24,310 matches
-
eseuri filozofice. Faima internațională a dobândit-o datorită "Ciberiadei", o serie de povestiri umoristice dintr-un univers mecanizat locuit de roboți (care intră ocazional în contact cu „fețele palide” umane). Printre romanele sale cele mai cunoscute se numără "Solaris" (1961), "Glasul Domnului" (1968) și "Fiasko" (1987), toate prezentând tema majoră a futilității tentativelor omenirii de a înțelege formele extraterestre de viață. "Solaris" a fost ecranizat în 1972 de regizorul rus Andrei Tarkovski și a câștigat Premiul Special al Juriului la Festivalul
Stanisław Lem () [Corola-website/Science/308060_a_309389]
-
se mai păstrează; mai târziu găsim o „Colecție de cântări pentru una sau mai multe voci” aranjate și compuse de acesta, alcătuită din următoarele compoziții: 1.Doxologie;2.10 Trio(cântările liturgice acompaniate de pian) și 3. Concertul XIII(„Cu glasul meu către Domnul am strigat”). Activitatea sa în Țara Românească ajunge până pe la 1865 când tipărește „Canonicile îndatoriri ale preoților”. Este o prelucrare din limba slavă, pe care o face la îndemnul Mitropolitului, după ce pleacă din postul de la Curtea Veche
Corul Patriarhiei Române () [Corola-website/Science/308241_a_309570]
-
cele două surori și noii lor pretendenți. Este adus notarul, care întocmește actele așa de bine, încât nimeni nu-și da seama că este tot Despinetta travestita. Dar, tocmai când urma să fie semnate contractele de căsătorie, de afară răzbat glasuri care anunța reîntoarcerea din război a celor doi logodnici trădați. Teamă și panică îi cuprind pe toți, iar în învălmășeala produsă Guglielmo și Ferrando reușesc să se strecoare afară, unde își schimbă costumele, că peste câteva momente să apară, spre
Così fan tutte () [Corola-website/Science/307539_a_308868]
-
care ea însăși îl aflase de la Leporello. Donna Anna, împreună cu Don Ottavio vin să-i ceară lui Don Giovanni sprijinul pentru descoperirea ucigașului comandorului. Șovăind o clipă, cavalerul le promite cu seninătate tot concursul său. Donna Anna a recunoscut însă glasul necunoscutului care i-a adus nefericirea. În acest timp elegiacul ei logodnic o asigură încă o dată de dragostea și credința lui. În grădina palatului său, Don Giovanni e mai vesel ca oricând. Serbarea pe care o dă în cinstea Zerlinei
Don Giovanni () [Corola-website/Science/307540_a_308869]
-
dat poeților-cântăreți medievali din sudul Franței, ale căror versuri, recitate cu un acompaniament muzical specific, aveau un caracter erotic sau pastoral. ii au dat naștere în secolul al XII-lea unui nou stil poetic. Poeziile lirice scurte dar complexe dădeau glas sentimentelor personale, mai ales iubirii dintre bărbat și femeie. Poeții francezi din Evul Mediu care scriau despre dragoste și cavalerism se numeau trubaduri. De regulă erau de proveniență nobilă și scriau într-o limbă neolatină. Poezia lor diferea foarte mult
Trubadur () [Corola-website/Science/307555_a_308884]
-
întâmplate, Alice îl invită pe cavaler ca, îmbrăcat în costumul vânătorului negru din legendă, să vină la miezul nopții în parcul orașului. Printre copaci, în întunericul nopții, Falstaff, purtând o pereche de coarne pe cap, se mișcă greoi. Se aude glasul lui Fenton care își cântă dragostea pentru Nanetta. Alice apare și dispare. În urma ei, costumată în zână și înconjurată de "spiritele pădurii", Nanetta dă și ea glas iubirii sale pentru Fenton. Făpturi fantastice îl înconjoară pe Falstaff care, speriat, cade
Falstaff (Verdi) () [Corola-website/Science/307596_a_308925]
-
Falstaff, purtând o pereche de coarne pe cap, se mișcă greoi. Se aude glasul lui Fenton care își cântă dragostea pentru Nanetta. Alice apare și dispare. În urma ei, costumată în zână și înconjurată de "spiritele pădurii", Nanetta dă și ea glas iubirii sale pentru Fenton. Făpturi fantastice îl înconjoară pe Falstaff care, speriat, cade la pamânt, cerând îndurare. După ce îi dau o bătaie zdravană, "spiridușii" își scot măștile și se lasă recunoscuți de către bătrânul cavaler. Ford îi cheamă pe doctorul Cajus
Falstaff (Verdi) () [Corola-website/Science/307596_a_308925]
-
107), episcopul Antiohiei, căruia i s-a descoperit în vedenie cântarea antifonica, arătândui-se cetele îngerești care lăudau Sfântă Treime antifonic. Sf. Efrem Șirul, supranumit și "alăuta Duhului Sfânt" ne-a lăsat aproape o mie de laude și imne scrise pe glasuri ehurii și podobii. Tot Sf. Ioan Gură de Aur aduce în Constantinopol cântările și imnografia din biserică Antiohiei, cu care poporul credincios s-a putut apară împotriva ereziilor ariene. Sf. Român Melodul, un sirian care a trăit la Constantinopole, ne-
Muzica bizantină () [Corola-website/Science/307597_a_308926]
-
notă propriu-zisă pe care psaltul trebuie să o execute, ci ea trebuie dedusa din poziția pe care o au celelalte semne (că un fel de numărare),pe când în muzică occidentală știm exact notă pe care o cântam. Psaltica are opt glasuri sau ehuri, fiecare cu o tonica și scară (gamă) proprie, iar gamă se scrie astfel: NI PA VU GA DI KE ZO NI corespondent în muzică liniară cu DO RE MI FĂ SOL LA ȘI DO. Cântarea psaltica are o
Muzica bizantină () [Corola-website/Science/307597_a_308926]
-
la cântările Floricăi Ungur", în: Alma Mater, nr. 9-10 (33-34), an V, octombrie-noiembrie 1973) „Cântecul Floricăi Ungur pune un strop de fericire în fiecare inimă. Cântecul ei preamărește omul, viața, iubirea în firescul și sublimul lor”. (Ioan Laza, ziarist, "Farmecul unui glas", Crișana, 1976) „Florica Ungur m-a învățat cântecele, și s-a înălțat pe prispa casei cu ele, apoi a adormit în tărâmurile lor legănată de o mamă bătrână, cu brâul de lână. Cântecul ei se frânge în lumină și-n
Florica Ungur () [Corola-website/Science/307616_a_308945]
-
încă din fragedă pruncie, crescând în dragoste pentru muncă. Păscând vitele și bivolii preotului din sat ori trudind la morărița Verdeș, adormea în iesle visând la o bucată de pâine albă. "Măicuța mea a fost o femeie frumoasă cu un glas care ar stârni admirația multora. Cântecele ei o însoțeau la lucrul câmpului, în casă și ogradă sau în vie, la bucurii, dar mai ales la necazuri..." mărturisește Nicolae Sabău cu nostalgie. De pe ulița satului, în colbul căreia se juca cu
Nicolae Sabău (muzician) () [Corola-website/Science/307622_a_308951]
-
talent ce va fi încununat de glorie“. În ziarul județean „Înainte“ redactorul Puica Mondoc remarcând evoluția Vasilicăi menționa „Reprezentanta a tinerei generații, Vasilica Dinu, eleva la Grupul școlar „Electroputere“, o mare speranță a interpreților tezaurului folcloric, ne-a cucerit prin glasul sau excepțional, cu modulații specifice, ce îi permit o originală frazare“Televiziunea română a început să o înregistreze astfel că în noaptea de An Nou 1978, în zilele de 19 și 23 ianuarie Vasilica Dinu a apărut în program alături de
Vasilica Dinu () [Corola-website/Science/307625_a_308954]
-
cizeleze vocea dând melodiilor sale o interpretare originală.În ziua de 3 iunie 1978 după trei zile de concurs au fost anunțați laureații Concursului și festivalului interpreților cântecului popular românesc „Maria Tănase“. Reprezentanta județului Dolj era Vasilica Dinu. „Privighetoarea cu glas de aur“ așa cum o adulau cronicile cotidiene a interpretat o doina haiduceasca, interesantă că stil de interpretare și cântecul Mariei noastre „Mărie și Marioara“. Juriul concursului a acordat Vasilicăi Dinu premiul I și titlul de laureat al concursului.„ În ultimele
Vasilica Dinu () [Corola-website/Science/307625_a_308954]
-
se împrăștie. Rămași singuri, Otello și Desdemona se îmbrățișează cu dragoste. Pentru că nu a putut obține iertarea stăpânului sau, Cassio cere sfatul lui Iago și, la sugestia acestuia, se adresează Desdemonei. Bucuros că totul se desfasoara conform planului, Iago da glas credinței sale neclintite în forțele râului, vicleniei și minciunii. Apropiindu-se de Desdemona, Cassio îi cere acesteia să-l ajute să obțină iertarea lui Otello. Cei doi tineri sunt zăriți de către maurul căruia, prin vorbe cu două înțelesuri, Iago îi
Otello (Verdi) () [Corola-website/Science/307626_a_308955]
-
versuri [[Poezii moldovenești]], iar trei ani mai târziu îi apare a doua și ultima plachetă de poeme - [[Cântecul plugarului]]. Creația sa, așa cum remarca criticul și istoricul literar Ștefan Ciobanu, "rămâne o pagină luminoasă în literatura basarabeană; este poetul cu satu-n glas aidoma lui Robert Barns, Șevcenco, Coșbuc, Esenin, Kolțov, Pleșceev..." Și-a pierdut vederea din cauza bolii și fost nevoit să-și dicteze versurile. A fost un bun orator. La moartea sa poetul și preotul Antonie Luțcan i-a dedicat un emoționant
Tudose Roman () [Corola-website/Science/307657_a_308986]
-
Linia, culoarea și desenul folosit au dus la conturarea unei expresii puternice, care nu s-a mai făcut până atunci în România. Octav Băncilă a executat și lucrări unde cromatica este sclipitoare și exuberantă, fapt care a dat acestora un glas viu și poetic. Excepțională în acest sens este compoziția "Spălătoreasa" unde artistul ajunge să tălmăcească exuberanța naturii. În această lucrare, totul strălucește într-o dimineață de vară: pârâul, casa, copacii și femeia care spală rufele la râu. Bucuria vieții și
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
Europa continentală. Deși nu a stârnit interesul criticii, materialul a fost apreciat de către cei care l-au cumpărat; în timp ce unele persoane îi aplaudau pe producători, spunând că LP-ul conține „euro-dance de cea mai înaltă calitate”, altele apreciau „versurile inteligente, glasul superb și întinderea vocală a interpretei”. Albumul a activat pentru o perioada considerabilă în clasamentele din Suedia, Cehia și Polonia; de asemenea, "Dancing Shoes" a primit discul de platina în Polonia și a fost nominalizat la categoria „Cel mai bun
September () [Corola-website/Science/307758_a_309087]
-
opune și ea forța contra forței și tunul contra tunului, studenții în medicină, membri ai tinerei Societăți, n-au rămas indiferenți. Alături cu ceilalți studenți ai Universității, ei au format coloane, s-au înscris voluntari și au mers acolo unde glasul țării îi chema.”" Astfel, în ultima ședință, ținută la 14 aprilie 1877, s-a luat următoarea decizie: "„Având în vedere grelele evenimente prin care trece țara noastră, avâd în vedere că mai toți membrii acestei Societăți pleacă pe câmpul de
Societatea Studenților în Medicină din București () [Corola-website/Science/306594_a_307923]
-
-lea, care a reușit să-l oprească pe împăratul german să participe la cruciadă încredințand conducerea oastei cruciate lui Leopold al VI-lea al Austriei și lui András al II-lea al Ungariei. La chemarea papei Honorius al III-lea, glasurile de răspuns au fost puține. Dintre principi, singura figură mai marcantă a fost Leopold al VI-lea, ducele Austriei, care nu-și ierta felul cum părăsise o cruciadă și se întorsese acasă lipsit de laurii unei victorii, iar acum, în
Cruciada a cincea () [Corola-website/Science/306656_a_307985]
-
într-un interviu: "„Securiștii s-au convins că nu pot fi dat pe brazdă”" . În 1987, era astfel caracterizat într-o notă informativă a Securității : În toți anii care au urmat, până la căderea regimului comunist Ceaușescu, a continuat să dea glas gândurilor celor aflați în țară și să oglindească, împreună cu toți colaboratorii "Europei Libere", adevărata situație din România: "„Radio Europa Liberă a ținut loc de opoziție”", este de părere Șerban Orescu . Seară de seară, de la ora 19.10, N.C. Munteanu ținea
Neculai Constantin Munteanu () [Corola-website/Science/306708_a_308037]
-
persoană, întrebând-o „de ce zâmbetul tău e așa de amar” sau „pentru ce curg lacrămile tale?”. De asemenea, în „De-abia plecaseși” de Tudor Arghezi interogația retorică din ultima strofă transmite cititorului lupta ce se dă în sufletul poetului, între glasul inimii care o vrea înapoi pe ființa iubită („de ce-ai plecat?”) și glasul orgoliului rănit („De ce-ai mai fi rămas?”).
Interogație retorică () [Corola-website/Science/307852_a_309181]
-
lacrămile tale?”. De asemenea, în „De-abia plecaseși” de Tudor Arghezi interogația retorică din ultima strofă transmite cititorului lupta ce se dă în sufletul poetului, între glasul inimii care o vrea înapoi pe ființa iubită („de ce-ai plecat?”) și glasul orgoliului rănit („De ce-ai mai fi rămas?”).
Interogație retorică () [Corola-website/Science/307852_a_309181]
-
granițele dinainte de război. Chestiunile neprecizate urmau să fie negociate ulterior cu Irakul. În 20 iulie 1988, Iranul a acceptat termenii Rezoluției 598, declarându-și disponibilitatea de încetare a focului. Într-o alocuțiune radiodifuzată, Conducătorul Suprem, Ayatollahul Ruhollah Khomeini, a dat glas nemulțumirii și dezgustului de a fi fost obligat să ia o astfel de decizie: "“Fericiți sunt cei ce au plecat pe calea martirilor. Fericiți cei ce și-au pierdut viețile în acest iureș de lumină. Nefericit sunt eu, care am
Războiul Iran-Irak () [Corola-website/Science/307737_a_309066]
-
apar în cursul dezvoltării unui copil, cum ar fi gângăveala sau legastenia (incapacitatea sau dificultatea de a citi). Utilizat de Platon (gr.: "αφασια" = lipsa vorbirii) pentru a caracteriza starea unei persoane care, înmărmurită în fața unui argument definitiv, "și-a pierdut glasul", termenul de "afazie" în înțelesul actual a fost introdus în literatura medicală în 1865 de Armand Trousseau, înlocuind termeni mai vechi ca ' „alalie"" (Jacques Lordat, 1842) sau ' „afemie"" (Paul Broca, 1861). Primele concepții cu privire la funcțiile cerebrale ale limbajului se datoresc
Afazie () [Corola-website/Science/307926_a_309255]
-
Concomitent ei finalizau înregistrarea celui de-al doilea album de studio, intitulat "Mother Earth"; odată cu apariția acestui proiect, formația preferă o abordare mai melodioasă a metalului gotic, Robert Westerholt renunțând la pasajele vocale în favoarea cântăreței Sharon den Adel, al cărui glas era din ce în ce mai apreciat. Discul "Mother Earth" este lansat în decembrie 2000 în Benelux prin intermediul casei de discuri DSFA Records și primește recenzii extrem de favorabile din partea criticilor, publicația Allmusic concluzionând astfel: „[Mother Earth] este un album de reper, care a impus
Within Temptation () [Corola-website/Science/307912_a_309241]