25,627 matches
-
este asociată cu greșeli de administrare și cu un control glicemic nesatisfăcător (45,46). Dintre cele mai comune manifestări ale acestei anxietăți provocate de auto-injectare, pacienții declară (47): Atunci când trebuie să-mi administrez insulina: "Devin agitat", "Devin tensionat", "Mi-e frică", " Îmi fac tot felul de griji", "Sunt nervos", " Încerc să amân momentul", "Mă înfurii". Există studii (48,49) care arată că atitudinile pacienților față de insulină sunt atât negative, cât și pozitive. Atitudinile pozitive se centrează pe eficiența tratamentului, evitarea complicațiilor
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
pacienți, o consecință pe care pacienții nu au trăit-o personal înainte de începerea insulinoterapiei, ci au observat-o la alții. Oprobiul mediului social ca și consecință a insulinoterapiei Una din temele care apare la majoritatea persoanelor cu diabet zaharat este frica de reacția persoanelor din mediul social cu privire la persoana bolnavului care trebuie să-și administreze insulina. Această stigmatizare este un fenomen documentat de studiile anterioare (32), efect de care suferă majoritatea bolnavilor cronici. Mediul social influențează întregul proces de adaptare la
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
medicului cu privire la boală și cu privire la tratament. De asemenea, s-a arătat că unul din prognosticele nefavorabile pentru controlul glicemic și aderența la tratament îl reprezintă schimbarea medicului, tocmai datorită modelelor diferite care generează atitudini diferite cu privire la boală și la tratament - frica de a nu-și înstrăina pacientul, de a nu fi considerat un medic incompetent pentru că nu reușește echilibrarea diabetului prin alte metode - felul cum comunică pacientului decizia medicală. Acesta este un aspect foarte important, studiile au arătat că pacienții sunt
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
și inutil și, mai mult 217 decât atât, refuză insulina la gândul că dacă în continuare vor respecta mai bine dieta sau recomandările cu privire la activitatea fizică, insulinoterapia va putea fi evitată. - lipsa timpului adecvat pentru a instrui pacientul cu privire la tratament. - frica cu privire la creșterea frecvenței hipoglicemiilor și creșterea în greutate, efecte care apar de multe ori după începerea insulinoterapiei Un studiu randomizat (53) a arătat că aproximativ 45 % dintre diabetologi erau reluctanți în a iniția insulinoterapia la pacienții cu diabet zaharat de
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
creșterea în greutate, efecte care apar de multe ori după începerea insulinoterapiei Un studiu randomizat (53) a arătat că aproximativ 45 % dintre diabetologi erau reluctanți în a iniția insulinoterapia la pacienții cu diabet zaharat de tip 2 datorită refuzului pacienților, frica de hipoglicemiile ulterioare, prezența altor boli care ar contribui la scăderea speranței de viață a pacienților. Unul din rezultatele cele mai importante ale studiului DAWN este acela care vizează echipa medicală. Din toți membrii echipei medicale studiați, mai puțin de
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
pacienților. Unul din rezultatele cele mai importante ale studiului DAWN este acela care vizează echipa medicală. Din toți membrii echipei medicale studiați, mai puțin de jumătate se simt capabili de a identifica și evalua nevoile psihologice ale pacienților lor, inclusiv frica legată de agravarea bolii, frica de hipoglicemie, stresul sau frica de îngrășare. Atunci când au fost întrebați cu privire la inițierea tratamentului cu insulină, 42% din membrii echipei medicale au declarat că preferă să amâne această decizie până când devine absolut necesar. Cu toate
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
mai importante ale studiului DAWN este acela care vizează echipa medicală. Din toți membrii echipei medicale studiați, mai puțin de jumătate se simt capabili de a identifica și evalua nevoile psihologice ale pacienților lor, inclusiv frica legată de agravarea bolii, frica de hipoglicemie, stresul sau frica de îngrășare. Atunci când au fost întrebați cu privire la inițierea tratamentului cu insulină, 42% din membrii echipei medicale au declarat că preferă să amâne această decizie până când devine absolut necesar. Cu toate acestea, există situații în care
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
este acela care vizează echipa medicală. Din toți membrii echipei medicale studiați, mai puțin de jumătate se simt capabili de a identifica și evalua nevoile psihologice ale pacienților lor, inclusiv frica legată de agravarea bolii, frica de hipoglicemie, stresul sau frica de îngrășare. Atunci când au fost întrebați cu privire la inițierea tratamentului cu insulină, 42% din membrii echipei medicale au declarat că preferă să amâne această decizie până când devine absolut necesar. Cu toate acestea, există situații în care medicul decide amânarea insulinoterapiei în urma
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
ca un dat înnăscut, cât și de experiențele din timpul vieții, de ceea ce s-a învățat. Trebuie să diferențiem între agresivitate, ca energie comportamentală, și violența, înțeleasă ca o caracteristică a unor comportamente țintind amenințarea sau distrugerea, provocând durere și frica celui care apare ca victimă. Așa cum am mai spus, în cadrul relațiilor sociale, în general, la violență se răspunde cu violență. Când două persoane se afla în interacțiune, siguranță de sine a uneia dintre cele două persoane și tendința comportamentală de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
intra în relație cu persoana depresivă (Lerner, 1990). Tema morții este de asemenea prezentă în discursul depresiv, trimițându-ne la semnificația psihanalitică a agresivității. Randal Collins (2009) spune că emoțiile centrale ale unei interacțiuni violente sunt tensiunea de confruntare și frica. Autorul a identificat strategiile interacțiunii violente astfel: atacarea celui slab, scenariu orientat către audiență, lupta pentru controlul fricii; confruntare-evitare, violență oscilantă; confruntare-evitare prin dezorientarea (înșelarea) celuilalt; confruntare-evitare prin absorbția în tehnică. Autorul demonstrează faptul că în orice tip de violență
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
-ne la semnificația psihanalitică a agresivității. Randal Collins (2009) spune că emoțiile centrale ale unei interacțiuni violente sunt tensiunea de confruntare și frica. Autorul a identificat strategiile interacțiunii violente astfel: atacarea celui slab, scenariu orientat către audiență, lupta pentru controlul fricii; confruntare-evitare, violență oscilantă; confruntare-evitare prin dezorientarea (înșelarea) celuilalt; confruntare-evitare prin absorbția în tehnică. Autorul demonstrează faptul că în orice tip de violență se regăsește patternul interacțional de mai sus, atât în violența domestică, luptele dintre diferitele bande, cât și în
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
un mare număr de victime (Tismăneanu, 2005). Exercitarea terorii în scopul menținerii regimului comunist s-a desfășurat până la căderea sistemului în 1989. Deși cu mai puține crime 2, cea de-a doua perioadă a comunismului, a creat un climat de frică 3 permanentă (Deletant, 2001; Bartosek, 1999), având încă și azi profunde ecouri în psihicul și comportamentele românilor. Partidul Comunist Român, care s-a instaurat în mod ilegal și s-a impus prin crimă (raportul Tismăneanu), aducea în 1944-1945, pentru marea
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
momentul în care încercau să fugă peste granițele țării. 3. „Sub acest regim, ce nega sistematic libertatea și drepturile fundamentale ale omului, orice exprimare a nemulțumirii era considerată politică și «antistatală». Conducătorii foloseau persecuția pentru a arunca societatea în” «psihologia fricii» pe care ei o vedeau ca pe un factor de stabilitate a regimului.”(Bartosek, 1999, p. 415) 4. în generația născută în 1900, doar 10% din populația masculină și 5% din cea feminină depășise nivelul de școlarizare primară (Hoivic, 1974
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
De altfel, în planificarea centralizată a dezvoltării economiei, dreptul la existență și dezvoltare al orașelor și satelor precum și ierarhizarea importanței lor se decideau, pe hârtie, în funcție de aportul lor la economia națională (Ronnas, 1982, p. 144). Această sistematizare forțată crease o frică ce era simbolizată în uimirea și panica neputincioasă a oamenilor în fața intențiilor lui Ceaușescu de a dărâma bisericile. în fapt nu era vorba despre dărâmarea bisericilor ci despre desființarea unor localități rurale. înțelegem mai corect astfel marea diferență între proporția
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
vieții curente din acel timp, acționând simultan, de durată, pot fi calificate ca traumatice (Nutt, Davidson, Zohar, 2000), căci ele amenințau viața, integritatea fizică a individului, precum și a persoanelor semnificative cum ar fi părinții, copiii, și puteau declanșa răspunsuri de frică, neputință sau chiar oroare. Putem spune că societatea românească în perioada comunismului, în marea ei majoritate, era expusă unor condiții declanșatoare de manifestări de sindrom de stres acut, dar și posttraumatic sau altor forme de psihopatologie de tipul depresiilor, alcoolismului
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Tortura are rolul de a intimida nu doar victima, ci și grupul cu care se identifică victima. în cazul violenței domestice acest grup este format în ansamblu de femei. Recurgând la forță împotriva femeilor și încercând să inducă intimidare și frică, bărbații încearcă să mențină femeile într-o poziție subordonată”(Benninger-Budel, Lacroix, 1999). 4. Statutul celui care torturează Pare aspectul cel mai discutabil în incriminarea violenței domestice ca formă de tortură. Căci violența domestică este o formă de manifestare privată și
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
afirmă că această formă de violență ocupă mai mult de 90% din situațiile de violență. în privința ponderii violenței fizice în școli, răspunsurile oscilează pe o arie foarte largă, între 3 și 30%. Se afirmă însă că violența psihică, generatoare de frică, este prezentă în proporție de 25% în rândurile elevilor. Răspunsurile indică grupa de vârstă 14-18 ani ca fiind cea mai expusă la manifestări de violență. 2. Cine sunt autorii actelor de violență? (familie, personal de protecție, personal din unitățile școlare
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
abordare holistică a ființei umane, în tratarea ei cu respect și grija pentru a nu-i leza demnitatea, se impune luarea în considerare a acuzelor dureroase prezentate de pacient. Discuția despre durere modifică sensul și percepția ei, căci poate calma frica pacientului prin sensul nou sau mai larg, ce îl descoperă comunicând despre durere cu personalul medical. Relația care se stabilește prin comunicare între pacient și personalul medical devine instrument de diagnostic și terapeutic. Calitatea acestei relații și sensul durerii așa cum
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
identifici emoțiile proprii și ale celuilalt, a ști să le reglezi reprezintă o aptitudine cu impact pozitiv major asupra sănătății mentale, a sănătății fizice, a reușitei profesionale și a relațiilor sociale”1. Dacă ești gata să asculți plângerile pacienților, durerile, fricile lor sau spaimele lor, îi vei susține în a-și înțelege mai bine aceste trăiri, iar cel care ascultă nu are nici el decât de câștigat. 1.9. Efectul violenței în dezvoltarea umană: copiii și violența în cadrul psihologiei dezvoltării umane
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
copil pentru ca acesta „să nu învețe să-l exploateze”pe adult, respingerea adultului reprezintă un abuz și va avea consecințe serioase în dezvoltarea copilului, în structurarea atașamentului față de îngrijitor. Amenințările sunt o formă de abuz emoțional care prin nesiguranță și frică imprecisă ce o induc sunt recunoscute ca având un puternic efect abuziv asupra copilului. De aceea toate sistemele legislative penalizează amenințarea. Amenințările pot fi prin cuvinte: „las' că vezi tu ce îți va face tata pentru asta!”, o amenințare pe
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
mânie sau face gesturi furioase, aceste gesturi înspăimântă și induc o stare de teroare copilului. Terorizarea copilului: crearea unor sentimente intense de spaima copilului. Acest lucru poate fi făcut lăsând copilul pradă acelor situații de care știi că îi este frică: întunericul, zgomote intense (tunete, tunsul ierbii cu mașina) să stea singur în casă, șerpi și alte animale care îi sperie (copiii victime ale abuzului sunt, în general, speriați de animale), amenințarea că tata va pleca de acasă, că va fi
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de a accepta frustrări legate de imposibilitatea părinților de a-i pune la dispoziție tot ceea ce își dorește, ajunge să amenințe cu suicidul. 1. Raport alternativ întocmit de FONPC. Toate situațiile în care copilul trăiește sentimente de umilință, spaimă și frică, neliniște, amenințare, confuzie, gelozie și lipsă de valoare, sentimentul că nu e iubit, batjocorire sau marginalizare, sunt situații de abuz sau neglijare emoțională a copilului. Mai sus, am trecut în revistă câteva din acestea. Nici pe de parte nu putem
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
abuzul căruia i-a căzut victimă nu face decât să-i sporească incapacitatea de a face față cerințelor școlare; depresie, anxietate, insomnii, coșmaruri; iritabilitate crescută, mânie, comportamente ostile cu agresorul, cu ceilalți adulți „care nu l-au apărat”, automutilare, suicid; frică de străini, de situații noi, de a-i pierde pe cei dragi, de a fi luat de acasă; nivel scăzut al stimei de sine, al încrederii în abilitățile proprii, în capacitatea de a se descurca; neîncredere, neajutorare, sentimente de rușine
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
subiect. Stimulul este receptat senzorial (văzut 1, auzit, mirosit etc.). Organele senzoriale alertează talamusul, care joacă rolul de a tria informațiile primite și de a informa amigdala. Amigdala are sarcina de a detecta dacă e vorba de o amenințare, generând frică (dar și celelalte emoții) și a activa hipotalamusul. Amigdala este centrul care asigură supraviețuirea prin alerta ce o declanșează la înregistrarea stimulilor periculoși. Hipotalamusul va declanșa răspunsurile motorii automate (reflexele) care pot fi de fugă, de atac sau de relaxare
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
elaborării unui răspuns adaptat. în acest moment doar se vor manifesta marcatorii somatici, semne externe ale emoției, pentru a orienta decizia.”(Damasio, 2010) Dacă emoțiile nu sunt controlate și persoana ia decizii sub imperiul unor emoții puternic negative (mânie, furie, frică) sau a unor emoții pozitive intense (starea de bucurie prea intensă) deciziile nu sunt adecvate căci informarea creierului rațional s-a făcut doar parțial datorită activării necontrolate a creierului emoțional. Așadar soluția 1. „Abilitatea de a percepe și exprimă emoțiile
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]