25,049 matches
-
zestre copiilor. Din puținele cercetări efectuate, urme arheologice ale existenței omului în această localitate datează din anul 5500 î.e.n. Un tumul și o mică așezare (în situl cu mai multe movile) din epoca bronzului, cultura Tei sunt pe izlazul din dealul de est al satului la circa 200 m de hotarul cu satul Furești. Primul document scris, legat de Dobrești, este despre o proprietate a unui căpitan de oști Dobrici de la care localitatea și-ar fi luat numele. Este datat văleatul
Dobrești, Argeș () [Corola-website/Science/324929_a_326258]
-
acestei împroprietăriri 25 de familii de clăcași au primit circa 150 pogoane, deci cam 6 pogoane (3ha) de familie. Preotul Ioan N. Popescu a lăsat dobreștenilor o colecție cu legendele satului legate de denumiri, învăluite în mister, precum Valea Floarei, Dealul Măgarului, Dragna, Piscul Turcului, Coșeru, Cetatea, Rotăreasa, Valea frumoasei, Martin și Boaba, Valea Rea, Orjanca, Iufu, Vulpea, Piscul Dragostei, Piscu lui Purice, Dealul Viilor, Stupina, Bratoșanca, Braia, Hălăciuga, Păscarea. De asemenea vorbește cum la anul 1583, [[Petru Cercel]] (fiul domnitorului
Dobrești, Argeș () [Corola-website/Science/324929_a_326258]
-
a lăsat dobreștenilor o colecție cu legendele satului legate de denumiri, învăluite în mister, precum Valea Floarei, Dealul Măgarului, Dragna, Piscul Turcului, Coșeru, Cetatea, Rotăreasa, Valea frumoasei, Martin și Boaba, Valea Rea, Orjanca, Iufu, Vulpea, Piscul Dragostei, Piscu lui Purice, Dealul Viilor, Stupina, Bratoșanca, Braia, Hălăciuga, Păscarea. De asemenea vorbește cum la anul 1583, [[Petru Cercel]] (fiul domnitorului Pătrașcu cel Bun) ajunge domn. Și-a dobândit faimă la Curtea lui Henric al III-lea al Franței și în fața Caterinei de Medici
Dobrești, Argeș () [Corola-website/Science/324929_a_326258]
-
în care Vochița a mai născut trei copii, după care a murit după o răceală s-au poate a fost asasinat. După o viață aventuroasă, primul lor băiat s-a călugărit cu numele de Teodosie Cercel construind un schit în Dealul Banului din Dobrești. Numele de familie Cercel în Dobrești a supraviețuit câteva secole dar azi a dispărut. La recesământul din 1840 patru familii de frunte purtau încă faimosul nume. Trei întemeiate de fii lui Preda Cercel și una de fiul
Dobrești, Argeș () [Corola-website/Science/324929_a_326258]
-
Ionescu, Filip C. Heroiu, Mihai N. Heroiu care a avut privilegiul să se afle la conducerea aniversară din 2002. Din repertoriu: Pe-al nostru steag de Ciprian Porumbescu, Voința neamului de Ion Danielescu, Închinare eroilor de Mircea Neagu, Sara pe Deal de Vasile Popovici, Trandafir de la răzoare de Sabin Drăgoi, Mândra mea cu părul galben de Ghe. Cucu, Privighetoarea de M. Bartholdy, Maria neichii Marie de D.D. Stancu, Hora cu strigături de N. Lungu, Merișor cu mere coapte și Iac-așa
Dobrești, Argeș () [Corola-website/Science/324929_a_326258]
-
de Davidovsky, Din Dobrești la Chizitău de Ghe. Bazaban. Corul "Vraja" creat de Nicolae N. Șetraru a avut cel mai interesant repertoriu datorat inimii acestui neprețuit fiu al satului. Iată câteva: Vraja, Bobocele și inele, Răsunet de la Crișana, Lugojana, Peste deal la nana-n vale, Negruța, Îmi place, Nu-mi place, Răsunetul Ardealului, Dragă și iar dragă,etc. toate de Ion Vidu, Marioară de la Munte, Hi, hai Prahova, Ciobănașul, Omul când îi necăjit, D-uzi mândro ori n-auzi, Marșul lui
Dobrești, Argeș () [Corola-website/Science/324929_a_326258]
-
Măgureni este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Prahova, Muntenia, România. Datorită poziționări sale(intre dealuri) Măgureni a devenit un un obiectiv turistic pentru locuitorii din Câmpina. Zona Măgureni este renumita datorita numeroaselor abatoare dar și din cauza resurselor petroliere existente in sol. În 2009 s-a deschis în localitate una dintre cele mai mari fabrici de
Măgureni, Prahova () [Corola-website/Science/324937_a_326266]
-
(ebraica: הרי יהודה „Hârei Yehuda”, arabă: جبال الخليل Jibal al-Khalil „Munții Hebronului”) (alte denumiri: Dealurile Iudeei sau Dealurile Hebronului) sunt o entitate geografică din Cisiordania și centrul Israelului. Denumirea de „” provine de la seminția lui Iuda, una din cele 12 seminții ale lui Israel, care a ,după tradiția biblică, a primit aceste pământuri după părăsirea Egiptului
Munții Iudeei () [Corola-website/Science/324944_a_326273]
-
(ebraica: הרי יהודה „Hârei Yehuda”, arabă: جبال الخليل Jibal al-Khalil „Munții Hebronului”) (alte denumiri: Dealurile Iudeei sau Dealurile Hebronului) sunt o entitate geografică din Cisiordania și centrul Israelului. Denumirea de „” provine de la seminția lui Iuda, una din cele 12 seminții ale lui Israel, care a ,după tradiția biblică, a primit aceste pământuri după părăsirea Egiptului și cucerirea de către
Munții Iudeei () [Corola-website/Science/324944_a_326273]
-
est (de la 450 m la 375 m) și de la sud la nord (520 m la 415 m). Prezintă o fragmentare și o energie redusă, formate din lunci, terase și glacisuri proluvio-coluviale întinse, psefitice și psamitice. Denivelările de teren, cu excepția unor dealuri, sunt mici și nu depășesc 20-30 de metri . Podișului Suceava cu „Depresiunea Rădăuțului”. Spre partea de S-E, depresiunea e mărginita de Dealul Burla cu altitudine de 483 m , Dealul Bădeuți - 380 m, în partea de S -Dealul Zneamu - 462
Volovăț, Suceava () [Corola-website/Science/324936_a_326265]
-
redusă, formate din lunci, terase și glacisuri proluvio-coluviale întinse, psefitice și psamitice. Denivelările de teren, cu excepția unor dealuri, sunt mici și nu depășesc 20-30 de metri . Podișului Suceava cu „Depresiunea Rădăuțului”. Spre partea de S-E, depresiunea e mărginita de Dealul Burla cu altitudine de 483 m , Dealul Bădeuți - 380 m, în partea de S -Dealul Zneamu - 462 m și Dealul Volovăț cu cea mai mare altitudine de 517 m, fiind în mare parte împăduriți. Restul depresiunii, cu altitudine medie de
Volovăț, Suceava () [Corola-website/Science/324936_a_326265]
-
proluvio-coluviale întinse, psefitice și psamitice. Denivelările de teren, cu excepția unor dealuri, sunt mici și nu depășesc 20-30 de metri . Podișului Suceava cu „Depresiunea Rădăuțului”. Spre partea de S-E, depresiunea e mărginita de Dealul Burla cu altitudine de 483 m , Dealul Bădeuți - 380 m, în partea de S -Dealul Zneamu - 462 m și Dealul Volovăț cu cea mai mare altitudine de 517 m, fiind în mare parte împăduriți. Restul depresiunii, cu altitudine medie de 375 m, este aproape plana cu mici
Volovăț, Suceava () [Corola-website/Science/324936_a_326265]
-
și nu depășesc 20-30 de metri . Podișului Suceava cu „Depresiunea Rădăuțului”. Spre partea de S-E, depresiunea e mărginita de Dealul Burla cu altitudine de 483 m , Dealul Bădeuți - 380 m, în partea de S -Dealul Zneamu - 462 m și Dealul Volovăț cu cea mai mare altitudine de 517 m, fiind în mare parte împăduriți. Restul depresiunii, cu altitudine medie de 375 m, este aproape plana cu mici denivelări în unele locuri. În acestă zona predomina formațiunile sarmatice reprezentate prin argile
Volovăț, Suceava () [Corola-website/Science/324936_a_326265]
-
375 m, este aproape plana cu mici denivelări în unele locuri. În acestă zona predomina formațiunile sarmatice reprezentate prin argile vinete peste care urmeaza depozite de nisipuri galben-roșcate, apoi gresii puțin cimentate în straturi, peste care se așterne solul. De pe Dealul Burla - 483 m se deschide una dintre cele mai frumoase perspective asupra Depresiunii Rădăuți . Drumurile și cursurile de apă se văd că într-o fotografie aeriană. La adâncuimea de 113 m se gaseste un strat de 0,2 m cărbune
Volovăț, Suceava () [Corola-website/Science/324936_a_326265]
-
numirea țarinilor, a pădurilor, a pâraielor, s-a folosit o varietate de noțiuni stabilite din punct de vedere istoric. Hotărniciile din 1744, 1768, 1783 ne dau denumirile vechi ale acestor țarini, păstrate până astăzi: Coltova, Apust, Cotul Balahurii, Cotul Hlinitei, Dealul Badeuțului, Dealul Morii, Dolinca, Dumbrava, Heleșteie, În Bare, La Măliniș - La Malini, Livezi, Loza, Podul Verde, Poieni, Porcărești, Soliste (Săliște) , Șaga, Toloaca, Vadul Vlădichii, Vadul Andrieș, Vadul Ciocoiului, Vadul Horodnicului, Vadul Rădăuțiului, Făgețel, Fântânele, La Stuh, Znamen, Priloage, Scrunteie (Scruntari
Volovăț, Suceava () [Corola-website/Science/324936_a_326265]
-
a pădurilor, a pâraielor, s-a folosit o varietate de noțiuni stabilite din punct de vedere istoric. Hotărniciile din 1744, 1768, 1783 ne dau denumirile vechi ale acestor țarini, păstrate până astăzi: Coltova, Apust, Cotul Balahurii, Cotul Hlinitei, Dealul Badeuțului, Dealul Morii, Dolinca, Dumbrava, Heleșteie, În Bare, La Măliniș - La Malini, Livezi, Loza, Podul Verde, Poieni, Porcărești, Soliste (Săliște) , Șaga, Toloaca, Vadul Vlădichii, Vadul Andrieș, Vadul Ciocoiului, Vadul Horodnicului, Vadul Rădăuțiului, Făgețel, Fântânele, La Stuh, Znamen, Priloage, Scrunteie (Scruntari). La fel
Volovăț, Suceava () [Corola-website/Science/324936_a_326265]
-
Dolinca, Dumbrava, Heleșteie, În Bare, La Măliniș - La Malini, Livezi, Loza, Podul Verde, Poieni, Porcărești, Soliste (Săliște) , Șaga, Toloaca, Vadul Vlădichii, Vadul Andrieș, Vadul Ciocoiului, Vadul Horodnicului, Vadul Rădăuțiului, Făgețel, Fântânele, La Stuh, Znamen, Priloage, Scrunteie (Scruntari). La fel si dealurile (Dealul Burlei, Scorpan), Văile (Carpenis, Piciorul Robanului), pădurile (Carpenis, Calnovat, îngrăditura, În Pietriș) sau râpile (Cărpiniș, În Porcovăț, Zneamăn, Gârla Fântâniței). Unele denumiri au dispărut astăzi sau nu mai sunt pe teritoriul actual al acestui sat: La Fântână Putreda, Poiana
Volovăț, Suceava () [Corola-website/Science/324936_a_326265]
-
Dumbrava, Heleșteie, În Bare, La Măliniș - La Malini, Livezi, Loza, Podul Verde, Poieni, Porcărești, Soliste (Săliște) , Șaga, Toloaca, Vadul Vlădichii, Vadul Andrieș, Vadul Ciocoiului, Vadul Horodnicului, Vadul Rădăuțiului, Făgețel, Fântânele, La Stuh, Znamen, Priloage, Scrunteie (Scruntari). La fel si dealurile (Dealul Burlei, Scorpan), Văile (Carpenis, Piciorul Robanului), pădurile (Carpenis, Calnovat, îngrăditura, În Pietriș) sau râpile (Cărpiniș, În Porcovăț, Zneamăn, Gârla Fântâniței). Unele denumiri au dispărut astăzi sau nu mai sunt pe teritoriul actual al acestui sat: La Fântână Putreda, Poiana Grozăi
Volovăț, Suceava () [Corola-website/Science/324936_a_326265]
-
Telega este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Prahova, Muntenia, România. Este un sat învecinat cu Câmpina, de o întindere nu prea mare, situat la o altitudine de 374 m, la nivelul dealurilor. Telega este înconjurată de o fauna minunată a naturii,cu păduri,vai,dealuri,munți. Oamenii de aici trăiesc prin agricultură și creștere de animale. Unii cresc albine pentru miere,și alte animale pentru alte resurse,dar majoritatea se aprovizionează de la
Telega, Prahova () [Corola-website/Science/325010_a_326339]
-
nume din județul Prahova, Muntenia, România. Este un sat învecinat cu Câmpina, de o întindere nu prea mare, situat la o altitudine de 374 m, la nivelul dealurilor. Telega este înconjurată de o fauna minunată a naturii,cu păduri,vai,dealuri,munți. Oamenii de aici trăiesc prin agricultură și creștere de animale. Unii cresc albine pentru miere,și alte animale pentru alte resurse,dar majoritatea se aprovizionează de la supermarketurile din Câmpina.
Telega, Prahova () [Corola-website/Science/325010_a_326339]
-
se bătuseră cuie noi. Surprinși de Hayes, ei spun că s-au uitat la cai și că preferă totuși să meargă pe jos la conac. Ei se îndepărtează de han, dar nu merg spre conac, ci se urcă pe un deal de unde puteau examina drumul și clădirea hanului. Cei doi îl observă trecând pe drum pe secretarul James Wilder mergând grăbit cu o bicicletă spre hanul suspect. Ajungând la han, el își lasă bicicleta sprijinită de zid și intră în clădire
Școala de stareți () [Corola-website/Science/324380_a_325709]
-
spre est pentru a lupta corp la corp cu Riesch. Oamenii lui Decaen au învins micile coloane ale lui Riesch una câte una și le-au împins înapoi către înălțimile de la Albaching. Austriacul a reușit să-și păstreze poziția pe deal și să captureze 500 de soldați francezi, pierzând 900 de oameni. Simțind victoria aproape, Moreau a ordonat diviziilor lui Grenier și Grouchy să atace pe la prânz. Neînduplecate de slaba presiune a lui Latour în față, Ney s-a deplasat rapid
Bătălia de la Hohenlinden () [Corola-website/Science/324397_a_325726]
-
alarmat în mod sigur și suedezii ar fi pierdut elementul surpriză. Principalul punct forte al suedezilor îl constituia cavaleria. Regele dorea să atace repede, dar a fost convins de sfetnicii săi să aibă răbdare. A ordonat trupelor să înainteze către dealurile din dreptul zidului de nord al Lundului, pentru a beneficia de avantajul tactic. Aceasta însemna teren mai bun pentru cavalerie, iar orașul însuși avea să acopere flancul sudic suedez. Danezii s-au trezit, însă, și au prins rapid de veste
Bătălia de la Lund () [Corola-website/Science/324422_a_325751]
-
orașul însuși avea să acopere flancul sudic suedez. Danezii s-au trezit, însă, și au prins rapid de veste de intențiile suedezilor. Danezii au ieșit rapid din tabără și au început să se grăbească pentru a prelua rapid controlul asupra dealurilor. Prima ciocnire pentru controlul asupra dealurilor a avut loc între flancul drept suedez și flancul stâng danez, și s-a terminat nedecis. Dealurile au rămas însă sub controlul suedezilor și danezii au fost împinși spre est. La orele nouă dimineața
Bătălia de la Lund () [Corola-website/Science/324422_a_325751]
-
sudic suedez. Danezii s-au trezit, însă, și au prins rapid de veste de intențiile suedezilor. Danezii au ieșit rapid din tabără și au început să se grăbească pentru a prelua rapid controlul asupra dealurilor. Prima ciocnire pentru controlul asupra dealurilor a avut loc între flancul drept suedez și flancul stâng danez, și s-a terminat nedecis. Dealurile au rămas însă sub controlul suedezilor și danezii au fost împinși spre est. La orele nouă dimineața, soarele a răsărit și a început
Bătălia de la Lund () [Corola-website/Science/324422_a_325751]