26,109 matches
-
și circa 920 locuitori, având calitatea de oraș. Patruzeci de ani mai târziu, Crasna era centru de comitat, Comitatul Crasnei, exercitându-și influența asupra întregului bazin superior al rîului Crasna. Prosperitatea a fost asigurată de traseul unui drum comercial al sării care pornea din nordul Moldovei, de la Suceava, traversa Carpații pe la Rodna, ajungea la Dej și de aici, prin Zalău, la Crasna. Mai departe drumul trecea prin Oradea și Szolnoc. În urma ocupării Ungariei de către oștile turcești (conduse de Soliman Magnificul 1541
Crasna, Sălaj () [Corola-website/Science/301787_a_303116]
-
Jitia este o comună în județul Vrancea, Muntenia, România, formată din satele Cerbu, Dealu Sării, Jitia (reședința), Jitia de Jos și Măgura. Comuna se află în sud-vestul județului, în Munții Vrancei, la limita cu județul Buzău, pe malul stâng al râului Râmnicu Sărat. Șoseaua DN2N leagă comuna de Chiojdeni, Dumitrești, Bordești și Dumbrăveni (unde se
Comuna Jitia, Vrancea () [Corola-website/Science/301878_a_303207]
-
97,45%). Pentru 2,49% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plaiul Râmnicul al județului Râmnicu Sărat și avea în compunere satele Jitia din Deal, Jitia din Vale, Dealu Sării, Vintileasca și Neculele, cu o populație totală de 1869 de locuitori. În comună funcționau două biserici (una la Jitia, datând din 1783 și una în Neculele, din 1863) și două școli cu 61 de elevi. Anuarul Socec din 1925 consemnează
Comuna Jitia, Vrancea () [Corola-website/Science/301878_a_303207]
-
funcționau două biserici (una la Jitia, datând din 1783 și una în Neculele, din 1863) și două școli cu 61 de elevi. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna în plasa Dumitrești a aceluiași județ, cu 2319 locuitori în satele Dealu Sării, Jitia, Măgura și Neculele. În 1950, comuna a trecut în administrarea raionului Râmnicu Sărat din regiunea Buzău și apoi (după 1952) din regiunea Ploiești. În 1968, comuna a trecut, în alcătuirea actuală, la județul Vrancea. Singurul obiectiv din comuna Jitia
Comuna Jitia, Vrancea () [Corola-website/Science/301878_a_303207]
-
Valea Sării este o comună în județul Vrancea, Moldova, România, formată din satele Colacu, Mătăcina, Poduri, Prisaca și Valea Sării (reședința). Comuna se află în zona deluroasă înaltă din vestul județului, pe valea râului Putna, de la vărsarea Zăbalei înspre aval. Este străbătută de șoseaua națională DN2D, care leagă Focșaniul de Târgu Secuiesc. La Valea Sării, din acest drum se ramifică
Comuna Valea Sării, Vrancea () [Corola-website/Science/301909_a_303238]
-
străbătută de șoseaua națională DN2D, care leagă Focșaniul de Târgu Secuiesc. La Valea Sării, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ205D, care duce spre sud la Năruja, Paltin, Spulber și Nereju. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Valea Sării se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (96,95%). Pentru 2,99% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși
Comuna Valea Sării, Vrancea () [Corola-website/Science/301909_a_303238]
-
apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Vrancea a județului Putna și era formată din satele Gornetu, Mătăcina, Prisaca și Valea Sării, având în total 719 locuitori. În comună funcționau două biserici (la Valea Sării și Prisaca) și o școală mixtă. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei, mai funcționa în aceeași plasă și comuna Colacu. Aceasta era formată din satele Colacu și Poduri, cu 878 de locuitori, două biserici și două mori de
Comuna Valea Sării, Vrancea () [Corola-website/Science/301909_a_303238]
-
au fost arondate raionului Focșani din regiunea Putna, apoi (după 1952) din regiunea Bârlad și (după 1956) din regiunea Galați. În 1968, ele au fost trecute la județul Vrancea, iar comuna Colacu a fost desființată și inclusă în comuna Valea Sării. Tot atunci, satul Cornet a fost desființat și comasat cu satul Valea Sării. În comuna Valea Sării se află două biserici de lemn clasificate ca monumente de arhitectură de interes național: biserica „Sfântul Nicolae” (secolul al XVIII-lea), aflată la
Comuna Valea Sării, Vrancea () [Corola-website/Science/301909_a_303238]
-
Bârlad și (după 1956) din regiunea Galați. În 1968, ele au fost trecute la județul Vrancea, iar comuna Colacu a fost desființată și inclusă în comuna Valea Sării. Tot atunci, satul Cornet a fost desființat și comasat cu satul Valea Sării. În comuna Valea Sării se află două biserici de lemn clasificate ca monumente de arhitectură de interes național: biserica „Sfântul Nicolae” (secolul al XVIII-lea), aflată la ieșirea din satul Prisaca înspre Nereju, și biserica „Cuvioasa Paraschiva” (1772-1773) din centrul
Comuna Valea Sării, Vrancea () [Corola-website/Science/301909_a_303238]
-
din regiunea Galați. În 1968, ele au fost trecute la județul Vrancea, iar comuna Colacu a fost desființată și inclusă în comuna Valea Sării. Tot atunci, satul Cornet a fost desființat și comasat cu satul Valea Sării. În comuna Valea Sării se află două biserici de lemn clasificate ca monumente de arhitectură de interes național: biserica „Sfântul Nicolae” (secolul al XVIII-lea), aflată la ieșirea din satul Prisaca înspre Nereju, și biserica „Cuvioasa Paraschiva” (1772-1773) din centrul satului Valea Sării. În
Comuna Valea Sării, Vrancea () [Corola-website/Science/301909_a_303238]
-
Valea Sării se află două biserici de lemn clasificate ca monumente de arhitectură de interes național: biserica „Sfântul Nicolae” (secolul al XVIII-lea), aflată la ieșirea din satul Prisaca înspre Nereju, și biserica „Cuvioasa Paraschiva” (1772-1773) din centrul satului Valea Sării. În rest, în comună se mai află un singur obiectiv inclus în lista monumentelor istorice din județul Vrancea ca monument de interes local, fiind clasificat ca monument memorial sau funerar: troița eroilor din Războiul Ruso-Turc (1877-1878) și din Primul Război
Comuna Valea Sării, Vrancea () [Corola-website/Science/301909_a_303238]
-
blocuri () și o intensă activitate seismică normală și intermediară (MR £ 7,3; 60 £h £ 220km), cu un volum seismogenic lateral limitat (70x30x200 km), puternic înclinat spre nord-vest. În zona Tulnici sunt prezente, în special, depozite sedimentare de molasă miocen inferioare (sare, gipsuri, gresii, conglomerate, marne) și medii (calcare, gipsuri, nisipuri etc) ale pânzei subcarpatice (2300-3400m )-cea mai externă unitate a Molavidelor, suprapusă tectonic pe depozitele de molasă ale cuverturii foredeep-ului Depresiunii Focșani. Cuvertura menționată cuprinde depozite de molasă miocen superioare-pleistocen inferioare
Comuna Tulnici, Vrancea () [Corola-website/Science/301907_a_303236]
-
1699) și bucovineni (în 1774), când provinciile lor de origine au fost ocupate de habsburgi. În 1893 sunt menționate satele Slătioara și Jahalea, iar în 1912 este menționat satul Buda. Subsolul comunei conține cărbuni inferiori, deocamdată nerentabil de exploatat, și sare. Au fost semnalate mici zăcăminte de gaze naturale și șisturi bituminoase. Administrativ, satele comunei Râșca au aparținut comunei Bogdănești, dar din anul 1927, Râșca devine comună de sine stătătoare, compusă din cinci sate. Suprafața administrativă a comunei este de cca
Comuna Râșca, Suceava () [Corola-website/Science/301991_a_303320]
-
Cuzdrioara (în ) este o comună în județul Cluj, Transilvania, România, formată din satele Cuzdrioara (reședința), Mănășturel și Valea Gârboului. Se află la est de Dej, la confluența Someșului Mare cu Someșul Mic. Exploatări de sare cunoscute din antichitate sunt și cele de la Cuzdrioara. La marginea de vest a satului se vede conturul șanțurilor unei vechi așezări fortificate (cetăți). Diametrul sanțurilor e circa 50 m, înălțimea acestora atinge pe alocuri 2 m. Azi teritoriul e ocupat
Comuna Cuzdrioara, Cluj () [Corola-website/Science/300325_a_301654]
-
diferența reprezentând fânețe naturale. În anul 1900 statisticile consemnează extinderea satului, suprafața fiind de 3381 iugăre (circa 1700 ha), ponderea fiind deținute de familii nobiliare maghiare. Încă din timpul românilor, Boju a constituit răscruce de drumuri ce lega exploatarea de sare de la Cojocna cu orașul Turda (Potaissa), respectiv legătură orașelor Turda cu Cluj-Napoca, pe traseul spre Cojocna - Apahida - Cluj, sau Boju - Straja - Pată {sau Gheorgheni} - Cluj . În perimetrul acestei localități s-a pus în evidență prezența unui masiv de sare gema
Boju, Cluj () [Corola-website/Science/300320_a_301649]
-
de sare de la Cojocna cu orașul Turda (Potaissa), respectiv legătură orașelor Turda cu Cluj-Napoca, pe traseul spre Cojocna - Apahida - Cluj, sau Boju - Straja - Pată {sau Gheorgheni} - Cluj . În perimetrul acestei localități s-a pus în evidență prezența unui masiv de sare gema și a unor izvoare sărate, saramura fiind întrebuințata din vechi timpuri de către localnici.
Boju, Cluj () [Corola-website/Science/300320_a_301649]
-
cu Cojocna. Vegetația este specifică zonei de silvostepă. Are importanță turistică datorită zonei deosebit de frumoasă, partea de vest fiind practic înconjurată de pădure, și a apropierii de Stațiunea Băile Cojocna, unde există băi cu apă sărată din fostele Ocne de sare de la Cojocna, exploatate și de romani. Încă din timpul dacilor, prin Dâmburile trecea drumul sării din Cojocna spre Dej și partea de nord a țării, respectiv spre Târgu Mureș. Satul Dâmburile are o economie preponderent agrară. Alături de culturile vegetale tradiționale
Dâmburile, Cluj () [Corola-website/Science/300326_a_301655]
-
partea de vest fiind practic înconjurată de pădure, și a apropierii de Stațiunea Băile Cojocna, unde există băi cu apă sărată din fostele Ocne de sare de la Cojocna, exploatate și de romani. Încă din timpul dacilor, prin Dâmburile trecea drumul sării din Cojocna spre Dej și partea de nord a țării, respectiv spre Târgu Mureș. Satul Dâmburile are o economie preponderent agrară. Alături de culturile vegetale tradiționale cum ar fi: porumb, grâu, orz, ovăz, secară, cartofi, sfeclă de zahar, tutun etc. Sătenii
Dâmburile, Cluj () [Corola-website/Science/300326_a_301655]
-
ci fierb și se topesc în intervale de temperatură. Fiind amestecuri de gliceride, care sunt esteri, grăsimile vor avea proprietățile chimice ale esterilor. Hidroliza poate avea loc în mediu acid sau în mediu bazic. formula 4, într-un mediu acid. formula 5 Sărurile se folosesc ca săpunuri, de aceea reacția se numește și saponificare. La hidroliza cu bază participă toate grăsimile, indiferent de natura lor. Această reacție are loc numai la uleiuri (grăsimi nesaturate). E importantă pentru că se deduce gradul de nesaturare a
Grăsime () [Corola-website/Science/300337_a_301666]
-
095), localitatea apare sub numele de „"Mikes"”. În partea de sud a satului pe hartă este marcat amplasamentul unui conac (“Schloß”). Pe teritoriul satului există un izvor cu apă sărată concentrată (“mărătoare”), dovada prezenței în adâncime a unui masiv de sare. Izvorul este captat într-un puț, căptușit cu scânduri groase, nivelul saramurii ajungând la suprafața solului. Satele din jur (Tureni, Ceanu Mic, Rediu, Mărtinești, Comșești, Vâlcele, Petreștii de Jos, Deleni, Livada, Plaiuri, Agriș, Crăești, Săliște) se aprovizionau sistematic cu saramură
Micești, Cluj () [Corola-website/Science/300340_a_301669]
-
un fond de ajutorare a studenților săraci (cu prioritate pentru rudele din neamul său), acest fapt fiind menționat în anul 1917, în gazeta bisericească-politică "Unirea" din Blaj. În perimetrul acestei localități s-a pus în evidență prezența unui masiv de sare gemă și a unor izvoare sărate, saramura fiind întrebuințată din vechi timpuri de către localnici. Legat de rubrica "Legături externe" trebuie făcute două precizări.1) Pintic nu este cartier al Dejului așa cum s-ar putea înțelege din art. Ziua de Cluj
Pintic, Cluj () [Corola-website/Science/300347_a_301676]
-
fortificată preistorică din punctul „Huhui” este înscrisă pe lista monumentelor istorice din județul Cluj, elaborată de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național din România în anul 2010. Ambele biserici sunt înscrise pe lista monumentelor istorice din județul Cluj (2010). Zăcământul de sare gemă, exploatat din timpuri imemoriale, apare ca extremitate a tortonianului salifer din partea de nord-vest a Transilvaniei, sub forma unui orizont nediapirizat, situat aproape de suprafață, cu grosimi ce variază între 10 și 160 m. Conturarea masivului de sare s-a făcut
Ocna Dejului, Cluj () [Corola-website/Science/300345_a_301674]
-
2010). Zăcământul de sare gemă, exploatat din timpuri imemoriale, apare ca extremitate a tortonianului salifer din partea de nord-vest a Transilvaniei, sub forma unui orizont nediapirizat, situat aproape de suprafață, cu grosimi ce variază între 10 și 160 m. Conturarea masivului de sare s-a făcut în limitele zonei exploatate prin lucrări subterane sau cercetate prin lucrări de explorare de suprafață (cca 4 km pe direcție nord-sud și cca 2 km pe direcție est-vest). Orizontul sării acoperă însă, foarte probabil (fără discontinuități), întreaga
Ocna Dejului, Cluj () [Corola-website/Science/300345_a_301674]
-
10 și 160 m. Conturarea masivului de sare s-a făcut în limitele zonei exploatate prin lucrări subterane sau cercetate prin lucrări de explorare de suprafață (cca 4 km pe direcție nord-sud și cca 2 km pe direcție est-vest). Orizontul sării acoperă însă, foarte probabil (fără discontinuități), întreaga platformă puțin tectonizată dintre Beclean-Dej-Gherla. Pe teritoriul acestei localități se găsesc izvoare sărate, saramura fiind întrebuințată din vechi timpuri de către localnici. Lacuri antroposaline s-au format pe locul unor foste exploatări de sare
Ocna Dejului, Cluj () [Corola-website/Science/300345_a_301674]
-
sării acoperă însă, foarte probabil (fără discontinuități), întreaga platformă puțin tectonizată dintre Beclean-Dej-Gherla. Pe teritoriul acestei localități se găsesc izvoare sărate, saramura fiind întrebuințată din vechi timpuri de către localnici. Lacuri antroposaline s-au format pe locul unor foste exploatări de sare surpate. a) sectorul nordic: Lacul Toroc-Cabdic și fostul Lac nr.1. b) sectorul sudic: Lacul Iosif, Lacul Ștefan, Lacul Mina Mare. Înainte de deschiderea unei noi ocne de sare în Ardeal și Maramureș, se făceau deobicei foraje de explorare. Dacă până la
Ocna Dejului, Cluj () [Corola-website/Science/300345_a_301674]