23,936 matches
-
profondeurs), p. 577, Moară (Le moulin), p. 579, Cântec înainte de-a adormi (Chanson avânt le sommeil), p. 581, Insomnii (Insomnies), p. 583, Izvorul (La source), p. 585, Dorul-dor (Le désir-désir), p. 587, Mirabila sămânță (La merveilleuse semence), p. 591, Ceasul care nu apune (L'heure qui ne décline pas), p. 597, Creaturi de vară (Créatures d'été), p. 599, Cuib de rândunica (Nid d'hirondelles), p. 601, Printre lacurile de munte (Parmi leș lacs de montagne), p. 603. BIBLIOGRAPHIE 1
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
ducăuș mângâi părul pământului./ Ne-aplecăm peste stânci, subt albastrul neîmplinit.// Privește în jos! Privește-ndelung, dar să nu vorbim./ S-ar putea întâmpla să ne tremure glasul./ Din poarta-nălțimei și până-n vale/îmbătrânește, ah, cât de repede, apa. Și ceasul. ", în Lucian Blaga, Operă poetica, p. 182.) 895 Basil Munteano, " La poésie de Lucian Blaga... ", op. cît., p. 194. 896 Basil Munteano, Panoramă..., op. cît., p. 301. 897 Basil Munteano, " La poésie de Lucian Blaga... ", op. cît., p. 194. 898
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Domnițele, Veghe , în Opera poetica, op. cît., p. 104, 231 et respectivement 249. 1382 Blaga introduit parfois des citations, voire même des " répliques " dans șes poèmes. V., à titre d'exemple, des poèmes comme Pan, Muguri, Cântec pentru anul 2000, Ceas de vară, în Opera poetica, op. cît., p. 61, 253 et respectivement 394. 1383 V. Lexique des règles typographiques en usage à l'imprimerie naționale, Imprimerie naționale, Paris, 1990. 1384 V. Le bon usage, Grevisse, Duculot, Bruxelles, 1975. 1385 V.
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
armonioase, în limbaj extrem de simplu, versul denotă autenticitatea trăirii, ca în melodiile lăutărești. Autorul se dovedește însă un virtuoz al tehnicii de versificație în Pro gloria Bacchi (1927), unde se împletesc legenda și incantația religioasă cu un erotism exploziv. Volumul Ceas rău și alte schițe, clișee, amintiri (1918 ) adună o proză mai puțin coerentă, însă pe alocuri percutantă, vădind o anume forță de tip dostoievskian. Subiectele se desfășoară prin intermediul unui dialog foarte viu, pedalând pe înfierarea patimii și înțelegerea adâncă a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287591_a_288920]
-
bătrân ce se îndreaptă în căruță spre spital își dă duhul odată cu animalele îndrăgite, caii; stingerea din viață a unui personaj este pregătită, printr-un izomorfism narativ, de relatarea morții altcuiva etc.). SCRIERI: Primele acorduri, pref. Al. Macedonski, București, 1908; Ceas rău și alte schițe, clișee, amintiri, București, 1918; Statornicie, București, 1918; Prin baionete și grenade, București, 1921; Tanti Getta, Sighetu Marmației, 1922; Se-ntorc cocorii, Sighetu Marmației, 1926; Pro gloria Bacchi, București, 1927; Himera, București, 1928; Cina lui Terens, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287591_a_288920]
-
fidelitatea unei Penelope moderne, ci cu încrederea și statornicia unei țărănci cu credință în Dumnezeu. Cel revenit „de dincolo”, adică din Uniunea Sovietică, asemenea tinerilor adormiți din Efes în tradiția ortodoxă, este actorul angajat de copii ca să îi lumineze bătrânei ceasul aniversar. Rod al unei manipulări medico-militare ultrasecrete sau răspunsul divinității la dragoste și credință? Abilitatea constă în glisarea pe corzile tuturor interpretărilor posibile, într-un spațiu scenic admirabil controlat. Între aceste două piese se plasează spectacolul în stil antic Constantin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290044_a_291373]
-
colecții particulare, simpla consultare a catalogului ne oferă o perspectivă asupra temelor abordate de pictor, dar și asupra prolificității acestuia: Ileana Cosânzeana, Baladă, Ultime raze, Romanță veche, Esitare, Marchita, Toamnă târzie, Rămas bun, Amurg, Faun cu Nymfă, Ruine, Vine iarna, Ceasul rău, Elohi, Elohi, Lama Savahtani, Idilă romană, La gura peșterei, Noapte de Noembre, În taina nopței, Pe malul mărei, Ifigenia în Taurida, Interior, Din atelierul meu, Domnița, Un prieten, Portret, Frumoasa ateniană, Acropole, În Arcadia, Tristia, Gavroche, Din Țări calde
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
să se fure; Păturică arată cum poate câștiga și de la aprovizionarea zilnică. Alte obiceiuri ale vremii sunt surprinse În capitolul al XVII-lea, „Muzica și corografia În timpul lui Caragea”. Despre vătaful Gheorghe aflăm câte ceva din capitolul „Ce naduce anul, aduce ceasul”. Rămas fără slujbă, Gheorghe devine jălbar pe unde se făcea judecată. Într-o zi a venit un boier și ia oferit o funcție la curtea sa. Acest boier, este din Întâmplare, Banul C; el Îl face pe Gheorghe grămătic. Între
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
condiții sociale, Îl slăbesc din punct de vedere fizic. Rămâne cu spiritul treaz, dar simte dureri insuportabile În picioare, probabil manifestări ale unor crize reumatice, În funcție de vreme, bună sau rea. Apoi nu mai poate umbla și rămâne imobilizat pe prispă ceasuri Întregi. Ca o ironie a soartei, el, țăranul care a avut totdeauna căruță cu cai, prins de o criză teribilă la fiica lui vitregă, Alboaica, este cărat Înapoi acasă de către nepotul său Sande Într-o roabă, ca un fel de
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Tudor Bălosu. Nu-l mai lasă pe Nicolae să continue școala, pentru că nu-i aduce nici un „beneficiu”. Cuvântul nu intra În vocabularul lui În vara anului 1937. Aflat În situație limită, Moromete nu putea să mai stea cufundat În gânduri ceasuri Întregi pe prispa casei, nu mai iese În poiana lui Iocan, nici pe ulițele satului, cu chef de vorbă. În schimb, drumurile la munte se Îndesesc și nu se mai oprește din drum până nu găsește prețul cel mai bun
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
pe nume Manda lui Bodârlache. Bătrânul o descrie pe eventuala soție a lui Paraschiv și pe tatăl ei „nu prea deștept”, Încât feciorului Îi piere pofta de a se mai uni cu progenitura chiaburului. Moromete iubește mai presus de orice ceasurile de tihnă, de dulce lenevire, petrecute În tovărășia lui Cocoșilă, unul dintre puținii oameni ascuțiți la minte din sat, În stare să „glumească inteligent.” Locul de Întâlnire a lui Moromete cu Cocoșilă, dar și locul de Înfruntare a „spiritelor lor
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
volume, devenind una din personalitățile marcante ale literaturii române contemporane. În 1966 a primit Premiul Uniunii Scriitorilor pentru „Poeme”(1965) și a repetat această performanță de Încă cinci ori pe parcursul carierei sale. Printre volumele cele mai cunoscute se numără „Moartea ceasului”, 1966, „Tinerețea lui Don Quijote”, 1968, „Tușiți” (1970), „O aripă și-un picior”, 1972, „Suflete, bun la toate” (1972), precum și ciclul celor șase volume intitulat „La lilieci”, publicate Între 1973 - 1996. Poezia lui Sorescu acoperă o zonă literară largă, stilul său
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
primarul, cât și prefectul, erau contra. Credem că o anchetă generală, discretă și minuțioasă, făcută la toate Polițiile din Moldova ar scoate la iveală adevărata stare de lucruri în această instituție. Aci pare că s'a înțeles ca într'un ceas de extremă încordare externă și internă pentru țară și când siguranța Statului era pusă într'un pericol excepțional de grav, să se transforme măsurile luate de guvern într-o afacere din cele mai productive. Ca cercetările ce se vor ordona
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
etnică evrei, chiar dacă acestea sunt proprietatea vreunei întreprinderi sau societăți. Din expunerea celor arătate mai sus și ca încheiere a acestui capitol, se desprind următoarele: CONCLUZIUNI ȘI PROPUNERI. Se poate ușor constata că suntem în fața unei legislațiuni pentru care imperativul ceasului în care s'a elaborat, a cerut o redactare în pripă. De aceea, această legislație este incompletă, lipsită de preocupări juridice, cu unele lacune și în totalitatea ei lipsită de un sistem juridic. Deși atât de dezvoltată, nu a precizat
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
insuficiente, neajungând doar decât la câteva ghetouri. În lagărul de la Moghilev sunt internați circa 3000 de copii. Vizitarea dispensarului unde sunt internați copiii bolnavi mi-a lăsat o impresie detestabilă. Pe scânduri, acoperiți cu saltele, copiii, adevărate cadavre, își așteaptă ceasul morții din clipă în clipă. Este ceva groaznic de văzut. În lagărul de la Wapniarka s'a produs o gravă intoxicație în urma hrănirei, aproximativ 6 luni, cu un soi de mazăre furageră care produce ologeală. Mai întâi apar pe degetele picioarelor
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
cu patul armelor și bătaia sălbatică a tuturor, indiferent de vârstă și sex, erau însoțite de amenințări cu execuția imediată. Tot ce vedeau ochii lor avizi era ticsit în graba mare în ranițele și buzunarele lor. La mare căutare erau ceasurile, brățările, inelele, cerceii și banii. Și îndată, de parcă cineva îi fugărea din urmă, se năpusteau în apartamentele vecine, unde josniciile se repetau. Strigătele lor exaltate de lăcomie și de samavolnicie și strigătele oamenilor înspăimântați de moarte, care nu înțelegeau deloc
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
filială la Washington. Ambele părți și-au exprimat satisfacția cu privire la contractele de cooperare încheiate recent între cîteva firme americane și București, care prevedeau fabricarea anumitor produse în România. Succesul inițial al acestor acțiuni de cooperare, ca de pildă fabricarea de ceasuri electronice, de instrumente complexe de măsură și benzi cu memorie magnetică i-a încurajat pe delegații ambelor țări să abordeze și alte proiecte de cooperare. Ambele părți au atras, cu mîndrie, atenția asupra eforturilor întreprinse de Grupul Comun de lucru
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
presiune din mâna dreaptă, în ciuda protestelor pacientului, care considera efortul doctorului o pierdere de timp, după ce cei mai buni specialiști din Europa nu reușiseră să-l ajute. Cu toate acestea, după zece minute de masaj, pacientul a putut auzi un ceas de perete aflat foarte aproape și un ceas de mână plasat la cinci centimetri de urechea dreaptă și a fost în stare să repete câteva cuvinte rostite tare la jumătate de metru distanță. În tot acest timp, urechea stângă îi
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
considera efortul doctorului o pierdere de timp, după ce cei mai buni specialiști din Europa nu reușiseră să-l ajute. Cu toate acestea, după zece minute de masaj, pacientul a putut auzi un ceas de perete aflat foarte aproape și un ceas de mână plasat la cinci centimetri de urechea dreaptă și a fost în stare să repete câteva cuvinte rostite tare la jumătate de metru distanță. În tot acest timp, urechea stângă îi era acoperită, așadar experimentul este concludent. Reflexologia redă
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
Surditatea nu apare dintr-odată, ci se instalează atât de lent că refuzăm să recunoaștem că avem vreo problemă. Pentru a fi mereu în gardă, în cazul în care această afecțiune ar putea apărea, testați-vă abilitățile auditive ascultându-vă ceasul de mână. Dacă nu-i auziți ticăitul, s-ar putea să fiți deja „tare de ureche”. Cum și-a recăpătat auzul un om de vază Doamna L.P., o persoană foarte bogată, se întreba dacă nu cumva ceasul ei scump trebuia
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
auditive ascultându-vă ceasul de mână. Dacă nu-i auziți ticăitul, s-ar putea să fiți deja „tare de ureche”. Cum și-a recăpătat auzul un om de vază Doamna L.P., o persoană foarte bogată, se întreba dacă nu cumva ceasul ei scump trebuia dus la reparat, pentru că nu îi mai auzea ticăitul. Abia atunci și-a dat seama că avea o problemă cu auzul, deși până atunci dăduse vina pe alte zgomote care îi distrăgeau atenția sau pe faptul că
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
istorică a românismului de a intra pe "drumul unui cosmos românesc" "un al doilea prilej atât de prielnic pentru desfășurarea pe plan major a matricei stilistice românești nu se va mai da niciodată românismului. Pentru această matcă bătea atunci un ceas unic, care nu se mai repetă: niciodată! Acest "niciodată" e de fapt semnificația ultimă a dramei ce s-a petrecut atunci" (p. 234). Cu toate că pierderea acestei ocazii a activat instinctul românesc de boicot al istoriei, după acest moment duhul românismului
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
națiunea, statul național, sînt chemate să aibă în continuare, pentru o lungă perioadă de timp, un rol de mare însemnătate în societate" (Programul PCR, 1975, p. 143). Profeția lui Marx trebuie să mai aștepte. Națiunii încă nu i-a bătut ceasul din urmă, o arăta chiar infailibila analiză materialist-dialectică. Chiar și în faza comunismului deplin imaginat de marxismul utopic va mai fi loc pentru națiune. Vor dispărea treptat doar statele naționale și câteva deosebiri esențiale dintre națiuni (care rămân nespecificate), "dar
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
sentiment al unității, deși multă vreme a fost scindat din punct de vedere politic" (Hurezeanu et al., 1988, p. 10). Imediat după retragerea aureliană, acțiunile (proto)românilor au fost ghidate de acel "instinct de unire" descoperit de R.G. Melidon: În ceasurile de mare primejdie, cnezatele au căutat să se unească între ele. Odată unite, nu s-au mai despărțit. Căci ținta lor, idealul lor era să formeze un stat mare, cuprinzînd tot poporul și tot pămîntul românesc" (Almaș și Fotescu, 1986
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de la el adevărate lecții de muzică clasică. Academicianul Șerban Țițeica nu era din categoria acelora care nu mai vedeau nimic în afara specialității lor. Când mergea acasă cânta la vioară cu soția, cu fiica lor, care cânta la pian, își petrecea ceasurile libere făcând drumeții, citind literatură, citind filozofie, încercând să înțeleagă ceva din acest 11 domeniu fascinant al științei. Așa că în el am găsit un model de viață și au mai fost și alții, pe care nu pot să-i mai
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]