26,529 matches
-
ocupă și astăzi peste 50٪ din suprafața așezării. Explicabil deci, de ce pădurăritul, a ocupat un însemnat număr de locuitori care, din păduri proprii, comunale sau nobiliare, exploatau lemnul pentru nevoi gospodărești sau pentru comercializare. Transport cu mare dificultate în târgurile apropiate dar, mai ales în satele din Câmpia Transilvaniei; lemnul era valorificat adesea prin schimb cu cereale. Din vremuri imemoriale, pădurile au fost de mare folos omului, timp îndelungat, multe din cele de trebuința gospodarilor, fiind făcute din lemn. Dificultățile legate
Târlișua, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300897_a_302226]
-
trebuia să pregătească viitoarele cadre necesare armatei și administrației precum și să favorizeze formarea de cetățeni disciplinați și credincioși. Între 1825-1830 s-au înființat în toate satele grănicerești școli elementare naționale (National-Gemeinde-Schulen), pentru populația districtului militar aceste școli reprezentând cea mai apropiată și mai general frecventata categorie de școli. Instituția graniței militare se desființează în 1851, fiind înființat apoi Districtul românesc Năsăudean din care face parte și localitatea Telciu. În anul 1900 din cei 3.102 locuitori 2884 erau români, 172 maghiari
Telciu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300899_a_302228]
-
o poziție centrală pe latura estică a județului în zona adiacentă a acului de acumulare Stânca-Costești, în zona de vărsare a Volovățului în Prut. În ansamblu lui ,relieful comunei Manoleasa are un aspect larg vălurat, cu inerfluvii deluroase și altitudini apropiate, lăsând impresia că provin dintr-o suprafață unică fregmentată de râuri. Aspectul general al reliefului cu contururi domoale și văi largi ale căror versanți sunt modelați de alunecări, ori eroziune torențială, ca urmare a structurii predominant argilo-nisipoase dă teritoriului un
Comuna Manoleasa, Botoșani () [Corola-website/Science/300916_a_302245]
-
vor încerca să ajungă la pol, în timp ce "Fram", sub comanda lui Sverdrup, va continua să plutească în derivă până va ieși din gheață în Atlanticul de Nord. După ajungerea la pol, Nansen și Johansen se vor îndrepta spre cel mai apropiat uscat, insulele Franz Josef, recent descoperite și doar schematic cartografiate. Apoi, ei vor trece în Spitzbergen de unde vor găsi un vas care să-i ducă acasă. Echipajul a petrecut restul iernii lui 1894-1895 pregătind îmbrăcăminte și echipament pentru călătoria cu
Fridtjof Nansen () [Corola-website/Science/300842_a_302171]
-
municipiul Dorohoi. Pe teritoriul comunei trece, prin satele Smârdan și Lișna drumul național DN 29A (la distanță de 4 km de reședința comunei), iar prin Suharău și Oroftiana, de la Cristinești spre Baranca de Hudești, drumul județean DJ 291D. Cel mai apropiat aeroport este Aeroportul Internațional „Ștefan cel Mare” Suceava situat în orașul Salcea, lângă Suceava, la 71km distanță de reședința comunei Suharău. Comuna Suharău este compusă din șase sate: Suharău, Oroftiana, Lișna, Smârdan, Plevna și Izvoare. Suprafața comunei este de 10605
Comuna Suharău, Botoșani () [Corola-website/Science/300924_a_302253]
-
Mare din Munții Bârgău. Localitatea Leșu este situată la poalele munților Bîrgăului. Gospodăriile sunt dispuse pe Valea Leșului (afluent al Ilvei) și pe cele ale afluenților săi, precum și pe dealurile din bazinul Leșului. Distanța de la centrul satului până la cel mai apropiat oraș - Sangeorz-Bai - este de 17 km, până la orașul Năsăud este de 30 km, iar până la reședința de județ - municipiul Bistrița - este de 60 km. Cea mai apropiată gară CFR este Leșu Ilvei (5 km); gara Ilva Mica (cu oprire pentru
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
precum și pe dealurile din bazinul Leșului. Distanța de la centrul satului până la cel mai apropiat oraș - Sangeorz-Bai - este de 17 km, până la orașul Năsăud este de 30 km, iar până la reședința de județ - municipiul Bistrița - este de 60 km. Cea mai apropiată gară CFR este Leșu Ilvei (5 km); gara Ilva Mica (cu oprire pentru trenurile accelerat) este la o distanță de 10 km. Singura cale de acces spre sat este drumul județean 172C - asfaltat partial. Din centrul localității până în satul vecin
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
În general, șezătorile erau mixte, formate din fete, neveste, femei bătrâne și feciori, dând prilejul fetelor să învețe multe lucruri de la cele mai în vârstă. Șezătoarea avea, așadar, o valoare de inițiere și era organizată pe grupuri de case mai apropiate. Șezătorile încep toamna târziu, după ce se termină toate muncile câmpului, țin toată perioada Postului Crăciunului și se continuă în Câșlegi, până în preajma începerii muncilor de primăvară. În șezătoare muca este îmbinată cu petrecerea, deoarece aici se spun noutățile satului, snoave
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
confesională. Dacă în perioada până în anul 1960 migrația definitivă a cunoscut valori reduse, în jur de 5-6%, datorită ritmului de dezvoltare al industriei în acea perioadă cât și posibilităților reduse de a găsi un loc de muncă în centrele urbane apropiate, după aceasta, crește la 13,6% în 1970 pentru ca să depășească 15% în 1985, intrând în categoria celor cu intensitate foarte mare. După anul 1990, numărul plecărilor definitive se reduce sau chiar dispare. Perioada ultimului deceniu al secolului al XX-lea
Comuna Tudora, Botoșani () [Corola-website/Science/300928_a_302257]
-
culoar depresionar drenat de Olt, Culoarul Comăna si o parte din latura estică a Podișului Hârtibaciului. Afluenții Oltului pe teritoriul comunei sunt Crăița și Valea Ticușului de pe partea dreaptă, Valea Comănii și Sărata de pe partea stângă. Distanța față de cel mai apropiat oraș, Rupea este de 20 km, iar de municipiul Făgăraș, comuna Comăna se află la 27 km. Comuna Comăna este străbatută de DN1S, care face legătura între DN13, E60 (Hoghiz) și DN1, E68 (Șercaia). DJ 104 K leagă Comăna de
Comuna Comăna, Brașov () [Corola-website/Science/300937_a_302266]
-
în trad. "Dealul Regelui", în dialectul săsesc "Kenegsbarich"), este un sat în comuna Comana din județul Brașov, Transilvania, România. Populația satului a scăzut vertiginos în ultimii ani, tinerele cupluri au început să părăsească satul mutându-se cu precădere în orașele apropiate Făgăraș și Rupea. Localitatea este cunoscută în special pentru dânsul Fecioareasca Fetelor specific localității, care se află în prezent în repertoriul multor formații artistice profesioniste. Satul Crihalma este situat la șes, sub dealul Doscior, pe malul drept al râului Olt
Crihalma, Brașov () [Corola-website/Science/300938_a_302267]
-
familii, adică vreo 365 de locuitori, iar Hălmeagul avea 28 de familii românești, adică un număr de vreo 140 de români). În localitatea Șercaia, la acea dată, nu existau lăcașuri de cult sau preoți ai vreunei religii românești, cea mai apropiată biserică românească se găsea la Vad (la circa 5 kilometri distanță), unde erau recenzați doi preoți uniți (greco-catolici): în ortografie ungurească: Iuon și Sztán (Stan). În anul 1927, s-a organizat un recensământ al populației în România. La Șercaia, cu
Șercaia, Brașov () [Corola-website/Science/300969_a_302298]
-
ai terenurilor pe care le foloseau cu condiția de a plăti o ,dijmă” vechiului proprietar. S-a făcut astfel o evidență a locuitorilor stabiliți aici până la această dată. Cu prilejul ,lanțului” au primit suprafețe de teren cetățenii din 10 localități apropiate: Șuncuiuș, Vadu-Crișului, Dobricionești, Josani, Cacuci, Ortiteag, Aștileu, Roșia, Bălnaca și Bratca. Se zice că numele de „ZECEHOTARE” dat localității ar proveni de la această împărțire a terenurilor unor oameni din 10 sate. Așezarea cu acest nume cuprindea atunci teritoriul dintre Vadu-Crișului
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
pe masă. Obiectul respectiv va fi pus în mâna copilului de către tată, dacă este vorba de o meserie bărbătească, sau de către mama dacă e una femeiască (Ana Bulzan). Se face la o săptămână-două după naștere. Nașa și cineva dintre rudele apropiate ale copilului îl duc la biserica cea mai apropiată după ce l-au îmbrăcat cu hainele duse în dar de către nașă. Nașii copilului pot fi orice persoane care nu au „fost în dragoste” cu vreunul dintre părinți acestuia. De obicei sunt
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
copilului de către tată, dacă este vorba de o meserie bărbătească, sau de către mama dacă e una femeiască (Ana Bulzan). Se face la o săptămână-două după naștere. Nașa și cineva dintre rudele apropiate ale copilului îl duc la biserica cea mai apropiată după ce l-au îmbrăcat cu hainele duse în dar de către nașă. Nașii copilului pot fi orice persoane care nu au „fost în dragoste” cu vreunul dintre părinți acestuia. De obicei sunt chemați în acest scop nașii de cununie ai părinților
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
perechea lui fără ca aceasta să știe și în momentul când i-l dăruiește zice în gând: „Să fiu văzut înaintea ta cum este văzut copilul mic înaintea părinților” (Maria Copil). Botezul este urmat totdeauna de o mică petrecere cu rudele apropiate și cu nașii. Toți duc daruri și-i urează copilului noroc în viață și ,creștere mare”. Primul cuvânt al copilului este așteptat cu interes de către părinți, deoarece el indică sexul următorului copil al familiei. Dacă primul cuvânt rostit este ,tata
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
fi acceptat sau nu de părinții fetei. In cazul în care le este pe plac el trimite o rudă să vorbească cu părinții fetei și să comunice data când va merge „a cuscri” adică a peți. Insoțit de câteva rude apropiate, bărbați și femei, în număr fără soț, feciorul merge la casa fetei într-o seară de miercuri sau duminica după amiază, cu un grăitor. Grăitorul se așează în capul mesei și tânărul lângă el, se lasă un loc liber pentru
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
celor doi tineri din acest motiv. Dacă se înțeleg, părinții băiatului cheamă fata cu părinții „pă videre” în duminica următoare. Se zice că fata merge cu acest prilej să-și „coate locul”. Va avea loc un alt ospăț cu rudele apropiate ale celor doi tineri, se stabilește data nunții, precum și unele detalii necesare desfășurării acesteia. Nunta se fixează la un interval nu prea mare de timp, de o lună-două, ținându-se cont să nu se potrivească în post. In acest interval
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
la dansul miresei și parțial la învălit; banii și darurile le ia grăitorul, începând cu masa mirilor. Grăitorul zice: „Mnirele nostru-i în pielea goală pă sub chimeșe!”. Atunci mireasa îi dăruiește mirelui o cămașă albă. Urmează nașii, părinții, rudele apropiate și ceilalți nuntași. Drept daruri se dau banii cadouri, constând în lucruri utile viitorului cămin. Grăitorul glumește tot timpul făcându-i pe nuntași să râdă. Nuntașii care pun bani sunt anunțați cu numele, specificându-se gradul de rudenie și mai
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
cu „amorțelile” mortului în picioare. Sicriul este lăsat în groapă și după ce a aruncat preotul pământ cu cazmaua în formă de cruce, oamenii aruncă câte o mână de pământ ca să-i ușureze sufletul. Unele femei pun pământ în hainele rudelor apropiate, fără ca acestea să știe, pentru a-l uita mai ușor pe mort. In timpul înmormântării femeile din familie poartă părul despletit pe spate. Dacă printre ele sunt și „fete în păr” - tinere nemăritate - femeile se grăbesc să le împletească părul
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
sicriului în groapă, ca acestea să nu rămână nemăritate. In groapă se aruncă bani cu care mortul va plăti vamă duhurilor rele, ca să nu-l trimită îndărăt acasă. Până nu de mult mortul era bocit de către femei, rudele cele mai apropiate, începând cu prima dimineață după deces, la răsăritul soarelui. Bocitul era repetat și în următoarele două dimineți, apoi pe tot parcursul drumului de la casă până la groapă. Groparii rămân să aranjeze mormântul, iar ceilalți se întorc acasă împreună cu preotul care face
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
Compania a XI-a de graniță a Regimentului I de Graniță de la Orlat până în 1851, când a fost desființat. La Vad, localnicii se ocupă cu creșterea animalelor, cultivarea plantelor. O parte din localnici lucrează în întreprinderi și instituții din localități apropiate: Șercaia, Făgăraș, sau mai îndepărtate: Ghimbav, Brașov... Rețeaua de curent electric a fost introdusă în localitate în anul 1957. Infrastructura oferă, de asemenea, rețea de telefonie și internet, gaze naturale. Se prevede introducerea unor rețele de apă curentă, precum și a
Vad, Brașov () [Corola-website/Science/300979_a_302308]
-
irigații care acoperă toată suprafața agricolă a comunei, sistem de îmbunătățiri funciare și o bază de recepție și depozitare produse agricole aparținândS.C. Prutul S.A Galați. Principalele lipsuri în domeniul infrastructurii sunt reprezentate de: lipsa infrastructurii feroviare (cea mai apropiată gară este Gara Ianca fiind situată la 8 kilometri de satul Bordei Verde), lipsa alimentării localităților cu gaze naturale și lipsa sistemelor de canalizare și a stațiilor de epurare. Evoluția istorică a locuirii pe actualul teritoriu al comunei Bordei Verde
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
în partea nordică a județului, în zona colinara a Platformei Sălăjene Marginale, la contactul Colinelor Toglaciului cu culoarul Crasnei și Piemontul Sălăjean, la o distanță de 35 km față de municipiul Zalău, si la 23 km față de Șimleu Silvaniei - cel mai apropiat oraș. Relieful predominant este deluros și aparține Depresiunii Sălajului cu soluri silvestre (brune și brunroșcate de pădure). Vegetația zonei are ca notă caracteristică intercalarea suprafețelor păduroase cu cele de pajiști și terenuri agricole. Speciile predominanțe de arbori sunt: fagul, gorunul
Bobota, Sălaj () [Corola-website/Science/301776_a_303105]
-
Acest fapt are drept urmare scăderea importanței localității și comunei Crasna, populația înregistrând o stagnare până la reorganizarea administrativă din 1966. În perioada 1970-1975 au fost construite în orașul Zalău câteva unități economice de mari dimensiuni, care au atras locuitorii din comunele apropiate. Nu a făcut excepție nici comuna Crasna, mai ales tinerii stabilindu-se în număr mare în reședința județului, care a înregistrat o creștere explozivă. După restructurarea unităților industriale și reducerea necesarului de forță de muncă, o parte din cei plecați
Crasna, Sălaj () [Corola-website/Science/301787_a_303116]