24,491 matches
-
le aduce lui Dumnezeu, și prin aceste câteva spice binecuvintează tot lanul, tot așa și Hristos, a făcut să fie binecuvântat tot neamul nostru prin acel singur Trup al Lui, prin acea pârgă. Dar pentru ce n-a adus toată firea? Pentru că nu înseamnă că aduci pârga dacă aduci întregul, ci dacă aduci puțin, iar prin acest puțin faci să se binecuvinteze întregul”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt la Înălțarea Domnului, II, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
aduci puțin, iar prin acest puțin faci să se binecuvinteze întregul”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt la Înălțarea Domnului, II, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 161-162) „A adus, deci, Tatălui pârga firii noastre. Și așa de mult S-a minunat Tatăl de acest dar, și din pricina vredniciei Celui ce l-a adus și din pricina neprihănirii darului adus, că L-a primit cu mâinile Lui, a pus alături de El darul și a zis
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Tatăl de acest dar, și din pricina vredniciei Celui ce l-a adus și din pricina neprihănirii darului adus, că L-a primit cu mâinile Lui, a pus alături de El darul și a zis: Șezi de-a dreapta Mea (Ps. 109, 1). Cărei firi a zis Dumnezeu: Șezi de-a dreapta Mea? Aceleia care a auzit: Pământ ești și în pământ te vei întoarce (Fac. 3, 19). Dar nu era de ajuns că a depășit cerurile? Nu era de ajuns că stă cu îngerii? Nu
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
cât de mare este depărtarea de la iad la pământ? De la pământ la cer? De la cer, la cerul cel mai de deasupra? De la acela până la Îngeri, până la Arhangheli, până la Puterile cele de sus, până la Tronul cel împărătesc? Și Stăpânul a urcat firea noastră la toată această depărtare, la această 71 înălțime. Uită-te unde stătea jos și unde a fost urcată! Nici nu se putea urca mai sus de unde a urcat Domnul. Aceasta a vrut să arate Pavel în cuvintele: Cel ce
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
a și suit (Efes. 4, 10). Și unde S-a pogorât? În cele mai de jos ale pământului (Efes. 4, 9) și S-a suit mai presus de toate cerurile (Efes., 4, 10). Află cine s-a urcat sau ce fire s-a urcat și cum era această fire înainte de urcare”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt la Înălțarea Domnului, III, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 162-163) „Oare ucenicii n-aveau ochi? Oare
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
S-a pogorât? În cele mai de jos ale pământului (Efes. 4, 9) și S-a suit mai presus de toate cerurile (Efes., 4, 10). Află cine s-a urcat sau ce fire s-a urcat și cum era această fire înainte de urcare”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt la Înălțarea Domnului, III, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 162-163) „Oare ucenicii n-aveau ochi? Oare nu vedeau ce se petrece? Oare n-a
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
că țapii n-aduc nici un rod; pe alții îi numește oi, din pricina câștigului mare adus de oi, că mult câștig aduc oile: și lână și lapte și miei; țapul n aduce acest câștig. Animalele necuvântătoare sunt roditoare și neroditoare prin firea lor. Oamenii sunt roditori și neroditori prin voință; de aceea sunt unii osândiți, iar alții încununați. Dar nu-i osândește până ce nu-i judecă mai întâi. De aceea îi și așază înaintea Lui și le spune păcatele. Ei vor grăi
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
trecut cu vederea milostenia, fapta aceea atât de mult iubită de Dumnezeu. Profeții neîncetat spuneau aceasta: Milă voiesc, și nu jertfă (Osea 6, 6), iar Legiuitorul, prin toate, spre milostenie i-a îndemnat și cu cuvântul și cu lucrul. Însăși firea oamenilor tot asta îi învață. 78 Uită-te la ei! Nu sunt lipsiți de o faptă bună sau două, ci de toate faptele bune. Nu numai că nu L-au hrănit pe Hristos, pe când era flămând, nici nu L-au
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
trebuință, hrana cea de nevoie; și le-o cerea în haină de cerșetor. Deci toate sunt în stare să-i pedepsească. Era puțin ce le cerea. O pâine. De plâns era cel ce cerea. Un sărac. Spre milă îi împingea firea celui ce cerea. Era om. De dorit era făgăduința. Făgăduise împărăția cerurilor, înfricoșătoare era pedeapsa. Amenințase cu gheena. Mare era vrednicia Celui Ce primea milostenia. Dumnezeu o primea prin mâinile săracilor. Covârșitoare era cinstea. Primise Dumnezeu să Se coboare atât
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
vol. 81, p. 26) „... scaunele vor fi puse în față și Cel vechi de zile Se va așeza (Dan. 7, 9) și cetele nesfârșite ale sfinților îngeri și arhangheli vor sta de față, slujind cu frică și cutremur; și toată firea va fi adusă la cercetare și cărțile care vor avea scrise în ele, în toată amănunțimea, faptele, cuvintele și gândurile noastre, se vor deschide, dezgolindu-se prin ele tuturor toate cele săvârșite de noi în toată zidirea 73, ca să-și
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
le-a auzit, nici la inima omului nu s-a suit (I Cor. 2, 9). Dar pentru ca fericirea nădăjduită Să nu rămână în afară de orice presupunere, ni se dă să auzim despre cele negrăite atât cât putem să cuprindem după smerenia firii noastre”. (Sf. Grigorie de Nyssa, Despre fericiri, cuvântul II, în PSB, vol. 29, p. 343) „... bunătățile făgăduite celor ce vor viețui cum se cuvine, nu sunt de natură să poată fi exprimate prin cuvinte. Căci cum s-ar putea descrie
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
buna mireasmă, luând din florile binemirositoare lucrarea ființială și naturală a însușirilor acelora, sau calitatea acelora, aduce celor din afară cunoștința lor, pătrunzând în organul trupului care percepe mirosul, și, deși pare, cât privește rațiunea lor, să fie alta decât firea ce o răspândește, nu e gândită ca fiind prin sine, nici de altă fire decât cea a florilor din care și în care este. Așa să cugeți și despre Dumnezeu și Despre Sfântul Duh, ridicându-te peste rațiunea pildei”. (Sf.
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
calitatea acelora, aduce celor din afară cunoștința lor, pătrunzând în organul trupului care percepe mirosul, și, deși pare, cât privește rațiunea lor, să fie alta decât firea ce o răspândește, nu e gândită ca fiind prin sine, nici de altă fire decât cea a florilor din care și în care este. Așa să cugeți și despre Dumnezeu și Despre Sfântul Duh, ridicându-te peste rațiunea pildei”. (Sf. Chiril al Alexandriei, Comentariu la Evanghelia Sfântului Ioan, Cartea a Zecea, cap. 2, în
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Domnul, este Duhul vieții noastre (Plângerile lui Ieremia IV, 20). Este numit Sfânt și este sfânt, după cum sfânt este Tatăl și sfânt este Fiul. Dacă pentru creație sfințenia este ceva adăugat din afară, pentru Duhul sfințenia este un apanaj al firii Sale. El nu este sfințit, ci sfințitor. Este numit bun, pentru că bun fiind Tatăl, bun este Cel născut din El. Bunătatea este esența Sa. Este denumit Cel fără ocolișuri, ca și Domnul Dumnezeu (Ps. 140, 16), pentru că adevărul și dreptatea
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
bun este Cel născut din El. Bunătatea este esența Sa. Este denumit Cel fără ocolișuri, ca și Domnul Dumnezeu (Ps. 140, 16), pentru că adevărul și dreptatea este în Sine și nu se înclină într-o parte sau alta, în virtutea neschimbabilității firii Sale. Este numit Paraclet ca și Fiul Unul-Născut; El însuși spune: Voi ruga pe Tatăl Meu și alt Paraclet vă va trimite (In. 14, 16). Prin urmare, Duhul are nume comune cu Tatăl si Fiul în virtutea participării la aceeași fire
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
firii Sale. Este numit Paraclet ca și Fiul Unul-Născut; El însuși spune: Voi ruga pe Tatăl Meu și alt Paraclet vă va trimite (In. 14, 16). Prin urmare, Duhul are nume comune cu Tatăl si Fiul în virtutea participării la aceeași fire. Altfel, cărui fapt (se datoresc acestea)? A fost numit apoi Duh stăpânitor, Duh al adevărului și al înțelepciunii. Duh divin este Cel care M-a creat (In. 23, 4). Pe Veseleel, zice, l-a umplut Dumnezeu cu Duh divin de
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Tatăl și al Fiului 84, ca Unul ce este ființial din amândoi, adică curge din Tatăl prin Fiul”. (Sf. Chiril al Alexandriei, Închinare în Duh și Adevăr, Cartea întâia, în PSB, vol. 38, p. 21) „Fiind însă Duhul de o fire, Se revarsă din Tatăl ca dintr-un izvor”. (Sf. Chiril al Alexandriei, Despre Sfânta Treime, cuvântul al VI-lea, în PSB, vol. 40, p. 236) „Duhul, fiind din ființa lui Dumnezeu Tatăl și a Cuvântului ieșit din Tatăl și prezent
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Tatăl ca dintr-un izvor”. (Sf. Chiril al Alexandriei, Despre Sfânta Treime, cuvântul al VI-lea, în PSB, vol. 40, p. 236) „Duhul, fiind din ființa lui Dumnezeu Tatăl și a Cuvântului ieșit din Tatăl și prezent în El prin fire, concentrează în Sine tot ce e propriu dumnezeirii; El are dumnezeirea ca izvor, ca Cel ce se varsă din Tatăl prin Fiul85 și sfințește creația”. (Sf. Chiril al Alexandriei, Despre Sfânta Treime, Cuvântul al VI-lea, în PSB, vol. 40
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
are dumnezeirea ca izvor, ca Cel ce se varsă din Tatăl prin Fiul85 și sfințește creația”. (Sf. Chiril al Alexandriei, Despre Sfânta Treime, Cuvântul al VI-lea, în PSB, vol. 40, p. 237-238) „Căci este neîndoielnic că purcede din însăși firea lui Dumnezeu Tatăl”. (Sf. Chiril al Alexandriei, Despre Sfânta Treime, cuvântul al VII-lea, în PSB, vol. 40, p. 301) 81 Tâlcuirea Pr. Stăniloae: Duhul e atenția Tatălui către Fiul și mărturia Lui personificată către Fiul despre dragostea Sa către
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Sf. Chiril al Alexandriei, Comentariu la Evanghelia Sfântului Ioan, cartea a IX-a, capitol unic, în PSB, vol. 41, p. 875) „Căci vorbind de Duhul adevărului, adică de Duhul Său, zice că El purcede de la Tatăl. Fiindcă, precum este prin fire al Fiului, existând în El și prin El, așa este și al Tatălui 87”. (Sf. Chiril al Alexandriei, Comentariu la Evanghelia Sfântului Ioan, cartea a X-a, cap. al II-lea, în PSB, vol. 41, p. 973) „Tatăl are din
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
PSB, vol. 41, p. 973) „Tatăl are din Sine și în Sine pe Duhul Său, la fel și Fiul are pe Duhul în Sine, deoarece Duhul este de o ființă cu Tatăl și purcede din El88, având în Sine prin fire toate cele proprii Tatălui”. (Sf. Chiril al Alexandriei, Comentariu la Evanghelia Sfântului Ioan, cartea a XII-a, cap. 1, în PSB, vol. 41, p. 1159-1160) „Fără îndoială hotărârile Sinodului Prea Sfântului Papă (Teodor) au fost criticate de cei din capitala
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
conform argumentului propriu”. (Sf. Chiril al Alexandriei, Comentariu la Evanghelia Sfântului Ioan, cartea a IX-a, capitol unic, în PSB, vol. 41, p. 867) „Fiindcă cel ce socotește că trebuie să necinstească pe Fiul urăște pe Tatăl, nepăcătuind împotriva altei firi, ci disprețuind însăși mărirea Dumnezeirii după fire91. Căci nu ar putea cineva să ocărască pe Fiul dacă ar respecta firea Tatălui, deoarece, cunoscând ce este prin lucrare Tatăl, cum ar ignora pe Cel născut din El? Sau cine n-ar
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
vol. 41, p. 867) „Fiindcă cel ce socotește că trebuie să necinstească pe Fiul urăște pe Tatăl, nepăcătuind împotriva altei firi, ci disprețuind însăși mărirea Dumnezeirii după fire91. Căci nu ar putea cineva să ocărască pe Fiul dacă ar respecta firea Tatălui, deoarece, cunoscând ce este prin lucrare Tatăl, cum ar ignora pe Cel născut din El? Sau cine n-ar ocărî pomul, batjocorind rodul născut din el? Deci păcatul față de Fiul e o dovadă neîndoielnică a necunoașterii Tatălui”. (Sf. Chiril
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
raza soarelui nu e necesară la nimic bârfesc 91 Tâlcuirea Pr. Stăniloae: A necinsti pe Fiul înseamnă a necinsti pe Tatăl, Care L-a născut și Care-L iubește ca Tată al Lui, înseamnă a nu considera că ține de firea dumnezeiască să fie născătoare și să aibă un Născut, să fie în trei Persoane, înseamnă a o priva de iubire și de viața plină de bogății și de bucurii, înseamnă a o reduce la o realitate simplistă, uscată, monotonă. Firea
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
firea dumnezeiască să fie născătoare și să aibă un Născut, să fie în trei Persoane, înseamnă a o priva de iubire și de viața plină de bogății și de bucurii, înseamnă a o reduce la o realitate simplistă, uscată, monotonă. Firea dumnezeiască nu e lipsită de bogăție, de viață, de posibilități variate de existență, așa cum e, până la un grad, cea omenească. Ea e unitară în bogăția ei. Are o bogăție care totuși nu o scoate dintr-o anumită unitate. E o
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]