani iar cei cu condamnări între 5 și 10 ani erau trimiși la Peninsula. Conform documentelor din Fondul Procuratura Regională Constanța, care se referă la deținuți ce lucrau pe șantier (în perioada delimitată majoritatea au constituit-o deținuți politici), numărul acestora în perioada 1949-1955 a
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]
-
a-și mulțumi reeducatorii, fapt care ducea la risipă de efort din partea Securității, care era nevoită să verifice faptele pe teren, respectiv numărul mare al morților, au condus la încetarea acțiunii violente. În cadrul acestui proces vor fi înaintați tribunalului pentru condamnare un număr de 22 de deținuți: Eugen Țurcanu, Vasile Pușcașu, Alexandru Popa, Maximilian Sobolevski, Mihai Livinschi, Ion Stoian, Cristian Șerbănescu, Constantin P. Ionescu, Octavian Voinea, Aristotel Popescu, Pafnutie Pătrășcanu, Dan Dumitrescu, Vasile Păvlăvoaie, Octavian Zbranca, Constantin Juberian, Cornel Popovici, Ion
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]
-
un grup catolic spaniol, a susținut că filmul "promovează ura împotriva creștinilor și consolidează clișee false despre Biserica Romano-Catolică." Michael Ordona de la "Los Angeles Times" recunoaște că filmul a fost criticat pentru "disprețul perceput împotriva creștinilor", dar că "lipsa de condamnare a dogmei specifice face ca ținta filmului să fie, în general, fundamentalismul". "Agora" a fost nominalizat la 13 premii Goya, câștigând 7. Filmul a câștigat Premiul de Film al Fundației Alfred P. Sloan (25 milioane $) în 2009 la Festivalul Internațional
Agora (film) () [Corola-website/Science/331638_a_332967]
-
trupelor străine, sunt bani publici", dar atunci când ducele de Ormonde a plecat la Haga pentru a lua comanda forțelor britanice, el a avut, cum a notat episcopul Gilbert Burnet, "aceleași beneficii, care-l făcuseră recent pe Marlborough să câștige o condamnare penală". Aliații au fost uimiți de concedierea lui Marlborough. Francezii, în schimb s-au bucurat de eliminarea principalului obstacol din calea negocierilor anglo-franceze. Marlborough a continuat să-și facă cunoscut punctul de vedere, dar atacat de dușmani și de presa
John Churchill, I Duce de Marlborough () [Corola-website/Science/331734_a_333063]
-
În cazul ' din 2001, Scalia a redactat opinia Curții la o decizie cu 5-4 luată altfel decât pe linii ideologice. Acea decizie a stabilit că imagistica termică a unei case nu este o percheziție rezonabilă în conformitate cu . Curtea a anulat o condamnare pentru fabricarea de marijuana obținută pe baza unui mandat de percheziție obținut după efectuarea unor astfel de scanări, care au demonstrat că garajul este considerabil mai cald decât restul casei din cauza luminilor folosite pentru cultivarea plantelor în interior. Aplicând această
Antonin Scalia () [Corola-website/Science/335606_a_336935]
-
Krivach voce și chitară electrică, , Sorin Zamfir percuție și Gabi Ghiță clape. Ulterior, trupa își ia numele de Emeric Set. În anul 2012 lansează albumul Târziu. Albumul Târziu. câștiga premiul pentru „Cel mai bun album folk al anului 2012”, piesă „Condamnare la toamnă” premiul pentru „Cea mai bună piesă”, iar Emeric Imre titlul de „Cel mai bun artist folk”. În 2014 lansează albumul de iarnă intitulat Iarnă mea cu ochii mari. La realizarea acestui album au contribuit printre alții Jimi El
Emeric Imre () [Corola-website/Science/335737_a_337066]
-
o istorie a Mișcării Legionare, apărută în 1951 la Buenos Aires, retipărită și în România în 1990, este primul care împarte legionarii de după asasinarea Căpitanului în două categorii, "codreniști" și "simiști", atribuindu-i lui Horia Sima absolut toate evenimentele negative de după condamnarea lui Corneliu Zelea Codreanu. El îl acuză pe Sima de îndepărtare de la linia impusă de Căpitan, afirmând că totul s-ar datora colaborării acestuia cu Mihail Moruzov, directorul Serviciului Secret de Informații. În opinia autorului, Horia Sima ar fi fost
Asasinatele din 29/30 noiembrie 1938 () [Corola-website/Science/332551_a_333880]
-
pe caldarâm, profesorul Nicolae Iorga, aflat printre oficialitățile de față, se pretează la gestul inimaginabil de a lovi cu picioarele cadavrele întinse pe asfalt, amănunt consemnat de N. Steinhardt. Un martor ocular ar fi afirmat că "atunci și-a semnat condamnarea la moarte..." Cei 9 au fost numiți Răzbunătorii, intrând definitiv în mitologia legionara. În dimineața zilei următoare, din ordinul lui Carol al II-lea, transmis prin Ernest Urdăreanu, ministrul Casei Regale, au fost împușcați 147 de legionari, câte 3 de
Asasinatele din 21/22 septembrie 1939 () [Corola-website/Science/332605_a_333934]
-
1938. Unul dintre apărători în acest proces a fost avocatul legionar Horia Cosmovici. Procesul a fost revizuit prin Decizia Nr. 4 din 21 Noiembrie 1940 a Comisiei pentru revizuirea proceselor politice, în urma căreia 19 lideri legionari au fost achitați de condamnările pronunțate în urma procesului din iulie 1938, sentința fiind definitivă. Multe din rămășițele pământești ale celor 252 persoane asasinate în 21/22 septembrie nu au fost găsite, mulți din cei asasinați fiind îngropați în secret. Cele care au putut fi identificate
Asasinatele din 21/22 septembrie 1939 () [Corola-website/Science/332605_a_333934]
-
a Universității "Transilvania" din Brașov, Lazăr Onisâi, a fost condamnat definitiv la trei ani și șase luni de închisoare cu executare pentru luare de mită. Până în momentul arestării a fost profesor universitar la disciplina Anatomie-Embriologie. Aceasta a fost a doua condamnare, prima fiind cu suspendare. Onisâi a fost obligat să returneze celor 32 de studenți care l-au denunțat suma de 8.750 de euro. Cadrul didactic a returnat banii, sumele pornind de la 100 de euro și ajungând până la 1.250
Corupția în România () [Corola-website/Science/332931_a_334260]
-
nu „atingere presigiului profesiei". Spre deosebire de avocați, magistrații sunt suspendați din funcție imediat ce s-a pus in mișcare acțiunea penală împotriva lor - indiferent de ce acuzații le sunt aduse și indiferent dacă aceste acuzații au sau nu legătură cu profesia - iar la condamnarea definitivă ei sunt excluși din magistratură. Veronica Cirstoiu, fostă judecătoare a Curții de Apel București, a fost condamnată definitiv la șapte ani de închisoare, în 2016. Ea a fost condamnată pentru că a primit aproximativ 630.000 de euro de la Dinel
Corupția în România () [Corola-website/Science/332931_a_334260]
-
adoptată legea nr. 78/2000, pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție. În perioada august 2005 - 1 octombrie 2012, aproximativ 1.500 de persoane au fost condamnate definitiv pentru fapte de corupție, asociere, asimilate sau în legătură cu faptele de corupție. Condamnarea definitivă a avut loc în 90% din cazurile trimise în judecată de DNA. în 2010 au fost condamnate 154 persoane, în 2011 au fost condamnate 298 persoane și în primele 9 luni ale lui 2012 au fost condamnate 552 persoane
Corupția în România () [Corola-website/Science/332931_a_334260]
-
și în primele 9 luni ale lui 2012 au fost condamnate 552 persoane. În mai puțin de doi ani (2011-2012) au fost condamnate pentru corupție simțitor mai multe persoane decât în intervalul 2006-2010. În perioada 2011-2012 au existat 33% de condamnări cu detenție. În perioada august 2005 - octombrie 2012 au fost condamnați definitiv 26 de primari, viceprimari și subprefecți precum și 6 membri de consilii județene, 24 de magistrați, 164 de ofițeri de poliție, 50 de directori de companii naționale și instituții
Corupția în România () [Corola-website/Science/332931_a_334260]
-
instituțiilor cu atribuții de control (Garda Financiară, ANAF, AVAS, ITM, Administrații financiare etc.). DNA a avut de rezolvat 10 000 dosare în 2015. În cadrul DNA, în 2016, lucrau doar 90 de procurori. Peste 60% din pedepsele date de judecători sunt condamnări cu suspendare. Instanța poate obliga inculpații să plătească cheltuielile judiciare avansate de stat. Codruța Kovesi a afirmat că procentul de achitări în dosarele DNA este de 10%, mult sub media europeană, de 25-30%. Datorită anchetelor DNA, aproape jumătate din orașele
Corupția în România () [Corola-website/Science/332931_a_334260]
-
executareDinel Staicu, cu executareLa aceștia se adaugă și oamenii din fotbal care sunt în enorma lor majoritate și afaceriști în domeniul fotbalului, fiind fie investitori, fie impresari. Legea prevede că magistrații corupți se pot bucura de pensiile speciale, chiar dacă au condamnări definitive. În iulie 2016, judecătorii CCR au decis că legea potrivit căreia aleșii condamnați cu suspendare nu își pierd mandatul contravine Constituției, admițând astfel contestația formulată de președintele Klaus Iohannis. Premierul Dacian Cioloș a declarat, în octombrie 2016, la conferința
Corupția în România () [Corola-website/Science/332931_a_334260]
-
ani, în închisorile de la Jilava, Gherla și Văcărești. În perioada 1956 - 1960, neavând alt mijloc de existență, este nevoit să își vândă cărțile achiziționate de-a lungul timpului. Acest lucru a dus la arestarea sa (30 decembrie 1960) și respectiv condamnarea să penală (18 septembrie 1961) cu opt ani de închisoare și confiscarea totală a averii pentru ""infracțiunea de răspândire de publicații interzise"". Printre cărțile "incriminate" se numără ""În preajma revoluției"" de Constantin Stere, "" Povestea vieții mele"" de Regina Maria, ""Mustul care
Leon Kalustian () [Corola-website/Science/333720_a_335049]
-
și artă «Regele Carol II» din București). Autorul, care potrivit fiicei sale, Profira, „rabdă cu greu aceste opere de tinereță de care se miră c'au fost scrise de dânsul”, a modificat în versiunea din 1940 unele accente sociale pronunțate (condamnarea întregii clase boierești ca vinovată de asuprirea norodului și de trădarea țării, prezentarea mai precaută a situației social-politice), a înlocuit unele exprimări exagerate într-un spirit de măsură, a suprimat unele repetiții și unele descrieri calofile, a reformulat unele fraze
Șoimii (roman) () [Corola-website/Science/333819_a_335148]
-
a fost condamnat la 29 de ani de închisoare iar pe 9 iulie 2009, Curtea de Apel din Roma a decis ca pedeapsa să fie preschimbată în închisoare pe viață. Mailat a mai fost condamnat de două ori înainte. Prima condamnare, din 1997, când avea doar 14 ani, s-a soldat cu internarea într-o Școală specială de muncă și reeducare pentru minori. În 2006, Mailat a fost condamnat pentru furt de fier vechi la trei ani de închisoare. În același
Romulus Nicolae Mailat () [Corola-website/Science/333084_a_334413]