KorAP: Find »[drukola/base=rupe & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...951 952 953 ...983 >

24,561 matches

Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473

al lui Francisc I sau al lui Ludovic al XIV-lea se naște "creștin și francez", după spusele lui La Bruyère. Desigur, succesul calvinismului în secolul al XVI-lea și regimul de toleranță instituit prin edictul din Nantes (1598) vor rupe pentru un timp unitatea religioasă a francezilor în spatele suveranului lor; dar, din 1685, Ludovic al XIV-lea va restabili această unitate, cel puțin oficial, revocînd edictul din Nantes, în aplauzele tuturor supușilor, aproape. Acest catolicism unanim împărtășit își are rădăcinile

by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
multe obrăznicii ajungînd pînă la a veni de cîte două, trei ori pe noapte la locuința unde stăteam înainte de a mă fi retras la cea a domnului de Brissac, să spargă geamurile, să se împingă în ușă pentru a o rupe și să amenințe că dau foc. Ar fi prea lung și prea plictisitor, monseniore, să vă mai dau și alte amănunte. Singurul mod, monseniore, de a ne răzbuna pentru această ofensă ar fi să instalăm o garnizoană bună [...]. Am face

by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
în sînul acestora. Așa stau lucrurile la protestanți cu "trezirea" și la catolici cu mișcarea mennaisiană. Félicité de Lamennais, în al său Eseu despre indiferența în materie de religie, în 1819, invită Biserica din Franța să privească înspre Roma, să rupă cu tradiția gallicană, să se elibereze de sub tutela statului. După revoluția din 1830, în ziarul L'Avenir el cheamă la reconcilierea lui Dumnezeu cu libertatea. Roma îl va condamna imediat pe Lamennais, care părăsește Biserica, dar clerici sau laici rămași

by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
importante consecințe politice. Ea a antrenat trecerea la dreapta a majorității "progresiștilor", în spatele lui Méline; punînd capăt guvernării centrelor, ea restabilește opoziția între două blocuri. Separarea Bisericilor de Stat. Waldeck-Rousseau, lider al fracțiunii progresiștilor care nu au vrut să se rupă de stînga, președintele Consiliului din iunie 1899 pînă în 1902, duce o politică de "apărare republicană" împotriva naționalismului și a clericalismului. Li se atribuia congregațiilor și mai ales acelora din învățămînt, principal obiect de suspiciune din partea republicanilor, o bogăție fabuloasă

by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
la guvernare cu "moș Combes", radical violent anticlerical. El aplică legea asupra asociațiilor cu cea mai mare rigoare, refuzînd sistematic cererile de autorizare. Legea din 7 iulie 1904 interzice învățămîntul tuturor congregațiilor, chiar și autorizate. La 30 iulie 1904, Franța rupe relațiile diplomatice cu Vaticanul. Campania pentru separarea bisericilor de Stat ia amploare. Guvernul Combes nu a avut timp să-și îndeplinească programul. Combes a trebuit să demisioneze în ianuarie 1905, ca urmare a afacerii Fișelor (cabinetul ministrului de război folosea

by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
Siria și Libanul au devenit țări sub mandat, destinate independenței. Expoziția colonială din 1931 dovedește progresele ideii imperiale într-o populație puțin atentă la primele mișcări naționaliste din Magreb și din Indochina. În septembrie 1928, radicalii, dornici să nu se rupă de socialiști, pun capăt Uniunii naționale, părăsind guvernul Poincaré, a cărui majoritate este de acum înainte deviată spre dreapta. O aceeași majoritate moderată susține guvernele care se succed după demisia, datorată bolii, a lui Poincaré. Cele două personalități principale sînt

by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
Paris care pun bazele franceze din Mediterana la dispoziția Germaniei. La chemarea lui Weygand, la 6 iunie, guvernul refuză ratificarea, dar aplicarea parțială este deja un fapt. În realitate, Vichy este din ce în ce mai mult prizonier al unui angrenaj. Pentru a-l rupe, el ar fi trebuit să accepte riscul unui conflict deschis cu Germania; or Pétain, convins că prezența sa îi proteja pe francezi de o administrație directă, refuză această alegere. "Revoluția națională". Imediat după 10 iulie 1940, mareșalul Pétain își atribuie

by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
de lege care organizează puterile publice pînă la punerea în vigoare a noii Constituții. El limitează puterile Adunării, aleasă pe șapte luni. Mai ales, Constituția adoptată de Adunare trebuie să fie "supusă aprobării corpului electoral [...] pe calea referendumului". De Gaulle rupe astfel cu tradiția unei Adunări constituante singură suverană, pentru a da țării instituțiile sale. Partidul comunist și mișcările apropiate lui, ca și radicalii, fac campanie pentru nu la cea de-a doua întrebare. Răspunsul da cîștigă cu 66,3% din

by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397

tuburi? în locul scoarței puse de obicei sub o orgă, avem un covor turcesc moale și catifelat - limba monstrului, care e parcă lipită cu clei de partea de jos a gurii; e o limbă foarte grasă și fragedă, care se poate rupe ușor cînd e aruncată pe punte. Privind limba aflată în fața noastră, aș spune că poate da cam șase barili de ulei. Acum vă dați, cred, limpede seama de temeinicia afirmației mele în legătură cu deosebirea considerabilă dintre un cap și cașalot și

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
în clipa cînd Daggoo, cocoțat pe creștetul cașalotului, încerca să desprindă mandarul din parîmele palancurilor, în care se cam încurcase - se auzi un troznet și, spre groaza noastră, a tuturor, unul dintre cele două cîrlige enorme ce țineau capul, se rupse, făcînd ca masa aceea de carne să se aplece într-o parte, cu o imensă vibrație, încît corabia începu să se clatine și să tremure de parcă s-ar fi îmbătat sau ar fi fost lovită de-un aisberg. Singurul cîrlig

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
dulgherului, se aplecă înafară printr-un sabord și începu să izbească în lanțurile groase în care era prinsă coada balenei. După cîteva lovituri năpraznice, însoțite de o ploaie de scîntei, presiunea extraordinară făcu restul: cu un zgomot înfricoșător, legăturile se rupseră, corabia se îndreptă, iar cadavrul se duse la fund. Scufundarea unui cașalot ucis devine cîteodată inevitabilă - ea constituie un fenomen foarte ciudat, căruia nici un vînător de balene nu i-a găsit deocamdată o explicație potrivită. De obicei, cașalotul mort plutește

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
înrîurirea acelei buimăceli stranii, care pare să le paralizeze voința și care, cînd e observată de vînători, îi face pe aceștia, să spună că monstrul a „căpiat“. Rîndurile compacte în care înotaseră pînă acum cu atîta repeziciune și rîvnă, se rupseră dezordonat și, aidoma elefanților regelui Por în bătălia cu Alexandru cel Mare, balenele părură să-și piardă mințile, consternate. Risipindu-se care încotro, în uriașe cercuri răzlețe și înotînd brambura, fără nici un țel, își trădau prin jeturile lor scurte și

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
cea mai mare și mai nobilă balenă pe care-o întâlnisem vreodată! - m-am hotărît să o capturez, în ciuda furiei sale năpraznice. Și, închipuindu-mi că saula o să se desprindă sau că dintele de care se agățase putea să se rupă îcăci am niște oameni dați dracului, care se pricep să tragă de-o parîmă), am sărit în ambarcațiunea primului meu secund - domnul Mounttop, aci de față îapropo, faceți cunoștință: domnul căpitan - domnul Mounttop) și, cum spuneam, am sărit în ambarcațiunea

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
pentru a i se extrage „punga“, din care se confecționează învelitori pentru harpoane și pentru fierul de lance. Vă închipuiți cumva că am lăsat să-mi scape acel prilej, fără a-mi folosi briceagul și cuțitul de bord pentru a rupe sigiliul și a citi întreg conținutul acelui pui de cașalot? în ce privește cunoștințele mele despre oasele leviatanului ajuns la deplină maturitate, rămîn îndatorat răposatului meu prieten Tranquo, regele insulei Tranqua, din arhipelagul Arsacidelor. Căci nimerindu-mă, cu ani în urmă, la

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
ajunge cu lănciile și țăpoaiele! Uite-aici! Și-i flutură pe la nas săculețul de piele, ca și cum ar fi fost doldora de galbeni. Ă Vreau să-mi făurești și mie un harpon, Perth, un harpon pe care să nu-l poată rupe nici o mie de demoni înlănțuiți în același jug! un harpon care să rămînă înfipt în balenă, ca osul propriei sale aripi. Ăsta-i materialul! exclamă Ahab aruncînd săculețul pe nicovală. Vezi tu, fierarule, în săculeț sînt caielele potcoavelor de oțel

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
care bucată lungă de cîțiva stînjeni fu înfășurată pe cabestan și întinsă la maximum. Punîndu-și piciorul pe saula întinsă, pînă ce aceasta vibră ca o strună de harfă, Ahab se aplecă peste ea și, văzînd că nici o fibră nu se rupsese, exclamă: Ă Strașnic! Și acum, legăturile! Oamenii desfăcură șuvițele de la un capăt al saulei, le întinseră și le împletiră pe fiecare în parte în jurul căușului de fier al harponului, în care înfipseră apoi prăjina; capătul de jos al saulei fu

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
că-i fi fiind vreun profesor la școala cu temelii de granit a Reginei Natura?! Dar nu, prea ești slugarnic, mi se pare. Unde te-ai născut, omule? Ă Pe micul și stîncosul ostrov Man. Ă Strașnic! Cu asta, ai rupt gura lumii întregi! Ă Nu știu, domnule căpitan, știu doar că acolo m-am născut. Ă Pe ostrovul Man, vasăzică? Pe deoparte, e bine. Iată un om de pe ostrovul Man, un om născut pe un ostrov odinioară independent, dar acum

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
să se învîrtească. Bătrînul, care ținea în mînă mosorul, se clătina în chip ciudat, după cum îl trăgea în sus sau în jos lochul, zmucit de valurile ce se rostogoleau fără încetare. Ă Ține-l bine! Deodată saula prea încordată se rupse și rămase ca un șarpe lung pe apă: lochul nu mai era! Ă Am sfărîmat sextantul, fulgerul mi-a deviat acele busolei, iar acum marea zăludă îmi rupe saula lochului. Dar Ahab se pricepe să repare totul. Trage, tahitianule, iar

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
rostogoleau fără încetare. Ă Ține-l bine! Deodată saula prea încordată se rupse și rămase ca un șarpe lung pe apă: lochul nu mai era! Ă Am sfărîmat sextantul, fulgerul mi-a deviat acele busolei, iar acum marea zăludă îmi rupe saula lochului. Dar Ahab se pricepe să repare totul. Trage, tahitianule, iar tu, omule de pe insula Man, înfășoară! Să vină dulgherul și să-mi meșterească un alt loch - iar tu, matisește saula! Ai grijă!... Se duce acum: pentru el, nu

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
Trage, tahitianule, iar tu, omule de pe insula Man, înfășoară! Să vină dulgherul și să-mi meșterească un alt loch - iar tu, matisește saula! Ai grijă!... Se duce acum: pentru el, nu s-a întîmplat nimic, dar pentru mine s-a rupt parcă osia lumii... Trage, tahitianule, trage! Saulele astea sînt întregi cînd le desfășori, dar cînd le tragi înapoi sînt rupte și abia se tîrăsc. Hei, Pip, vino să ne dai o mînă de ajutor! Unde ești, Pip? Ă Pip? Pe

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
tu, matisește saula! Ai grijă!... Se duce acum: pentru el, nu s-a întîmplat nimic, dar pentru mine s-a rupt parcă osia lumii... Trage, tahitianule, trage! Saulele astea sînt întregi cînd le desfășori, dar cînd le tragi înapoi sînt rupte și abia se tîrăsc. Hei, Pip, vino să ne dai o mînă de ajutor! Unde ești, Pip? Ă Pip? Pe cine strigați? Pip a sărit din barcă. Pip nu mai e. Ia să vedem, pescarilor, dacă nu l-am pescuit

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
apropierea dușmanului său de moarte, între fălcile căruia nimerise, viu și neputincios, apucă falca cu mîinile goale, încercînd nebunește să o descleșteze. Dar falca îi alunecă din mîinile ce se zbuciumau zadarnic; cele două copastii firave se îndoiră și se rupseră, în vreme ce balena își abătea ca pe o foarfecă enormă ambele fălci peste ambarcațiune, tăind-o în două, pentru a se închide la loc repede, în mare, undeva, între jumătățile plutitoare. Acestea lunecau una lîngă alta; ca niște epave, cu marginile

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
fu ajutat să se urce pe puntea corabiei, ochii tuturor se întoarseră către el, căci, în loc să se țină singur pe picioare, continua să se reazeme de umărul lui Starbuck - primul care sărise în ajutorul lui. Piciorul de fildeș i-era rupt, nu mai rămăsese din el decît un hîrb ascuțit. Ă Da, da, Starbuck, oricărui om, fie el cine-o fi, îi place să se reazeme cîteodată de-un altul. Bine-ar fi fost ca bătrînul Ahab să se fi rezemat

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
ca bătrînul Ahab să se fi rezemat mai des decît a făcut-o... Ă Catarama n-a rezistat, domnule căpitan, zise dulgherul apropiindu-se. Eu m-am străduit să vă fac un picior trainic. Ă Sper că nu v-a rupt nici un os, domnule, spuse și Stubb, sincer îngrijorat. Ă Ba da, Stubb, nu numai că mi le-a rupt, dar le-a făcut zob... însă chiar cu oasele rupte, bătrînul Ahab tot teafăr rămîne. E drept că osul acela mort

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
căpitan, zise dulgherul apropiindu-se. Eu m-am străduit să vă fac un picior trainic. Ă Sper că nu v-a rupt nici un os, domnule, spuse și Stubb, sincer îngrijorat. Ă Ba da, Stubb, nu numai că mi le-a rupt, dar le-a făcut zob... însă chiar cu oasele rupte, bătrînul Ahab tot teafăr rămîne. E drept că osul acela mort, pe care l-am pierdut, era pentru mine mai prețios decît orice os viu. Nici un om, nici un demon, nici o

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]