27,087 matches
-
copaci și plante și atunci când se mișcă doboară totul în drumul lui... în celălalt tablou este o barcă magică, printre membrii echipajului sunt și câțiva banco , oamenii în roșu păzesc barca de inamici pentru ca banco să poată să vindece în liniște... dincolo, este un tunel către divinitate, în jur sunt planetele apoi câteva comete... acolo, sunt spiritele pietrelor fiecare lucru are un spirit și ale plantelor...” Continuă, arătând spre un alt tablou: „Aici este un grup de curanderos acompaniați de regine
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
surprinsă de gustul cu nuanțe de ciocolată amară care nu mi se pare în nici un caz respingător. Mă uit o secundă șocată la Jorge care îmi zâmbește liniștitor, apoi mă întorc la salteaua mea. Rămânem relaxați și după un timp liniștea este întreruptă de sunetul muzicuței, care atinge tonalități cum nu am mai auzit vreodată până acum. Sunetele se succed unele după celelalte într-un ritm rapid, înalt, după care apare o pauză bruscă și melodia reîncepe de undeva mai jos
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
călătorii, simt prezența familiară a lui Scott și mai ales a lui Chris și le arunc mental câte o întrebare complet ridicolă: „Iți vine a crede toate lucrurile astea, chiar îți vine a crede?”. Bătăile tobei se sting, rămânem în liniște, după o vreme apare o luminiță pâlpâitoare în fața mea și vocea lui Jorge anunță sfârșitul ceremoniei. Deschid ochii cu greu, simt că sunt altă persoană și mă întreb dacă m-aș uita în oglindă oare aș vedea un bătrân înțelept
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
lui Chris îmi găsește mâna și mi-o strânge liniștitor. Răspund cu o strângere firavă și tremurată. De data asta, iau a doua cupă de ayahuasca în speranța că experiența negativă a fost datorată unei doze prea mici. Jorge cere liniște, lumina dispare, muzica reîncepe urmărită de aceeași lălăială dezlânată. Reușesc cât de cât să intru într-o lume doar a mea dar în marea majoritate a timpului mă simt prinsă că într-o menghină invizibilă și trebuie să lupt activ
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
lumânare aprinsă. Rămânem într-un întuneric dens, cu excepția colțului lui Eric, iluminat modest de flacăra firavă a lumânării. Toată lumea începe să fumeze și Eric ne oferă câte un mapacho mie și lui Udita. Acceptăm și rămânem câteva minute fumând în liniște, ascultând freamătul pădurii și cântecul greierilor. Simt cum Udita a intrat deja în stare de meditație iar ceilalți se destind progresiv. Eric ne cheamă lângă el pe rând. Merg, spune ceva pe o limbă necunoscută (Quechua, bănuiesc), îmi pune niște
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
paharul cu aceeași grijă exagerată. Ridic paharul, îl duc la buze, nu simt nimic, îl golesc fără să-mi definesc o senzație anume și mă întorc la locul meu. Fiecare trece prin același procedeu apoi suntem din nou cufundați în liniște, înconjurați de fumul de mapacho. Eric începe să cânte un icaros, acompaniindu-se la tobă, apoi continuă cu câteva icaros-uri, unul după celălalt. Sebastian cânta și el, apoi Cindy acompaniindu-se la charango Sunt în continuare cu o minte foarte
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
absolut nimic, îi mulțumim Tatălui Ceresc pentru că noi am scăpat cu viață ... încă o dată. În timpul acela, Domnul ne-a arătat că aceste încercări erau spre binele nostru, pentru că ne pregăteau în vederea unor anumite lucrări, scuturând cuibul nostru ca să nu găsim liniște aici. Lucrarea noastră pe acest pământ este să salvăm suflete din întunericul păcatului. Așa a adus Domnul încercări peste noi ca să ne călească în lupta grea pe care s-o ducem pe acest pământ. Interesant este că în aceea noapte
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
Cu fața răvășită de mari dureri, dar cu ochii senini și liniștiți, el ne răspunse: “sunt misionar adventist și vă doresc binele. Voiam să vă fac numai bine. Dar acum nu se mai poate. Eu voi muri.” M-a impresionat liniștea cu care privea moartea. M-a pătruns seninătatea cu care se supunea ei. Atunci l-am întrebat: “Mai sunt și alți oameni ca tine? Spune, ca să trimitem să vină aici!” Cu o ultimă sforțare, omul alb scoase o hârtie, scrise
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
au născut din nou... Un bun venit rostit de pastorul comunității, Danubian Modoran, deschide practic evenimentul acesta. Acesta le-a transmis, din start, celor care au revenit acasă, că nu li se promite pace și că li se va strica “liniștea” cu care s-au învățat până acum. Au urmat pledoariile fraților noștri reveniți în Casa Tatălui, primul invitat fiind Vilson, cel care și-a pregătit minuțios “Predica”. A început prin a-și cere iertare și apoi a pus degetul în
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
Cu această ocazie, la inițiativa celor noi botezați, i-am oferit o diplomă, ca semn de recunoștință pentru ceea ce a făcut în comunitatea și în cartierul nostru. Numai că lucrurile nu s-au oprit aici. După o perioadă de relativă liniște, comunitatea Filadelfia s-a văzut în fața unei noi provocări evanghelistice. În ultimul Sabat din luna ianuarie 2009, biserica a fost luată cu “asalt” de mulțimea de oameni venită la prezentarea serviciului divin, fără nici o invitație, fără ca să fi fost făcut
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
frumoase, imnurile cântate cu sala au fost încântătoare. În special ,,Printre nori de osanale” și ,,El vine iar”, imn cântat atât pe limba lor maternă cât și pe românește, alternativ (Cântareaîn anexa de la sfârșitul cărții). Acum, după bucuria evenimentului, e liniște la Filadelfia... Dar nu va dura mult. Cele 40 de suflete care și-au declarat public intenția de a-L urma pe Isus ne obligă la noi planuri de evanghelizare încununate de o nouă sărbătoare. Următoarea campanie de evanghelizare a
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
mi-am petrecut zece ani din viață. Cu destulă ezitare am fost acceptat și am început să citesc câteva versete din viața lui David care se potriveau de minune cu ceea ce am întâmpinat eu în comunitatea Filadelfia. CAPITOLUL 39 Psalmul liniștei mele... Da, bun este Dumnezeu cu Israel, cu cei cu inima curată. Totuși, era să mi se îndoaie piciorul și era să-mi alunece pașii! Căci mă uitam cu jind la cei nesocotiți, când vedeam fericirea celor răi. Cât pentru
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
pentru noi toți. Dacă nu este o încumetare din parte mea, dă-mi Te rog un semn, un gând, că ceea ce fac este bine, ca să mă pot liniști.” Toata noaptea m-au frământat aceste gânduri si nu mi-am găsit liniștea. A doua zi m-am interesat cum pot ajunge la Buzău la ora anunțata. Făceam totul ca un robot. Pur și simplu nu mai puteam gândi ce trebuie sa fac. Am încercat să aflu la ce oră este autobuz spre
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
un adevărat centru de educație multifuncțional. Institutul Sola Scriptura - Filiala Buzău mulțumește celor care stau în spatele acestui proiect îndrăzneț, pentru susținere și colaborare: soților Gabriela și Liviu Todirică și familiei domnului Ionel Turturică. Ori de câte ori aveți nevoie de o oază de liniște și de răspunsuri la marile întrebări ale vieții, librăria Gabriela vă stă la dispoziție. Pastor Daniel Bugean, Coordonator Sola Scriptura Buzău CAPITOLUL 48 Bucurie pentru credincioșii buzoieni Joi, 7 februarie 2013, s-a relansat la Buzău, pe strada Libertății nr.
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
216 Capitolul 34 - Încercare de evadare...........................................220 Capitolul 35 - Planul evanghelistic 2010-2011...........................224 Capitolul 36 - De ce a trebuit să plec din Filadelfia?..................233 Capitolul 37 - Hotărârea de a pleca se mărește..........................236 Capitolul 38 - Babilonia transferului ..........................................242 Capitolul 39 -Psalmul liniștii mele .............................................245 Capitolul 40 - Coordonator grupa C.A. Rosetti ..........................250 Capitolul 41 - Experiențe de viață..............................................260 Capitolul 42 - În lucrare mă simt foarte bine.............................278 Capitolul 43 - Apel spiritual........................................................285 Capitolul 44 - Familiei mele dragi.............................................292 Dor de tata (versuri
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
cerut însă ajutorul familiei Petre Român, reușind să se ascundă la Snagov. (Vezi declarația dată de gen. Militaru lui Jean Paul Mân în "Nouvel Observateur", măi '90). Cele patru zile ale Congresului P.C.R. au fost petrecute de Ion Iliescu în liniștea și splendoarea specifice sfârșitului de toamnă de la Snagov (vezi Antonia Rados, op.cit.). Marcel nici n-avea de ce să se impacienteze. El știa prea bine pentru cine bat clopotele. Nu scrisese el, încă din 1987, în articolul de camuflaj Creație și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
în frunte - afisind un aer destul de panicat - a dispărut în sediul C.C.-ului. Pentru a scăpa de supravegherea permanentă și neîncrezătoare a revoluționarilor lui Nica Leon și a altora, micul grup al lui Iliescu a pretextat că avea nevoie de liniște, pentru a lucra. Cu toții s-au baricadat în camera 226 de la etajul ÎI, unde s-au încuiat, lasandu-l afară, în fața ușii, pe post de cerber pe Cazimir Ionescu iar în interior, pe același post, pe căpitanul Lupoi. Din acest
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
ou. înainte de a se așeza la masă, moș Negruș, fiind cel mai în etate rosti rugăciunea apoi se rostuiră pe scaune și goliră înainte de a începe să soarbă borșul, păhăruțele cu rachiu tare, tras de două ori . Masa decurse în liniște, au mâncat cu poftă cartofi prăjiți cu harbuz murat și au sorbit cu plăcere și câte un pahar-două din vinul adus din beci de către Costache. La încheiee Maria a pus pe masă coșulețe cu mere domnești, struguri și pere, dar
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
Da’ cred că și dumneata o să te cam grăbești când ți-oi spune ce am aflat; Maria simți un fior, presimțind să afle vreo veste rea după cum arăta chipul Ilenei. − Da’ spune odată, cumnată, că nu mai am răbdare, nici liniște; − Așa-i, că și eu am înlemnit când am aflat. Am fost la părinții mei la Armășoaia și ducându-mă la prăvălie să iau niște sare și drojdie pentru pâine, m-am întâlnit cu Toader a lui Axinte, bărbatul lui
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
aceasta, deși știa pe deplin cum să se poarte, ascultă în tăcere ce-i spune frate-su mai mare, apoi Gheorghiță pleacă să-și caute prietenul pe care îl găsește la colibă citind niște foi primite de la Vaslui. Ascultă în liniște ce spune Gheorghiță din partea comandantului lor de companie de premilitari, căpitanul în rezervă Grigore Averescu, apoi îi împărtășește lui Gheorghiță temerea că grădina lăsată fără pază, în special harbuzăria, ar putea fi călcată de amatorii de astfel de dulci și
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
mama regelui, ca un factor de echilibru pe lângă tânărul monarh. Generalul Antonescu a declarat că România devine un aliat al Germaniei lui Hitler și în felul acesta pe români îi așteaptă zile grele și poate chiar război. Maria ascultă în liniște potopul de știri povestite cu glasul scăzut de către Costache și era îngrijorată de moarte de soarta țărișoarei noastre pe care o iubea din toată inima. Era îngrijorată în mod deosebit de teama că va fi război și că feciorii ei vor
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
în uniforme militare iar alții în haine civile, dar purtând arme. Spuneau localnicilor că până în seară sar putea să apară tancurile rusești iar coloanele lor se retrag pe alte poziții, ce le va hotărî comandamentul militar. Spre seară era o liniște adâncă, parcă toate viețuitoarele așteptau încordate să afle ce se întâmplă. „Noi copiii, continuă Maricica Gheorghiu, ne-am adunat în jurul părinților, ca puii lângă cloșcă iar mama l-a legat pe tata cu un prosop la cap, auzise că rușii
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
tot eu; − Haide, cumnată, descarcă-ți sufletul, poate găsim amândouă deslușiri la ce te frământă; − Apăi mata, cumnată Ileană, ai timp să asculți spusele mele? Că la unele n-am găsit răspunsuri de ani întregi, dar vreau să-mi capăt liniștea după atâția ani de zbucium; − știu și te cred, toată lumea știe câte suferințe ai avut de îndurat, dar mare-i Dumnezeu și te va ajuta să treci prin încercările pe care viața ți le-a scos în cale; − Apăi dacă
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
și exprimă mirarea că am trecut prin fața cazematei fără să fiu secerat. Când omul are zile și mai ales când Cineva de Sus îl apără!! Între 25 februarie și 15 martie 1944 sunt trimis în concediu. La noi era încă liniște, în timp ce în zilele următoare frontul se stabilizează pe linia Chișinău-Iași. În ajunul plecării merg la un cantonament provizoriu și vreau să fac o baie, să ajung curat acasă. Ordonanța face totul folosind albia de rufe a gospodinei respective. Cum râia
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
Prin strădania colonelului doctor Vasiliu Nicolae și a soției sale am depășit starea critică în care mă aflasem, pregătindu-mă pentru un eventual transport spre un spital din vestul țării. Într-o după amiază, în timp ce mă odihneam și era o liniște generală în acea aripă de spital, aud o voce divină ce venea din vecinătatea spitalului. Ascultam extaziat, cu sufletul înfiorat și cu lacrimi pe obraz!... Vocea aceea atât de frumoasă mi-a adus o stare de fericire și nu mă
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]