23,803 matches
-
și extensiv în producție. Rezultate scontate: - crearea unei noi linii de ovine specializată pentru producția de lapte, având la bază rasele Lacaune și Țurcană, cu o producție de lapte estimată de 150-180 kg în condiții de producție specifice zonelor de deal și munte; - crearea unei noi linii de ovine specializată pentru producția de carne, având la bază rasele Dorper și Țurcană, cu rate de creștere la mieii supuși îngrășării de 270-320 g/zi; - elaborarea unor studii de eficiență economică pentru exploatarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/272720_a_274049]
-
lapte și produse lactate în sistem organic la ovine. În prezent, nu exista tehnologii pentru sistemul organic de producție al laptelui de oaie în țara noastră. Prin urmare, elaborarea de tehnologii de înființare și exploatare a pajiștilor din zona de deal și munte destinate exploatării cu ovinele ��n sistem organic, precum și elaborarea unor tehnologii de creștere a ovinelor în sistem de producție organic, care să țină cont de specificitatea condițiilor din țara noastră, sunt absolut necesare. Rezultate scontate: - elaborarea unor tehnologii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/272720_a_274049]
-
precum și elaborarea unor tehnologii de creștere a ovinelor în sistem de producție organic, care să țină cont de specificitatea condițiilor din țara noastră, sunt absolut necesare. Rezultate scontate: - elaborarea unor tehnologii de înființare și exploatare a pajiștilor din zona de deal și munte destinate exploatării cu ovinele în sistem organic; - elaborarea unor tehnologii de creștere a ovinelor în sistem de producție organic; - realizarea unui studiu tehnico-economic privind producerea laptelui de oaie în sistem organic. Modul de aplicare al rezultatelor: - elaborarea și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/272720_a_274049]
-
în concordantă cu o bună practică agricolă caracterizată prin armonizarea dintre dezvoltarea economico- socială, conservarea biodiversității și protecția mediului Obiectivul specific 11.1.: Elaborarea unor soluții tehnologice de îmbunătățire, întreținere și folosire a pajiștilor situate în diferite regiuni fizico-geografice (câmpie, deal, munte) în contextul relației climă - sol - plantă - animal - produs animalier - conservarea biodiversității și protecția mediului înconjurător Proiectul ADER 11.1.1.: Soluții tehnologice și mijloace tehnice de îmbunătățire cu inputuri minime a pajiștilor permanente degradate prin măsuri de suprafață Perioada
EUR-Lex () [Corola-website/Law/272720_a_274049]
-
sprijinului PNDR 2014-2020 Perioada de derulare a planului sectorial: 2015-2018 Bugetul estimate: 812.850 lei Proiectul se constituie ca un studiu amplu, multianual și conține calculații de costuri standard pentru diferite tipuri de exploatații agricole și profile (zona de câmpie, deal, munte) în vederea diversificării producției agricole, a îmbunătățirii performanței economice și orientarea către piață, prin aplicarea facilităților politicilor publice la nivelul fermelor mici, fermelor de familie și a asociațiilor acestora. Exploatațiile mici sunt în general decapitalizate, nu pot asigura un grad
EUR-Lex () [Corola-website/Law/272720_a_274049]
-
locale. Proiectul își propune să fundamenteze din punct de vedere tehnico-economic costuri standard pentru diferitele tipuri de exploatații agricole și profile (cultivarea cerealelor și plantelor tehnice, culturi legumicole, culturi perene și permanente, etc.) în funcție de potențialul zonelor de producție respectiv câmpie, deal, munte. Principalele elemente utilizate pentru calculațiile specifice de costuri standard pentru diferite tipuri de exploatații agricole și profile (ferme mici, ferme de familie, asociații familiale) și a dimensiunii economice a acestora vor fi determinate pe baza următoarelor criterii metodologice: sisteme
EUR-Lex () [Corola-website/Law/272720_a_274049]
-
animaliere, în concordanță cu o bună practică agricolă caracterizată prin armonizarea dintre │ │dezvoltarea economico-socială, conservarea biodiversității și protecția mediului │ ├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │Obiectivul specific 11.1.: Elaborarea unor soluții tehnologice de îmbunătățire, întreținere și folosire a pajiștilor situate în diferite│ │regiuni fizico-geografice (câmpie, deal, munte) în contextul relației climă - sol - plantă - animal - produs animalier - conservarea │ │biodiversității și protecția mediului înconjurător │ ├────┬───────┬─────────────────────────────┬─────────┬─────────────────────────┬────────────────────────────────┬────────────────────────┤ │ 71.│ ADER │Soluții tehnologice și │ 762.850 │Stabilirea, în funcție de│În cadrul proiectului se vor │Diseminarea rezultatelor Principalele activități care vor│diferite condiții În cadrul proiectului se
EUR-Lex () [Corola-website/Law/272720_a_274049]
-
parental din zona Moara este predominat de marnă argiloasă, cu intercalații nisipoase și cu vagi urme de fosile calcificate, aparținute cu predilecție vârstei Sarmațiene cu trecere spre Panonian. Relieful sitului Natura 2000 se încadrează în cel regional caracteristic zonelor de dealuri și podișuri din Podișul Sucevei. Suprafața restrânsă a sitului determină o unitate la scară de macro și mezorelief, încadrându-se în cel colinar cu altitudini de până la 350-400 m. Cea mai mare parte a terenului este înclinată, sub forma unui
EUR-Lex () [Corola-website/Law/271932_a_273261]
-
mm/an În această zonă predomină clasele de soluri din categoria argiluvisoluri și molisoluri. Ca subtipuri avem soluri cernozomoide și soluri brune. 2.3. Mediul biotic 2.3.1. Flora și comunitățile de plante Frumusețea peisajului și bogăția biodiversității pe dealurile din preajma comunei Moara a atras atenția atât simplilor iubitori de natură cât și specialiștilor. În ceea ce privește flora din situl Fânețele seculare Frumoasa, Procopianu-Procopovici A. observă în anul 1882, un număr de 26 de specii angiosperme, iar Gușuleag M. descrie flora cu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/271932_a_273261]
-
higrofile, de mlaștină, cu stuf și papură ce formează stratul dominant, înalt și compact, pe când celelalte ierburi sunt situate la periferie. Astfel de pâlcuri de stuf, de 3-4 mp se găsesc și pe rupturile de pantă de pe versanți, pe coama dealului, în zone microdepresionare cu regim hidric ridicat. Asociațiile vegetale din situl Natura 2000 Fânețele seculare Frumoasa sunt prezentate în tabelul nr. 5. Asociațiile vegetale din situl Fânețele seculare Frumoasa Tabelul nr. 5 *Font 9* ┌─────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────┐ │Asociația vegetală Fitocenoze fără valoare conservativă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/271932_a_273261]
-
Contribuții Botanice., Cluj-Napoca, 1-8; 5. Dobrescu C., Vițalariu G., 1987, Contribuții fitocenologice din Moldova, Analele Universității "Alexandru Ioan Cuza" Iași, Serie nouă, Secția II, Biologie, Iași, 33:25-28; 6. Oprea I.V., Oprea V, 2000, Grupări fitosociologice ierboase din câmpii și dealuri, Editura Mirton, Timișoara; 7. Popescu A., Sanda V., 1992, Structura pajiștilor xeroterme ale clasei Festuco-Brometea, din România, Contribuții Botanice, Cluj-Napoca, 1991-1992:37-47; 8. Popovici D., Chifu T., Ciubotariu C., Mititelul D., Lupașcu G., Davidescu G., Pascal P., 1996, Pajiștile din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/271932_a_273261]
-
parental din zona Bosanci este predominat de marnă argiloasă cu intercalații nisipoase și cu vagi urme de fosile calcificate, aparținând cu predilecție vârstei sarmațiene, cu trecere spre Panonian. Relieful sitului Natura 2000 se încadrează în cel regional, caracteristic zonelor de dealuri și Podișului Sucevei. Suprafața sitului determină o unitate la scara de macro și mezorelief, încadrându-se în cel colinar, cu altitudini de 300-400 m. Cea mai mare parte a terenului este înclinat, cu versanți având pante de 5-20 de grade
EUR-Lex () [Corola-website/Law/272331_a_273660]
-
de pante abrupte și mici zone microdepresionare, cu apă temporară stagnantă se datorează alunecărilor de teren. Toponimia locală de "Ponoare" se datorează acestor alunecări de teren. Ea datează din anul 1911, când în urma unei perioade ploioase de mai multe luni, Dealul Strâmbu, cu aproape 2 ha din cele 24,5 ha ale rezervației de la momentul respectiv, a alunecat de pe un versant vestic, cu pantă accentuată, generând terase și rupturi de pantă. Hidrologia zonei este redusă în primul rând datorită suprafeței restrânse
EUR-Lex () [Corola-website/Law/272331_a_273660]
-
maxime lunare - iulie │ 18° - 20°C │ ├────────────────────────────────────────┼───────────────────────┤ │Medii și minime lunare - ianuarie │ 3° - 4°C Cantități medii lunare - ianuarie │ 30 - 40 mm/an 2.3. Mediul biotic 2.3.1. Flora și comunitățile de plante Frumusețea peisajului și bogăția biodiversității pe dealurile din preajma comunei Bosanci a atras atenția iubitorilor de natură încă din secolul al XIX-lea. Primele cercetări botanice sunt consemnate din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. În 1863 Blasiu Knauer a realizat primul conspect taxonomic al florei
EUR-Lex () [Corola-website/Law/272331_a_273660]
-
conservativ care sălășluiesc în acest habitat umed, fac parte bibilica - Fritillaria meleagris și bulbucii de munte - Trollius europaeus. Pâlcuri de stuf de mici dimensiuni, cu o suprafață de 3-4 mp, se găsesc pe rupturile de pantă de pe versanți, pe coama dealului și în zone microdepresionare cu regim hidric ridicat, datorită microreliefului. În imediata apropiere a stufărișului, pe o suprafață restrânsă, se găsesc câteva petice de iarbă albastră - Molinia caerulea. Asociațiile vegetale din sit sunt prezentate în tabelul nr. 5. Asociațiile vegetale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/272331_a_273660]
-
Contribuții Botanice, Cluj-Napoca, 1-8; - Dobrescu C., Vițalariu G., 1987, Contribuții fitocenologice din Moldova, Analele Universității "Alexandru Ioan Cuza" Iași, Serie nouă, Secția II, Biologie, Iași, 33:25- 28; - Oprea I. V., Oprea V, 2000, Grupări fitosociologice ierboase din câmpii și dealuri, Editura Mirton, Timișoara; - Popescu A., Sanda V., 1992, Structura pajiștilor xeroterme ale clasei Festuco- Brometea, din România, Contribuții Botanice, Cluj-Napoca, 1991-1992:37-47; - Popovici D., Chifu T., Ciubotariu C., Mititelul D., Lupașcu G., Davidescu G., Pascal P., 1996, Pajiștile din Bucovina
EUR-Lex () [Corola-website/Law/272331_a_273660]
-
Criteriul privind durata este clar și ține de multitudinea factorilor terapeutici valorificați și de posibilitățile de tratament existente. În cadrul acestui criteriu sunt cuprinși, practic, toți factorii naturali terapeutici. 3. Factorii terapeutici naturali existenți: a) bioclimat: ... a1) relaxant, sedativ, indiferent, de deal; ... a2) tonic - stimulent, de munte; ... a3) excitant, de litoral; ... a4) excitant, de câmpie. ... Se va acorda punctaj maxim stațiunilor sau localităților din zonele depresionare sau de deal, cu un bioclimat relaxant, nestresant, recomandabil tuturor categoriilor de pacienți. Va fi delimitat
EUR-Lex () [Corola-website/Law/272575_a_273904]
-
terapeutici. 3. Factorii terapeutici naturali existenți: a) bioclimat: ... a1) relaxant, sedativ, indiferent, de deal; ... a2) tonic - stimulent, de munte; ... a3) excitant, de litoral; ... a4) excitant, de câmpie. ... Se va acorda punctaj maxim stațiunilor sau localităților din zonele depresionare sau de deal, cu un bioclimat relaxant, nestresant, recomandabil tuturor categoriilor de pacienți. Va fi delimitat bioclimatul excitant de câmpie de cel de litoral, care prezintă stres diferit, în special disconfortul prin încălzire în timpul verii, cel de litoral fiind avantajat de existența brizei
EUR-Lex () [Corola-website/Law/272575_a_273904]
-
climatice, deosebirea reieșind de la sine, din enumerarea factorilor (stațiunile climatice neavând de obicei ape minerale, nămol etc.) Conform criteriilor menționate se va calcula un punctaj pentru fiecare stațiune. Punctajul maxim revine astfel stațiunilor permanente, de interes general, din zona de deal, cu maximum de factori terapeutici naturali și indicații terapeutice. A3. Arii naturale protejate Pentru evaluarea ariilor naturale protejate prezente în arealul unei unități administrativ-teritoriale de bază, acesteia i se vor acorda între 1 și 5 puncte, 5 puncte reprezentând punctajul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/272575_a_273904]
-
Criteriul privind durata este clar și ține de multitudinea factorilor terapeutici valorificați și de posibilitățile de tratament existente. În cadrul acestui criteriu sunt cuprinși, practic, toți factorii naturali terapeutici. 3. Factorii terapeutici naturali existenți: a) bioclimat: ... a1) relaxant, sedativ, indiferent, de deal; ... a2) tonic - stimulent, de munte; ... a3) excitant, de litoral; ... a4) excitant, de câmpie. ... Se va acorda punctaj maxim stațiunilor sau localităților din zonele depresionare sau de deal, cu un bioclimat relaxant, nestresant, recomandabil tuturor categoriilor de pacienți. Va fi delimitat
EUR-Lex () [Corola-website/Law/272577_a_273906]
-
terapeutici. 3. Factorii terapeutici naturali existenți: a) bioclimat: ... a1) relaxant, sedativ, indiferent, de deal; ... a2) tonic - stimulent, de munte; ... a3) excitant, de litoral; ... a4) excitant, de câmpie. ... Se va acorda punctaj maxim stațiunilor sau localităților din zonele depresionare sau de deal, cu un bioclimat relaxant, nestresant, recomandabil tuturor categoriilor de pacienți. Va fi delimitat bioclimatul excitant de câmpie de cel de litoral, care prezintă stres diferit, în special disconfortul prin încălzire în timpul verii, cel de litoral fiind avantajat de existența brizei
EUR-Lex () [Corola-website/Law/272577_a_273906]
-
climatice, deosebirea reieșind de la sine, din enumerarea factorilor (stațiunile climatice neavând de obicei ape minerale, nămol etc.) Conform criteriilor menționate se va calcula un punctaj pentru fiecare stațiune. Punctajul maxim revine astfel stațiunilor permanente, de interes general, din zona de deal, cu maximum de factori terapeutici naturali și indicații terapeutice. A3. Arii naturale protejate Pentru evaluarea ariilor naturale protejate prezente în arealul unei unități administrativ-teritoriale de bază, acesteia i se vor acorda între 1 și 5 puncte, 5 puncte reprezentând punctajul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/272577_a_273906]
-
de exploatație DE 14109 aflat în domeniul public al│ │ │ │ │comunei pe o distanță de 1,1 km în sat Copalnic Refacere drumuri sătești DS 490 și DS 269: 1,6 km în sat Rușor 3,7 km în sat Copalnic Deal Refacere drum sătesc DS 894: 1,5 km, în sat Cărpiniș Refacere drum sătesc DS 1451: 0,3 km, în sat Berința Refacere drumuri de exploatație aflate în domeniul public al │ │ │ │ │comunei DE 116, DE 115, DE 150: 0,8
EUR-Lex () [Corola-website/Law/276035_a_277364]
-
Baba Refacere ulițe sătești pe o distanță de 3,3 km în sat Baba Refacerea a 3 podețe avariate în sat Vălenii Lăpu��ului Refacere ulițe sătești: 2,6 km în sat Vălenii Lăpușului Refacerea unui podeț avariat în sat Dealul Mare Refacere ulițe sătești: 0,2 km în sat Dealul Mare Refacerea unui podeț avariat în sat Drăghia Refacere ulițe sătești: Refacerea unui podeț avariat în sat Vima Mică │Comuna Vima Mică │ 139 Refacere ulițe sătești: 1,2 km în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/276035_a_277364]
-
km în sat Baba Refacerea a 3 podețe avariate în sat Vălenii Lăpu��ului Refacere ulițe sătești: 2,6 km în sat Vălenii Lăpușului Refacerea unui podeț avariat în sat Dealul Mare Refacere ulițe sătești: 0,2 km în sat Dealul Mare Refacerea unui podeț avariat în sat Drăghia Refacere ulițe sătești: Refacerea unui podeț avariat în sat Vima Mică │Comuna Vima Mică │ 139 Refacere ulițe sătești: 1,2 km în sat Vima Mică Refacerea unui pod distrus în sat Vima
EUR-Lex () [Corola-website/Law/276035_a_277364]