24,310 matches
-
de tată și de soț, Ana, rămasă fără sprijin moral, dezorientată și respinsă de toți, se spânzură. Florica, părăsită de Ion, se căsătorește cu George și se bucură de norocul pe care îl are, deși îl iubea tot pe Ion. Glasul iubirii Căsătorit cu Ana și așezat la casa lui, Ion, din cauza firii lui pătimașe, nu se poate mulțumi cu averea pe care o dobândise și râvnește la Florica. Sfârșitul lui Ion este năprasnic, fiind omorât de George Bulbuc, care-l
Ion (roman) () [Corola-website/Science/299444_a_300773]
-
diferite, dar despre acestea vom trata în subcapitolul următor. Cărțile de slujbă tipărite la București sau în Moldova sunt traduse din slavonă. Îndreptările de la o edițiune la cealaltă se fac în acord cu anumite uzajuri împământenite. Totuși, în ciuda textelor slave, glasurile - tonurile sau viersurile muzicale - din ce în ce mai folosite sunt cele bizantine grecești: muzica psaltică. Pe lângă devoțiunile tipic slave, precum acatistele clasice, românii au și altele, precum "Te Deum", împrumutat ritului latin, care la rândul său l-a împrumutat ritului galic. În mănăstirile
Ritul bizantin () [Corola-website/Science/298752_a_300081]
-
hotărnicit toată moșia Brebului cu 12 boieri și cu jupanul Preda mare vornic și a propit moșia megieșilor, de a pus pe toți megieșii în mijlocul pădurii și le-a aprins casele ca să nu se mai întoarcă[...]” ("apud" Ștefan Andreescu, „”, în "Glasul Bisericii", nr. 1-2, 1968). De asemenea, prin acest act se dă înapoi brebenilor jumătate din moșia luată prin metodele arătate mai sus. După aceste „cumpărături” în sat, au mai urmat și alte înzestrări cu moșii cum rezultă din actele vremii
Mănăstirea Brebu () [Corola-website/Science/298849_a_300178]
-
fonetic). Urmează pe tatăl său care este profesor și predă la "House Academy pentru tehnica vorbirii și muzică" din Elgin Scoția, mai târziu predă la "University College pentru tehnic vorbirii" din Londra. Graham studiază până în anul 1870 anatomia și fiziologia glasului uman. Părăsește Anglia 1870 împreună cu tatăl său care dorește clima mai sănătoasă a Canadei, după ce doi frați ai lui Graham mor de tuberculoză. Descoperirea istorică a telefonului în 1876 care după introducerea în sistemul de comunicație internațional fiind la început
Alexander Graham Bell () [Corola-website/Science/297845_a_299174]
-
unde lumina aurie se distribuie calm într-o atmosferă de toamnă târzie, momentul dramatic este învăluit diafan într-o boare de tristă meditație. În fapt, Luchian a redat aici o situație tragică a țărănimii exploatate și dă în mod artistic glas unui strigăt de revoltă ce pare a izbucni din pieptul lor. Ștefan Luchian a mai pictat lucrări similare ca "Dijma în Moldova", "Muncitori" și „"După muncă, spre casă"”. În cel din urmă tablou de dimensiuni mici, pictând figurile muncitorilor, Luchian
Ștefan Luchian () [Corola-website/Science/297807_a_299136]
-
a singurătății. În prim plan țipă un om, al cărui trup contorsionat convulsiv și gestul mâinilor care cuprind capul trădează o spaimă nemăsurată. Chipul gălbui se armonizează cu craniul cadaveric. Culorile mediului simbolizează starea psihică a personajului, albastrul întunecat reține glasul sfâșietor și-l reflectă cu ecou într-un golf larg, până sub cerul strălucitor , de un roșu sângeriu. În afara tabloului reprodus aici, de altfel cel mai cunoscut și care se găsea în Galeria Națională din Oslo, de unde a fost furat
Edvard Munch () [Corola-website/Science/297872_a_299201]
-
rămâi", "Pe aceeași ulicioară..." Pe 1 septembrie apar alte trei poezii "De câte ori, iubito...", "Rugăciunea unui dac" și "Atât de fragedă..." Pe 1 octombrie în aceeași revistă vor apărea alte poeme, sonetul "Afară-i toamnă", "Sunt ani la mijloc", " Când însuși glasul", "Freamăt de codru", "Revedere", "Despărțire" și "Foaia veștedă". Pe1 aprilie 1880 - Apare în "Convorbiri literare" poezia "O, mamă..." Pe parcusul anului 1881 deși era complet absorbit de activitatea ziaristică, găsește totuși timp și revizuiește nuvela "Cezara", a cărei ultimă formă
Opera poetică a lui Mihai Eminescu () [Corola-website/Science/297926_a_299255]
-
rezultatul la care ajunge Eminescu nu mai este unul romantic "strictu sensu". Ceea ce în poezia populară apare atenuat de retorica proprie genului, va găsi la Eminescu o definiție în termeni de autoconștiință critică, seducția anihilării abandonează ficțiunea personajului și capătă glas uman, acela al poetului, care nu mai întruchipează doar lupta generoasă a eroului romantic împotriva mediocrității epocii, ci și dorul arzător de eliberare de sub tirania voinței de a fi, sursa permanentei nevoi de împlinire. Aceasta este, dincolo de aparența dorinței amoroase
Opera poetică a lui Mihai Eminescu () [Corola-website/Science/297926_a_299255]
-
nu existe salvare pentru caprele migrante din spectacol</strong> (care de altfel sunt supraviețuitoare, de azi pe mâine), în afara celei ocazionale, individuale, a celor dispuse să se preschimbe în lupi. Interpretatarea Mihaelei Teleoacă e intensă: cu ochii umezi, spinarea încovoiată, glasul tânguitor, capra pare să sufere de dorul copiilor, de vinovăție, de singurătate, de alienare. La o discuție post-spectacol, o prietenă îmi spune că a fost deranjată de această interpretare, de împingerea mamei-migrante în poziția de victimă pasivă: umilită în procesul
Cronica spectatoarei - Metafora caprei în spectacolul ROVEGAN () [Corola-website/Science/296159_a_297488]
-
secolul XVIII|secolul al XVIII-lea]]. Celelalte limbi învecinate (toate slave, cu excepția limbii maghiare) au influențat româna. Influența slavă se simte atât la nivel fonetic cât și lexical. Până la 20% din vocabularul limbii române este de origine slavă ("a iubi", "glas", "nevoie", "prieten"). Totuși, multe cuvinte slave sunt [[arhaism]]e și se estimează că doar 10% din lexicul românei moderne este de origine slavă. Până în [[secolul XIX|secolul al XIX-lea]], româna a intrat în contact cu câteva limbi apropriate geografic
Limba română () [Corola-website/Science/296523_a_297852]
-
spune lui Figaro cât de mult îl iubește. Apoi, începe aventura - Cherubino crede că Susanna e contesa și contele crede că contesa este Susanna și amândoi fac declarații de dragoste pretinselor iubite. Dar Figaro, știe care este soția lui, datorită glasului ei. Susanna și Figaro se amuză văzând că domnul conte a fost păcălit. Almaviva își cere scuze contesei pentru infidelitatea sa, iar Figaro și Susanna își redobândesc dragostea și fericirea de altă dată. - Wolfgang Amadeus Mozart's Werke
Nunta lui Figaro () [Corola-website/Science/298468_a_299797]
-
astfel, a ajuns călugăr. Lucrul lui era să toarcă lâna și să o țeasă, iar, din câștig, dădea săracilor. Mergând odată, ei împreună, la locul numit Tabenesei, unde Pahomie se ducea câteodată singur, să se roage și unde auzise un glas de sus grăindu-i: Aici să petreci și să faci o mănăstire, unde vor veni mulți să se mântuiască"", bătrânul a avut o descoperire și a zis către ucenicul său Pahomie: ""Să zidim aici o chilie și tu să petreci
Pahomie Tabenisiotul () [Corola-website/Science/298515_a_299844]
-
potârniche, prepeliță) nu este evident; la altele (păun, cocoș de mesteacăn) în schimb este permanent și foarte pronunțat. Esofagul formează o gușă voluminoasă, iar rânza bine dezvoltată are musculatură puternică. le sunt păsări terestre, mai rar arboricole. Sunt slabe zburătoare Glasul este caracteristic: al unora, de exemplu, al prepelițelor este plăcut, al celor mai multe însă este neplăcut. Păsările ce trăiesc la sol, au un penaj de camuflaj pentru a nu fi detectate. Alte specii, (cocoșul polar), își schimbă culoarea în funcție de anotimp. Majoritatea
Galiforme () [Corola-website/Science/306981_a_308310]
-
jucat un rol de frunte în rândul evreilor ortodocși din Transilvania. Sinagoga ("Beit Kneset") era lăcașul de adunare (cu începere de vineri seara, după orele 18, oră care marca începutul Sabatului) a credincioșilor evrei pentru efectuarea rugăciunilor și citirii cu glas tare a sulurilor sfinte, numite Torá. Băncile din sinagogă erau astfel așezate, încât credincioșii priveau spre Ierusalim. Pe aceste bănci stăteau numai bărbații. Peretele care se afla în direcția Ierusalimului avea "Arca Sfântă" și "Amvonul". În mijlocul sinagogii se afla o
Sinagoga din Turda () [Corola-website/Science/306991_a_308320]
-
rolului titularar. Când era invitat să evolueze în rolul "Scarpia", marele bariton întotdeauna punea condiția ca în rolul Toscăi să fie invitată Maria Bieșu. Vorbind despre soprana moldoveancă, Muslim face trimiteri la vocile "Mariei Callas" și "Renata Tebaldi", afirmând că glasul Mariei este cu adevărat italian. În 1965 Maria Bieșu este invitată de Teatrul Mare din Moscova să interpreteze rolul Tatianei din opera Evgheni Oneghin de A.Pușkin. Soprana a impresionat cu calitățile sale vocale lumea muzicală moscovită, iar dirijorul B.
Maria Bieșu () [Corola-website/Science/307016_a_308345]
-
a Calendarului Românului. Episcopul Emilian Birdaș a trecut la cele veșnice la 5 aprilie 1996, în orașul Caransebeș. Episcopul Emilian Birdaș a publicat studii de teologie și istorie, dintre care amintim: De asemenea, a publicat predici și articole în revistele: “Glasul Bisericii", “Mitropolia Ardealului", ”Telegraful Român", ”Îndrumătorul bisericesc de la Sibiu" și "Îndrumătorul pastoral de la Alba Iulia", pe care l-a inițiat, începând cu anul 1977 ș.a. A editat "Îndreptarul Ortodox", "Cartea de rugăciuni", volumul "Biserici de lemn monumente istorice din Episcopia
Emilian Birdaș () [Corola-website/Science/307113_a_308442]
-
Elegiile din Regensburg (poeme) ed. Arhipelag, Mureș 1995 - Euroblues, (poeme) ed. Hermann, Sibiu 1997 - dupăamiază cu branduardi, (poeme)ed. prontopress, Brașov 2001 - nopțile franciscane, (poeme), ed. Dacia, Cluj 2001 - suitele transilvane, (poeme), ed. Axa, Botoșani 2003 - viața și moartea din glas - ed. Galateea.Muenchen, poeme. 2004- ce-i ce-n inimă-s desculți, (poeme) ed. Marineasa 2005 - maranatha, (poeme), ed. Grinta, Cluj-Napoca 2007 - a b i s, (poeme), ed. Limes Cluj. 2007 - improvisation pour la marche sur l’ eau, poeme în
Andrei Zanca () [Corola-website/Science/307298_a_308627]
-
de slujbă tipărite la București: "Catavasierul" (1959), "Penticostarul" (1973), "Octoihul Mare" (1975) și a revizuit ediția "Liturghierului" din 1980. Prof. Braniște a publicat și alte studii, recenzii, predici, dări de seamă în următoarele reviste: “Biserica Ortodoxă Română", “Ortodoxia”, “Studii Teologice", “Glasul Bisericii", “Mitropolia Olteniei”, “Mitropolia Banatului” ș.a. Menționăm următoarele:
Ene Braniște () [Corola-website/Science/308491_a_309820]
-
au izbucnit în afară, iar icoana a rămas intactă. Văzând minunea, a luat icoana și a așezat-o în camera cea mai curată. În ziua Sf. Învieri, el a văzut o rază de lumină în jurul icoanei și a auzit un glas: „Duceți-mă la fecioare!” Atunci în Basarabia erau fecioare care primeau învățătura călugărească de la arhimandritul Athanasie, ctitorul Mănăstirii Celic-Dere. După eliberarea Dobrogei, icoana a fost adusă în mănăstire și primită cu mult alai. Și-a arătat din nou puterea, fiind
Mănăstirea Celic-Dere () [Corola-website/Science/308518_a_309847]
-
evlavie deosebită la această icoană, păstrând în amintirea lor un moment deosebit de important din viața mânăstirii, acela în care, însăși Maica Domnului, prin această icoană, le-a încredințat de permanenta Ei purtare de grijă. Maicile spun că au auzit un glas din această icoană prin care Maica Domnului le spunea; „ Eu sunt stareța voastră, nu vă temeți”. În 1909, în mănăstire a funcționat o școală primară și una profesională în limba română. Cărțile de citire erau Ceaslovul, Psaltirea și Octoihul. Au
Mănăstirea Celic-Dere () [Corola-website/Science/308518_a_309847]
-
fazanul japonez, însă acesta din urmă are o nuanță verzuie și este mai mic la corp. Între tenebros și fazanul de vînătoare se produc încrucișări, încît pe terenul de vînătoare se pot întîlni "tenebroși" de diferite intensități în ceea ce privește culoarea închisă. Glasul cocosului de fazan este un țipat, care poate fi auzit seara cînd se urca în arbori pentru dormit, dimineața în zori cînd coboară, ori de cîte ori se considera amenințați de vreun pericol și în perioada de împerechere. Femelă scoate
Fazan () [Corola-website/Science/308521_a_309850]
-
urca în arbori pentru dormit, dimineața în zori cînd coboară, ori de cîte ori se considera amenințați de vreun pericol și în perioada de împerechere. Femelă scoate și ea un ticăit ușor, iar în copac se urcă fără să dea glas. Dintre simțuri cel mai dezvoltat pare a fi văzul, apoi auzul. Localizarea fazanului în teren depinde de anotimpuri. Primăvară cînd vegetația începe să se ridice și să ofere adăpost, fazanul iese la cîmp, la început la culture de păioase și
Fazan () [Corola-website/Science/308521_a_309850]
-
să fie apoi desemnat bateristul oficial al formației, înlocuindu-l definitiv pe Joco. În luna noiembrie, trupa începe discuțiile cu casa de discuri Soft Records, care este interesată de producția albumului de debut. În februarie 2000, Kumm intră în studioul Glas Transilvan din Cluj pentru înregistrarea albumului de debut, "Moonsweat March", înregistrare care va dura trei săptămâni. Pe album vor apărea ca invitați Janitsek Bori la violoncel și Mákkai David la contrabas După înregistrări, Meier Zsolt părăsește trupa, fiind înlocuit de
Kumm () [Corola-website/Science/308744_a_310073]
-
monumentale biserici. Acest preot, Nerva Florea, era originar dintr-un sat dn Munții Apuseni. Sfinția Sa mărturisea că în 1927, când a terminat Institutul Teologic din Sibiu, după absolvire stând pe o bancă din parcul institutului a avut o revelație: un glas exterior conștiinței lui a grăit spunându-i: "unde te duci să zidești o biserică măreață". După aceasta profesorului Nerva i s-a ivit în vis întreaga construcție până în cele mai mici detalii arhitecturale. Ajuns în Ghelar își pune în aplicare
Biserica Ortodoxă Ghelar () [Corola-website/Science/308765_a_310094]
-
Margaretei au inspirat 65 de compozitori, printre care clasicii muzicii ușoare Henry Mălineanu, George Sbârcea, Camelia Dăscălescu, Aurel Giroveanu, Edmond Deda, Nicolae Kirculescu, care i-au încredințat creațiile lor. Dintre sutele de melodii înregistrate, unele au fost scrise special pentru glasul sau aparte. Cine poate uita interpretarea melodiilor "Chemarea mării" (George Grigoriu), "Cum e oare?" (Florin Bogardo), "Două rândunici" (Radu Șerban), " Va veni o clipă" (Paul Urmuzescu), tema filmului Veronica (Temistocle Popa), "O mască râde, o mască plânge" (Vasile Veselovschi), "Mediterana
Margareta Pâslaru () [Corola-website/Science/308044_a_309373]