26,109 matches
-
lansarea unei manifestări devenite apoi tradiție: Târgul de la Vama Sării, ținut de atunci în fiecare an, în prima duminică din luna iunie. El poartă în denumirea sa amintirea locului, a Vadului de pe Criș unde se vămuiau mărfurile între care și sarea în secolele XIII - XV. După categorii de vârste în anul 1997 În zonă se poate practica raftingul, escalada clasică și sportivă, canioningul și speologia, detalii la www.tura.ro
Vadu Crișului, Bihor () [Corola-website/Science/300877_a_302206]
-
săpături sistematice pe Dealul Simionului în Bălnaca, unde au semnalat o cetate din prima vârstă a fierului construită cu o prelungire de tip „pinten-barat” până la malul drept Crișului Repede. Din acest loc se putea controla întreaga zonă, deoarece comerțul cu sare și piese de bronz se făcea cu ajutorul plutelor pe Criș de către populația tracă a secolelor XIV-X î.d.Hr. Tracii făceau și ei parte din popoarele indo-europene care s-au așezat, cu precădere,pe teritoriile Europei de Est. Din neamul
Bălnaca, Bihor () [Corola-website/Science/300844_a_302173]
-
și a privilegiilor lor asupra vămii de la Birtin. Cu această ocazie se vede întinderea mare a celor două moșii, Crișul Repede fiind graniță comună . Sunt amintite granițele de nord ale pământurilor stăpânite de același feudal, care mergeau până la Ocnele de sare ale Dejului:"iar de aici merge de-a lungul albiei Crișului în sus la zisul pământ Birtin și trece astfel mai sus de-a lungul aceleiași albii a Crișului în munții mijlocii și cei înalți și ajunge la locul acela
Bălnaca, Bihor () [Corola-website/Science/300844_a_302173]
-
ridicată, iar stratul de zăpadă se topește mai încet. Solurile din microdepresiuni la aceeași cantitate de apă provenită din precipitații au un aport mai mare de apă pluvio-nivală, ceea ce duce la dinamizarea procesului de levigare a argilei coloidale și a sărurilor solubile accentuându-se în același timp și efectele de hidromorfism. Microclimatul de versant însorit - este microclimatul întâlnit pe versanții cu expoziție V; SV; S; SE; E. Acest microclimat se caracterizează printr-o temperatură medie anuală mai ridicată datorită perioadei mai
Comuna Mihai Eminescu, Botoșani () [Corola-website/Science/300917_a_302246]
-
întâmplat în anul 1969. În timpul verii, Ursoaia seacă. Fiind așezată pe culmea unui deal, Sulița are apă freatică la mare adâncime. Toate fântânile ce se găsesc pe platoul localității sunt foarte adânci 15-20 m. Apa conține o cantitate mare de săruri minerale, din care cauză nu prea se folosește pentru băut. Din motivele arătate mai sus, centrul fostului târg nu are decât puține fântâni. Majoritatea locuitorilor se aprovizionează cu apă de la fântânile ce se află pe malurile iazului Dracșani și a
Comuna Sulița, Botoșani () [Corola-website/Science/300925_a_302254]
-
ploilor, terenul este supus eroziunii apei din topirea zăpezilor și a apei provenite din ploi, lucru ce face ca solul să fie lipsit de humus. În partea de sud-est a acestui deal, primăvara apar petice de solonețuri formate din acumularea sărurilor reziduale ale rocilor. În partea de vest a Suliței, pe marginea iazului Dracșani, din cauza apei freatice, se înregistrează deplasări de teren spre vatra iazului. Economia comunei Sulița are un caracter agrar. Principalele culturi întâlnite aici sunt: porumbul, grâul, orzoaica, sfecla
Comuna Sulița, Botoșani () [Corola-website/Science/300925_a_302254]
-
Bunești, vechea denumire românească "Bundorf", (în dialectul săsesc "Bondorf, Bondref, Bodndref", în , în ) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Brașov, Transilvania, România. În subsolul localității se găsește un masiv de sare. Cununa florilor Este un obicei de vară ce are loc în ziua de Sf. Petru și Pavel. O sărbătoare a florilor, a vegetației abundente ce aduce speranță în rodnicia pământului. În satul Bunești, acestui obicei, pe lângă semnificația de celebrare a
Bunești, Brașov () [Corola-website/Science/300935_a_302264]
-
se află la o distanță de 11 km de Rupea. Este învecinat la nord cu satul Jimbor, la sud cu comuna Homorod (de care aparține administrativ), iar la sud-vest cu comuna Cața. În subsolul localității se găsește un masiv de sare. Tradiția exploatării apei sărate de către localnici (din fântâni special amenajate) și a folosirii acesteia în gospodării s-a păstrat în aceasta zonă până în prezent. Biserica Evanghelică-Luterană fortificată a fost construită în secolul al XIII-lea ca bazilică în stil romanic
Mercheașa, Brașov () [Corola-website/Science/300953_a_302282]
-
comunei (Zona sudică a comunei) și luto-argiloasă pe cca 40 %, în partea nordică a comunei, pe malul drept al Călmățuiului. Aici se găsesc solonceacuri cu o salinizare de lungă durată, fapt ce a dus la acumularea unui procent ridicat de săruri (1-1,5%). Fertilitatea naturală a acestor terenuri este scăzută, cu o reacție alcalină datorită concentrației puternice de săruri specifice luncii Călmățuiului (cloruri, sulfați, carbonați). Vulpile au răspândire uniformă, judecând după vizuinile lor și după locurile unde au fost vânate. În preajma
Dudescu, Brăila () [Corola-website/Science/300960_a_302289]
-
al Călmățuiului. Aici se găsesc solonceacuri cu o salinizare de lungă durată, fapt ce a dus la acumularea unui procent ridicat de săruri (1-1,5%). Fertilitatea naturală a acestor terenuri este scăzută, cu o reacție alcalină datorită concentrației puternice de săruri specifice luncii Călmățuiului (cloruri, sulfați, carbonați). Vulpile au răspândire uniformă, judecând după vizuinile lor și după locurile unde au fost vânate. În preajma pădurii dintre satele Zăvoaia și Dudescu au fost văzute cârduri mici de căprioare. În pădure s-a amenajat
Dudescu, Brăila () [Corola-website/Science/300960_a_302289]
-
în slănină). Perioadele propice pentru orice lucrare sunt cele cu lună nouă și cu lună plină. Ocolul în jurul lunii vestește ploaia. Alte semne care vestesc ploaia sunt: rândunelele zboară ,pă jos”, se spală pisica, oaia își scutură clopotul, se moaie sarea, vuiește pădurea, porcul poartă paie în gură, orăcăie broasca verde, copilul mic salivează.( Traian Copil) Dintre copaci teiul este socotit lemn sfânt. El are putere de a apăra casa și gospodăria de tunet și holdele de calamități. Când e furtună
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
cu grâu, o cofă cu apă sfințită, busuioc și un colăcuț împletit. Soacra o întreabă pe mireasă: „Ce-mi aduci tu noro-mea?“, iar aceasta răspunde: „Mnere dă roi și trăiesc și io cu voi”. Unele mirese, ironic, răspund: „Pită cu sare, că și fiu io cea mai mare.” Atunci soacra mare înjură în gând „O labă dă rac și-on pui dă drac” sau chiar și mai rău. Mireasa stropește cu busuiocul muiat în apă în patru părți, apoi aruncă boabe
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
sau iese la el afară, „se strică de cap”, adică înnebunește. Ca să scape nevătămat, cel vizitat de mort trebuie să-și facă cruce și să nu răspundă chemării lui. Dacă cei din casă îl visează des pe mort, dă cuiva sare pe geam ca să nu i se mai întâmple acest lucru.(Florian Brîndaș și Zamfira Lazău) In caz de sinucidere, mortului i se face „slujbă întoarsă” de înmormântare, începându-se de la sfârșit, de către preot, seara. Dacă mor copii nebotezați, nu sunt
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
să-și planifice lucrările agricole, în ajun de Anul Nou își fac un calendar de ceapă. Desfac foile unei cepe în număr de 12, fiecare foaie reprezentând una din lunile anului în ordine, începând cu ianuarie. Pe fiecare foaie pun sare în mod egal și o lasă până dimineața. Atunci vor observa cu atenție cantitatea de lichid de pe fiecare foaie. Lunile cărora le corespund foile cu lichid mai mult vor fi ploioase, cele cu lichid puțin sau deloc vor fi secetoase
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
ducându-li-se și celor care nu au, deoarece nu este bine să rămână cineva fără grâu fiert la această sărbătoare, altfel nu va rodi grâul.(Floare Cipleu) In vinerea dinspre Paști nu este voie să umbli cu mâna în sare că-ți va transpira tot anul. In sâmbăta Paștelor ouăle se vopsesc în roșu cu coji de ceapă. In dimineața de Paști se mănâncă întâi ouă, apoi celelalte mâncăruri. Bătrânii spun că dacă se stă de veghe în noaptea de
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
pentru întregul an care urmează, cu foi de ceapă și anume în seara de Anul Nou se pun douăsprezece foi de ceapă pe masă, curățate de foi, în ordine, ca lunile anului. Se așează cu scobitura în sus, se pune sare în acea scobitură și în dimineața Anului Nou se urmăresc pentru concluzii. Dacă foile de ceapă sunt mai uscate, atunci lunile respective vor fi mai uscate, iar cele mai umede prevăd luni mai bogate în precipitații. Zilele Lupilor În credința
Râușor, Brașov () [Corola-website/Science/300959_a_302288]
-
din această parte a Bărăganului. Satul Tătaru a fost înființat în anul 1457 pe moșia boierului Roșu, care la acea dată a angajat un paznic de moșie de origine tătară, de unde denumirea satului Tătaru. Satul Tătaru era străbătut de "drumul sării", drum ce făcea legătura între salinele din județul Prahova și portul Constanța. În perioada anilor 1600 era un negustor de sare, pe nume Sulu, care de-a lungul „drumului sării” a ridicat mai multe cruci, una din acestea fiind ridicată
Comuna Dudești, Brăila () [Corola-website/Science/300961_a_302290]
-
a angajat un paznic de moșie de origine tătară, de unde denumirea satului Tătaru. Satul Tătaru era străbătut de "drumul sării", drum ce făcea legătura între salinele din județul Prahova și portul Constanța. În perioada anilor 1600 era un negustor de sare, pe nume Sulu, care de-a lungul „drumului sării” a ridicat mai multe cruci, una din acestea fiind ridicată în satul Tătaru, la intersecția DJ 211 cu DJ 211A. Data exactă a ridicării acestei cruci nu se mai cunoaște iar
Comuna Dudești, Brăila () [Corola-website/Science/300961_a_302290]
-
de unde denumirea satului Tătaru. Satul Tătaru era străbătut de "drumul sării", drum ce făcea legătura între salinele din județul Prahova și portul Constanța. În perioada anilor 1600 era un negustor de sare, pe nume Sulu, care de-a lungul „drumului sării” a ridicat mai multe cruci, una din acestea fiind ridicată în satul Tătaru, la intersecția DJ 211 cu DJ 211A. Data exactă a ridicării acestei cruci nu se mai cunoaște iar în prezent aceasta este îngrijită de către localnici, fiind împrejmuită
Comuna Dudești, Brăila () [Corola-website/Science/300961_a_302290]
-
o movilă, de unde avea vizibilitate asupra moșiei. Aceasta s-a numit "Movila Tătarului", iar oamenii care au fost aduși să muncească au început să-și facă bordeie de pământ aici. În vechime, satul era străbătut de așa-numitul "drumu al sării", drum ce făcea legătura între salinele de sare din Județul Prahova și Portul Constanța. La sfârșitul secolului al XIX-lea, satul Tătaru era reședința unei comune din plasa Călmățui a județului Brăila, comună formată doar din satul ei de reședință
Tătaru, Brăila () [Corola-website/Science/300991_a_302320]
-
s-a numit "Movila Tătarului", iar oamenii care au fost aduși să muncească au început să-și facă bordeie de pământ aici. În vechime, satul era străbătut de așa-numitul "drumu al sării", drum ce făcea legătura între salinele de sare din Județul Prahova și Portul Constanța. La sfârșitul secolului al XIX-lea, satul Tătaru era reședința unei comune din plasa Călmățui a județului Brăila, comună formată doar din satul ei de reședință, cu o populație de 1470 de locuitori. În
Tătaru, Brăila () [Corola-website/Science/300991_a_302320]
-
Dudești, există în fază de proiect un nou stadion în satul Tătaru. Conform Direcției pentru Sport a Județului Brăila, în satul Tătaru activează, începând cu anul 2004, Asociația Sportivă privată "Adconf BG" Tătaru. În perioada anilor 1600, un negustor de sare, pe nume Sulu, a ridicat, de-a lungul "drumului sării", mai multe cruci, una din acestea fiind ridicată în satul Tătaru, la intersecția drumului județean 211 (DJ 211) cu drumul județean 211A (DJ 211A). Din păcate, data exactă a ridicării
Tătaru, Brăila () [Corola-website/Science/300991_a_302320]
-
satul Tătaru. Conform Direcției pentru Sport a Județului Brăila, în satul Tătaru activează, începând cu anul 2004, Asociația Sportivă privată "Adconf BG" Tătaru. În perioada anilor 1600, un negustor de sare, pe nume Sulu, a ridicat, de-a lungul "drumului sării", mai multe cruci, una din acestea fiind ridicată în satul Tătaru, la intersecția drumului județean 211 (DJ 211) cu drumul județean 211A (DJ 211A). Din păcate, data exactă a ridicării acestei cruci nu se cunoaște, în prezent, aceasta fiind îngrijită
Tătaru, Brăila () [Corola-website/Science/300991_a_302320]
-
oferă picăturilor de apă destul timp să se reevapore când cad în aerul mai cald de sub nor. Majoritatea picăturilor se formează când vaporii de apă se condensează în jurul unui nucleu de condensare, o particulă minusculă de fum, praf, cenușă sau sare. În condiții de suprasaturare, picăturile de apă se pot comporta ca nuclee de condensare. Picăturile de apă care sunt destul de mari pentru a cădea pe pământ sunt produse în două feluri. Cel mai important se presupune a fi Procesul Bergeron
Nor () [Corola-website/Science/301009_a_302338]
-
astăzi încă există un izvor în acea zonă din care oamenii își procură apa când merg să muncească la câmp. Vechea școală, clasele I-IV, a fost reconstruită din temelii în ultimii ani. Nu departe de localitate a trecut Drumul Sării. Multă vreme în localitate s-a jucat călușul de sărbătoarea Sfântului Ilie iar tinerii anilor 1940-1950 încă mai mergeau la hore în zile de sărbătoare și la clicuri (întâlnirile moderne de astăzi). Astăzi, de Sfântul Ilie, ca și în trecut
Cătunu, Teleorman () [Corola-website/Science/301791_a_303120]