25,627 matches
-
confruntat cu un eveniment traumatic în următoarele condiții: a experimentat el însuși, a fost martorul sau s-a confruntat cu o situație care a atentat la integritatea sa proprie sau a altora, provocând chiar rănirea sau moartea; a reacționat prin frică terifiantă, lipsă de sprijin. B. Evenimentul traumatic este retrăit periodic, în următoarele moduri: prin amintiri chinuitoare și recurente; prin vise repetitive, care reconstruiesc obsesiv experiența respectivă; prin gânduri și sentimente care dau impresia că episodul se va repeta; prin stări
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
etape ontogenetice. Altfel spus, la copii și adolescenți, PTSD partajează unele simptome comune cu ale adulților, dar aliniază și unele specifice. în ediția revizuită a lui DSM-IV (apud Wilmshurst, 2007) se fac câteva exemplificări prețioase. De pildă, în locul sentimentului de frică și insecuritate, la copiii cu PTSD apare o conduită agitată și haotică. Mai apoi, referitor la paralizia emoțională care apare la copiii ce prezintă PTSD, conform opiniei vehiculate de Weems și colaboratorii săi (apud Wilmshurst, 2007), ea se datorează epuizării
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
se începe cu secvența când terapeutul prezintă în extenso pacientului itinerariul propriului proces. Cu ajutorul scalei SUDs, care poate depista, ori de câte ori este nevoie, nivelul de anxietate pe care îl trăiește bolnavul, se realizează o listă a activităților și conjuncturilor care induc frică după evenimentul traumatic, în ordine descrescătoare a impactului lor anxiogen. Desigur că nu se recurge la acest procedeu dacă amintirea este singulară. Se trece apoi la reconstruirea imaginară, cât mai fidelă și amănunțită a fiecărei probleme, în ierarhia postulată de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
este vorba de o sarcină nedorită. Motivele care alimentează aceste stări negative sunt multiple: îndoieli privind capacitatea de a-și asuma o asemenea responsabilitate, teama că își va prejudicia cariera, neliniștea față de transformările pe care le va traversa trupul ei, frica de naștere etc. Ideea care se profilează în legătură cu această stare de lucruri este aceea că asistența prenatală, în afară de dimensiunea ei medicală, reclamă și una psihologică. Un moment de cotitură pentru mamă (dar și pentru tată) este prima întâlnire cu imaginea
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
este că proferarea de către membrii familiei, la adresa copilului, a unor amenințări și jigniri, sau administrarea unor pedepse și privațiuni sunt contraindicate. Pe linia jalonată de F. Dolto (1993), vom oferi câteva exemple: amenințarea cu Bau-bau sau cu pedeapsa divină, inocularea fricii că se va îmbolnăvi, legarea mâinilor pe timpul nopții, bătaia, privațiuni alimentare etc. Toate aceste tratamente aberante, transformă masturbația dintr-un fenomen natural la această vârstă (menită să dezamorseze tensiunea libidinală falică), într-o traumă, care poate degenera patologic pe ruta
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
că ea a fost utilizată cu impecabilă probitate și rigoare științifică, iar rezultatele sunt cu adevărat surprinzătoare. Și anume: s-a modificat concepția despre viață a pacientului, cu formarea unei noi scări axiologice și s-a estompat sau chiar îndepărtat frica de moarte, adică s-a produs, după expresia lui Grof (2007), o „moarte a morții”. Eliminarea durerii fizice, pe o durată variabilă de timp este un alt „trofeu”al unei experiențe psihedelice. în fine, obținerea unei ecologii psihice prin diminuarea
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
tronat despotic timp de peste patru veacuri, sub sceptrul paradigmei galileo-newtoniano carteziene. Neîndoielnic, restructurările în plan teoretic produc și importante dislocări atitudinale, ori, în problema morții, asemenea metamorfoze sunt imperative. Spunem acest lucru întrucât sentimentul cel mai comun este cel de frică terifiantă, cu adânci rădăcini arhetipale, care în momentele de cumpănă existențială, cu pericol vital, se poate calibra sub forma unei adevărate experiențe traumatice. Sentimentul este explicabil, dat fiind că moartea constituie pentru om cea mai radicală mutație de care are
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
survine efectiv și plenar pentru orice persoană. Deci murim mereu, de-a lungul întregii noastre vieți și cu toate acestea n-am reușit să domesticim ferocitatea morții. Reputatul tanatolog St. Levine (2009), promovând o viziune holistică despre moarte, consideră că frica față de aceasta este generată de tendința simplistă și obtuză a omului de a se identifica exclusiv cu trupul său, adică doar cu o parte din imensa lui totalitate. Pledoaria pentru o viziune mai profundă și rafinată despre moarte este deja
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
rafinată despre moarte este deja transparentă din moment ce ea rimează cu descoperirile epocale din cunoaștere, realizate în contextul schimbării de paradigmă. Un asemenea viraj conceptual și atitudinal asupra morții rezonează bidimensional: asupra individului și a societății, deopotrivă. în registru individual, deoarece frica de moarte este cauzatoare de multiple tulburări și chiar maladii, iar în registru social, întrucât reclamă diversificarea și extinderea acțiunilor educative explicite, precum și îmbogățirea asistenței complexe destinate muribunzilor, familiilor aparținătoare și specialiștilor care deservesc această cauză. Diluarea impactului traumatizant al
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de reconfigurare axiologică și de cristalizare a unei noi concepții despre lume și viață. Profundul impact formativ vizează și raportarea individului la moarte, deoarece după o asemenea luxuriantă experiență „îmi mor moartea”(cum se exprimă Levine, 2009, p. 24), adică frica de moarte se estompează considerabil, sau chiar dispare definitiv. Resursele transfiguratoare ale unui asemenea eveniment nu trebuie să surprindă din moment ce individul are revelația că viața continuă într un arpegiu mai înalt, când deși își abandonează trupul deteriorat și/sau ponosit
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
și respectiv de comportamentul muribunzilor în zilele premergătoare exitus ului propriu-zis, pe de altă parte. întrucât considerăm că primele dovezi, prezentate deja sunt pe deplin acoperitoare, nu vom mai zăbovi și asupra acestor probe din urmă. Sumarizând, putem spune că frica terifiantă de moarte, sursă inepuizabilă de traumă, poate fi controlată printr-o reprezentare corectă a ceea ce semnifică ea, în textura sa profundă. „Moartea nu este dușmanul. Dușmanul este ignoranța și absența iubirii”, clamează Levine (2009, p. 209). Vorbind despre moarte
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
nu le poate face față, nu are soluții; 3. deplasare: sentimentele sunt redirecționate către obiecte mai puțin importante pentru persoană, și nu către persoana ori situația care a generat sentimentele. Sunt speriat pentru că părinții mei s-au certat, mi-e frică că mă vor abandona și mă bat la grădiniță cu un coleg. Pulsiunea agresivității pusă în funcție de situația de angoasă pe care o trăiesc este direcționată spre o persoană accesibilă; 4. formarea de reacții: subiectul dezvoltă un comportament diametral opus unui
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
la grădiniță cu un coleg. Pulsiunea agresivității pusă în funcție de situația de angoasă pe care o trăiesc este direcționată spre o persoană accesibilă; 4. formarea de reacții: subiectul dezvoltă un comportament diametral opus unui impuls instinctual care este inacceptabil. Mi-e frică de doamna învățătoare și încerc să mă dau bine pe lângă ea. Nivelul IV mecanisme mature, adaptative (de coping) Cei care le folosesc integrează realitatea, relațiile interpersonale și își controlează sentimentele personale. Pentru ceilalți apar ca niște virtuți, de dorit. 1
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
se îngrijește de mesele tale? Ai avut vreodată un accident serios (arsură, cădere, oase rupte, accident de mașină etc.)? Ai fost internat la spital vreodată? Ai avut vreo intervenție chirurgicală? Ai avut vreo experiență neplăcută sau care ți-a provocat frică cu cineva din personalul medical la un spital? Ești adesea bolnav? Cu ce te îmbolnăvești mai frecvent? ți s-a întâmplat vreodată să-ți faci rău singur (să te tai, să-ți lovești capul etc.)? (întrebarea se pune copiilor mai
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
formări cu educatoarele unor centre de tip familial pentru copii separați de părinți, una dintre educatoare prezintă cazul Aureliei. Aurelia avea 9 ani și era în centru împreună cu doi frați mai mici deja de doi ani. Educatoarea relata cazul cu frică și un sentiment de neputință dificil de suportat. Cei trei copii au fost aduși în centru, la solicitarea părinților, după ce un incendiu le distrusese locuința. Tot personalul cunoștea povestea copiilor, dar toți evitau să amintească în prezența copiilor evenimentul dramatic
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Educatoarea descria „crizele”fetiței astfel: „când face crize se trântește pe jos, oriunde ar fi, țipă, plânge și dacă încerci să o ridici sau să o îmbrățișezi te lovește”. Acest comportament violent al Aureliei în momentele de criză explică parțial frica educatoarei. O altă parte a acestei spaime era dată de riscul ca Aurelia să-și facă un rău, să se rănească în momentul în care se arunca pe jos. Se pare că în ultima vreme, crizele se înmulțiseră și erau
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
dădeau seama că spaima Aureliei era mereu trează și că orice situație reală care semnifica „vinovăție”sau „pierdere”era de nesuportat și declanșa aceste crize de disociere de situația reală, când evenimentul traumatic, catastrofic irumpea în cotidianul calm, banal. Marea frică a educatoarelor față de aceste crize de neînțeles ale copilului le făcea incapabile de a vedea și de a asculta resursele Aureliei, pe care se putea construi vindecarea și reziliența copilului. Aurelia era talentată și făcea mici poezioare despre o păpușă
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
școală, grupul de prieteni, vecinii, prietenii de joacă etc. Peste tot există expectanțe, norme în acord cu vârsta copilului, cărora copilul trebuie să le facă față și pe care le poate trăi ca pe niște adversități ce-i vor induce frică, sentimente negative și-i vor mobiliza resursele în vederea adaptării. Exemple 1. în jurul vârstei de un an, când copilul învață mersul, dacă familia pleacă într-un concediu de două săptămâni lăsând copilul în îngrijirea bunicilor, acasă la aceștia, într-un mediu
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
monoton și ineficient. Criticul va căuta deci modalități de declinare și, în același timp, de identificare a unei atitudini generale, de transformare a numelui propriu într-o categorie universală. Îl găsim ca adjectiv: "entuziasmul său sarsailesc"25; ori ca substantiv: "Frica de Drăgani oare m-a făcut să le dau astfel de nume, sau sarsailia mea?"26, spune într-un articol din 1847. Sau altundeva: "aci nu e ignoranță, nu e sarsailie, căci amândouă opiniunile sunt de erudiți"27. Expresia se
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
lui rămâne elementară, determinată de proliferarea scrisului, ca o activitate practicată fără pasiune și fără imbold interior de o populație abstractă. Heliade Rădulescu se teme de cei care scriu așa cum politicienii se tem de cei care votează. După trei decenii, frica lui Titu Maiorescu și-a schimbat obiectul: denunțând inflația de scriitori, criticul are în vedere abundența sensibilităților poetice. Ceea ce îl deranjează în supralicitarea producției contemporane de literatură e proliferarea "geniilor", în sensul calificării facile de noi vocații. Când Heliade Rădulescu
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
225 Cine a fost turnătorul? / 230 Procesul unuia, condamnarea întregii familii / 233 La Iași, cu profesorul Gheorghiu și cu un caraliu omenos / 235 La școala anticomunistă a profesorului Gheorghiu / 237 Reintegrarea la Movileni, în stuf / 241 Un picher ospitalier de frică / 245 Jocul de fotbal ca sabotaj (Gelu SIMIONESCU) / 249 Simioneștii - o familie zdrobită / 249 Fapta: degajarea terenului de fotbal / 251 Meciul cu Securitatea / 253 Repriza întâi nocturnă / 253 Repriza a doua. Arestat în timpul orei de matematică / 254 La penitenciarul Iași
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
pușcărie / 282 Justiția Securității: condamnare, torturare, judecare / 284 Jilava. Cu tineta după aer curat / 288 Penitenciarul Iași. Cu Guzgă, consăteanul torționar / 289 De la "cabinetul stomatologic" Gherla la colonia negrilor de la Salcia / 291 Caralii și bandiți la Grind / 294 Credință, foame, frică și arpacaș / 297 Eliberarea și încercările de racolare / 299 Momente de normalitate / 301 Relația cu partidul. Cu bube în cap / 303 Nedreptățile prezentului / 307 Prefață Obligația de a nu uita, necesitatea de a pedepsi La 25 de ani de la căderea
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
și afectată de consecințele încercării comuniștilor de a instaura Binele Suprem cu de-a sila. Putem chiar afirma că regimul și statul comunist a instaurat, a întreținut și a menținut deliberat ceea ce Thomas Hobbes a descris drept stare de natură: frica tuturor față de oricine și suspiciunea tuturor față de toți1. În acest fel partidul, statul și regimul comunist a răstălmăcit, a răsucit, a inversat sau a răsturnat sensul contractului social: în loc să-și protejeze cetățenii de rău, statul comunist a fost sursă și
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
a răsucit, a inversat sau a răsturnat sensul contractului social: în loc să-și protejeze cetățenii de rău, statul comunist a fost sursă și origine a răului în viața lor. Iar consecințele modelării unor relații sociale, interpersonale bazate pe violență, crimă, abuz, frică, suspiciune, delațiune și neîncredere le resimțim încă. Voi aduce în atenție doar două astfel de consecințe. În primul rând, interesul firesc și legitim față de deciziile care privesc viața în comun, adică interesul față de politică, a fost demonizat și discreditat într-
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
2. După 1945 comuniștii au modificat într-o așa manieră legile, încât n-au mai avut nevoie de procuror, avocat, judecător: de facto erau suficiente doar denunțurile și instituția care le administra: poliția politică, Securitatea 3. Aceasta a condus la frica tuturor față de toți și la o stare de suspiciune generalizată. Or, din acestea a rezultat o societate atomizată, în care fiecare individ își urmărește interesul în mod egoist iar consecința gravă, pe care și astăzi o resimțim, constă nu numai
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]