23,936 matches
-
urmat apoi „la rug” generația 1948, care a întrecut în timp și bestialități toată gândirea drăcească de până acum, tot ce își poate imagina mai josnic mintea omenească. Sunt fericit că noi, cei de azi, generația 1948, am răspuns prezent ceasului istoric și am înmulțit Legiunea Cerească cu noi martiri, mucenici și mucenice, am înălțat imn măreț vieții pământești și putem ridica brațul din inimă către cer, salutând pe Căpitan și pe toți morții sfinți, senini ca și Dacii nemuritori, înfruntând
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
în cântecele noastre, ne-am axat pe linia creștină. Pentru noi nu există moarte. Ea este o trecere din vremelnic în veșnicie. Nu există moarte ci numai fiori, Moartea este atunci când te temi să mori! Viața noastră-ncepe abia în ceasul morții, Căci numai prin moarte ne-ntoarcem vieții! O, tu, moarte - doliu, cum te mai plângem toți! De nu ai fi fost, noi toți am fi morți... Spini, pălămidă, fruntea ne-ar încinge Gemete, scrâșniri, sudori și sânge, Nedreptatea lumii
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
doar teferi Vă simt tot mai aproape În nopțile de trudă Prin hățișul zilei, Cea de lacrimi udă. Sărut țărâna sfântă, Fruntea voastră lină Ca o diademă, Arde de lumină. Obosit de toate, Câte-au fost să fie, Aștept săvârșirea Ceasului ce-nvie. Întristarea piară Plânsul din răscruce Legene frăția Și vecia dulce. (autorul, vol. Cine, pag. 66) Sub steagul Legiunii, morții noștri au apărat toate comorile Neamului, materiale și spirituale, au apărat credința în Hristos. Lupta aprigă s-a dat
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
prin dezlegarea noastră completă de tot ce este pământesc, fapt ce se manifestă prin dorința, plăcerea de a o rupe în chip vitejesc cu pământul, servind cauza neamului românesc și cauza crucii. Aceasta era nota celor care așteptam cu nerăbdare ceasul legământului pentru ca să se formeze voioși cel dintâi val de asalt al Legiunii. Și oricine își poate închipui că nu poate fi altă notă atunci când în mijlocul nostru, îmbrăcat în haine albe ca în ceasurile de urgie, se adunaseră uniți Ion I.
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
era nota celor care așteptam cu nerăbdare ceasul legământului pentru ca să se formeze voioși cel dintâi val de asalt al Legiunii. Și oricine își poate închipui că nu poate fi altă notă atunci când în mijlocul nostru, îmbrăcat în haine albe ca în ceasurile de urgie, se adunaseră uniți Ion I. Moța, Ilie Gârneață, Radu Mironovici și Corneliu Georgescu, cei care străbătând seria închisorilor, au purtat pe umerii lor toată greutatea mișcării naționale de cinci ani încoace. Rugăciunea La ora 10 am plecat toți
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
Cerului pentru tot ce i-a dăruit, ani mulți de viață și virtuți în zbuciumul atâtor oprimări și silnicii. Dar el nu a fost biruit de greul lor. Azi, pe patul bătrâneților și a unei boli grele, așteaptă ziua și ceasul din urmă în speranța mântuirii întru Hristos Dumnezeu! Amin! VEȘNIC OSÂNDIȚI „Ne-au stins atâtea daruri cu anii lor frumoși Avânturile toate ne-au îngropat pe rând Ne-au pângărit altare, credința din strămoși Mărturisirea noastră, ei veșnic sugrumând ” Autorul
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
stele și lună, prohodiți de aroma frunzelor codrilor și plasma caldă a sângelui legionar care în murmur lin, ca o rugăciune, vegheză în țărâna neamului românesc. Răzlețiți oriunde, legionarii apără ființa neamului păstrându-i credința până la strigătul din urmă și ceasul de apoi, neîngenunchiați, cu fruntea la cer, ocrotiți de Mihail, Ahanghelul Dreptății. Despre osânda și pătimirea noastră vor vorbi și pietrele! Vuind, cumplita urgie se va înfrunta veșnic cu neînvinsa IUBIRE, până când tulnicele heruvimilor vor suna chemarea din urmă. Atunci
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
și viitorul neamului nostru, trupurile lor au fost sfâșiate și răpuse, dar duhul lor a rămas lumină veșnică care va trezi în sufletul urmașilor noi bătălii prin care ei vor răpune viclenia dușmanului, cruzimea și bezna, haosul și umilința. La ceasul când scriu, legionarii sunt atacați și insultați de chiar foștii colegi de suferință cu care în temniță au făcut front comun împotriva dușmanului comun, comunismul. Momiți de opiul puterii, privilegiile sunt singura lor aspirație și nu mai văd scopul suferinței
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
cu sabia, conștienți că săvârșim un păcat împotriva practicilor noastre și împotriva sufletului nostru. Nu am fericit această grea povară. Legionarul și a asumat răspunderea și și-a ispășit fapta aici pe pământ, demn și indurerat. „Acum aștept ziua și ceasul din urmă să văd dacă Dreptul Ceresc Împărat privește la fața-mi ce este urâtă sau numai la cuget ce-mi este curat.” (George Coșbuc). Aceasta a fost starea de spirit a Nicadorilor, Decemvirilor și a echipei Miti Dumitrescu când
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
autist, vorbele unor deținuți dintr-un lagăr de concentrare, pentru ca în cele din urmă și acest text să se revendice ca discurs al unui personaj desprins din panoplia absurdului. Următoarele culegeri de proză scurtă, Gușterii și patru pipe (1970) și Ceasul viu (1973), par a fi rezultatul unei crize de creație. P. parcă a înțepenit în propria formulă și schițele de acum sunt fragmente caricatural-absurde ale textelor anterioare: fie metafore dezvoltate ale războiului (Ceasul viu), fie „parabole dramatizate” pe tema morții
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288981_a_290310]
-
scurtă, Gușterii și patru pipe (1970) și Ceasul viu (1973), par a fi rezultatul unei crize de creație. P. parcă a înțepenit în propria formulă și schițele de acum sunt fragmente caricatural-absurde ale textelor anterioare: fie metafore dezvoltate ale războiului (Ceasul viu), fie „parabole dramatizate” pe tema morții (Cumătra joacă loto), fie „satire audio-vizuale” în registrul absurdului, fie îmbină fabula cu straniul (Casa). Prozatorul depășește faza minimalistă în textele din Păsări subterane (1972), unde, silit să evolueze pe spații mai ample
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288981_a_290310]
-
imaginează) invazia scorpionilor. SCRIERI: Constanța și împrejurimile ei (în colaborare cu Tiberiu Petrilă și Demetru Popescu), București, 1960; Constanța-Litoral, București, 1962; Ucigașul de papagali, București, 1968; Gușterii și patru pipe (literatură de scurt metraj), București, 1970; Păsări subterane, București, 1972; Ceasul viu, București, 1973. Culegeri: Mult mi-e dragă Dobrogea, Constanța, 1963; Dobroge, mândră grădină, București, 1963. Antologii: Trepte, Constanța, 1960; Miniaturi dobrogene, Constanța, 1962; Epistole de pe malul mării, pref. Aurel Martin, București, 1963; Dialoguri de pe malul mării, București, 1964; Secvențe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288981_a_290310]
-
proză, AST, 1969, 5; Sergiu Teodorovici, „Ucigașul de papagali”, IL, 1969, 6; Dan Radu Stănescu, „Ucigașul de papagali”, VR, 1969, 11; Eugen Lumezianu, „Ucigașul de papagali”, TMS, 1970, 1; Mircea Iorgulescu, „Gușterii și patru pipe”, RL, 1971, 4; Mirela Roznoveanu, „Ceasul viu”, TMS, 1971, 7; Nicolae Balotă, „Ceasul viu”, RL, 1971, 34; Ovidiu Dunăreanu, Marin Porumbescu, TMS, 1986, 2; Sorin Roșca, „Ucigașul de papagali”, TMS, 1992, 5; Datcu, Dicț. etnolog., II, 173; Dicț. scriit. rom., III, 869-870. O.S.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288981_a_290310]
-
de papagali”, IL, 1969, 6; Dan Radu Stănescu, „Ucigașul de papagali”, VR, 1969, 11; Eugen Lumezianu, „Ucigașul de papagali”, TMS, 1970, 1; Mircea Iorgulescu, „Gușterii și patru pipe”, RL, 1971, 4; Mirela Roznoveanu, „Ceasul viu”, TMS, 1971, 7; Nicolae Balotă, „Ceasul viu”, RL, 1971, 34; Ovidiu Dunăreanu, Marin Porumbescu, TMS, 1986, 2; Sorin Roșca, „Ucigașul de papagali”, TMS, 1992, 5; Datcu, Dicț. etnolog., II, 173; Dicț. scriit. rom., III, 869-870. O.S.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288981_a_290310]
-
marele! Spaimă de marele îmi cutremura noapte de noapte grădină. (Din adânc) (Blaga, 2010 : 184) Mère, le néant le grand ! L'angoisse du grand fait trembler chaque nuit mon jardin. (Des profondeurs) (Miclău, 1978 : 393) Pajuri rotesc minutare în veșnicul ceas peste câmp și oier. (Țară) (Blaga, 2010 : 189) Des aigles tournent aiguilles dans l'horloge éternelle sur le champ et le berger. (Pays) (Miclău, 1978 : 399) Prin vegherile noastre site de în vremea se cerne, și-o pulbere albă pe
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
poème, proposée par Paul Miclău : Cântec pentru anul 2000 Vultùrul ce rotește sus va fi atunci demult apus. Lângă Sibiu, lângă Sibiu prin lunci numai stejarii vor mai fi și-atunci. Mai aminti-mă-va vreun trecător vreun străin, sub ceasul lor ? Nu cred să mă vestească cineva căci basmul ar începe-așa : Pe-aici umblă și el și se-ntorcea mereu, contimporan cu fluturii, cu Dumnezeu. (Blaga, 2010 : 253) Chanson pour l'an 2000 L'aigle qui vole dans leș
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
déclenche " ; de l'autre côté, îl opère une compensation : dans să version, c'est l'avant-dernier et le dernier vers qui se répondent, à la différence du texte source, où le jeu des rimes est beaucoup plus " espacé ". Printre ziduri ceasul umbrelor mă-ncearcă. Se desface care poartă? Se deschide care ușa? Ies vârstele și-mi pun pe cap aureola de cenușă. (Asfințit) (Blaga, 2010 : 145) Se défait quel portail ? S'ouvre quelle porte ? L'heure des ombres m'entoure dans
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
âges sortent et mettent sur mă tête une auréole de cendres. (Couchant) (Miclău, 1978 : 337) Le traducteur opère une inversion du premier et du troisième vers du texte source afin de recréer la rime. Să traduction du vers " Printre ziduri ceasul umbrelor mă-ncearcă. " (littéralement : " Parmi leș murs l'heure des ombres me tente. ") par " L'heure des ombres m'entoure dans șes méandres. ", résultat de son travail interprétatif, est tout à fait poétique. Ci arătările și toată creatură cu zvonul
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
un grand succès, cette perte est compensée par d'autres vers admirablement traduits : De argint se făcură, o treptele, frunțile martore pure izvoadelor din univers. Iar noi ne ghiceam izbăviți din penumbre că două fapturi de matase în mers. În ceasul acela înalt, de-alchimie cerească, silirăm luna și alte vreo câteva astre în jurul inimilor noastre să se-nvârtească. (Legendă noastră) (Blaga, 2010 : 362) (abba) Témoins purs des sources de l'univers se firent d'argent, ô, leș fronts, leș marches
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
à l'aide de son travail d'interprétation et de recréation. À titre d'exemple, nous mettons en parallèle să traduction du poème Alean et la version que donne Paul Miclău au même poème : Alean 1529 Nostalgie Doux chagrin De ceasuri, de zile veghez pe-un galben liman portughez. Depuis des jours je suiș en train de veiller sur le bord lusitain. Des heures comme des jours șont passées Je veille sur un cîte portugais Cu zalele-alăturea drept cu mâinile cruce
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
littéralement : " voyage à pied ") contient dans son sémantisme l'idée de " drum " (" chemin "). Le traducteur récupère dans să version cette idée de base, qui est aussi un symbole dans le code poétique de Blaga : Chemin (Miclău, 1978 : 563). → Le titre Ceasul care nu apune trouve dans la version de Paul Miclău une forme poétique : L'heure qui ne décline pas (1978 : 597). → Veturia Drăgănescu-Vericeanu donne au titre Cuvinte către față necunoscută din poartă une forme trop longue en français : Paroles pour
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
de l'enfer " (Biografie/Biographie) (Miclău, 1978 : 313) ; " din văzduhul boltitelor tale amiezi " " dans l'air de țes midis envoûtés " (Pasărea sfântă/L'oiseau saint) (Miclău, 1978 : 323) ; " du haut de țes midis voûtés " (L'oiseau sacré) (Stolojan, 1992 : 65) ; " ceasul verde al pădurii " " l'heure verte de la forêt " (Septemvrie/Septembre) (Miclău, 1978 : 373) ; " minutarele vremii " " leș aiguilles du temps " (Poetul/Le poète) (Miclău, 1978 : 427) ; " nebănuitele trepte " " leș marches insoupçonnées " (Epitaf/Épitaphe) (Miclău, 1978 : 449). Quelques images métaphoriques se prêtent
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Fum căzut/Fumée basse) (Miclău, 1978 : 319). Le nom " tente " récupère par métonymie l'idée de " șatra " (qui désigne, d'habitude, un campement des gitans). Le nouvel élément (" leș mages ") ajoute une note de mystère, valorisant davantage le message source. " ceasul fără vină " (" l'heure sans péché ") " l'innocente heure première " (Glas în paradis/Voix au paradis) (Miclău, 1978 : 505). La double épithète apporte un surcroît de poéticité, soulignant l'idée de pureté. " frunza-ți jucăușa " (" ta feuille folâtre ") " ton feuillage
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
au registre commun, dépoétise le texte cible. " Așa găsesc eu cu cale. " " C'est tout à fait normal. " (Stihiuitorul/Le poète) (Romanescu, 1998 : 85). Le registre employé par la traductrice n'est pas approprié. " De-atâtea ori a despărțire/un ceas de cumpănă ne încerca. Tânt de fois une heure de doute/nous poussait à rompre ! " (An de răscruce/L'année du tournant) (Sernet, 1998 : 275). L'expression " pousser à rompre " ne fait pas pârtie du registre poétique. " Amiază e dreapta
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
La préposition " -n " (" în "), c'est-à-dire " dans ", est remplacée par la préposition " sous ", ce qui change complètement le sens de départ. " tu te ascunzi/în dosul pleoapelor mele " (" tu te caches, derrière mes paupières ") " tu te caches,/derrière mes sourcils " (Ceasul care nu apune/L'heure qui ne décline pas) (Miclău, 1978 : 597). La version cible est illogique et dépourvue de poéticité. " Pe buzele ei calde mi se naște sufletul. Sur șes lèvres chaudes renaît mon âme. " (În lan/Au champ
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]