25,028 matches
-
vârsta la căsătorie etc.). Cercetările întreprinse în ultimii ani demonstrează că ambele categorii de factori au o contribuție proprie la determinarea statutului social obținut și că, în consecință, combinarea lor poate oferi o listă cauzală suficient de puternică. Unele cercetări întreprinse în SUA și Anglia au demonstrat, astfel, că introducerea factorului proprietate în modelul Blau-Duncan crește proporția variației veniturilor individuale explicată de acest din urmă model cu aproape o dată și jumătate (Udy, 1980). O teorie contextuală puternică poate evita cauzalismul slab
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
o largă democratizare a acestuia. Boudon sugerează că ar exista un mecanism structural mai profund de reproducere a stratificării sociale, care este responsabil de această constanță surprinzătoare a mobilității sociale în ciuda variației celorlalte condiții contextuale. În ultimele decenii s-au întreprins numeroase măsurători ale gradului desatisfacție/insatisfacție cu viața: în diferite țări, în diferite grupuri sociale. Surprinzător este faptul că indiferent de tip, loc, condiții, tinde să apară o distribuție normală a gradului de satisfacție/insatisfacție, în care aproximativ 1/6
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Întreaga dinamică psihică, este de părere Freud, este regizată de structurile inconștiente și devine inteligibilă prin acestea: morala, arta, religia, manifestările psihopatologice. Un alt exemplu de reducție structurală ni-l furnizează Robin Williams Jr. (1980) în analiza pe care o întreprinde asupra etnicității. Mult timp, remarcă el, s-a crezut că etnicitatea va descrește rapid în societatea modernă, înalt industrializată. Ultimele decenii au scos însă în evidență faptul că o asemenea așteptare a fost eronată. Manifestările etnice nu numai că au
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
să evolueze în următoarele decenii cu strategiile actuale (acceptând creșterea economică și ignorând explozia demografică), care va fi starea viitoare a lumii? Vom reuși să realizăm o lume mai bogată economic și, în consecință, mai coerentă politic? Analiza dinamicii lumii întreprinsă de autori pe bazadatelor și a presupozițiilor făcute atunci (ca urmare a criticilor puternice, între timpanaliza a fost complet reconsiderată) indica faptul că lumea, după o perioadă de creștere rapidă economică, va cunoaște, imediat după anul 2000, o completă cădere
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
eficienței muncii, ci logica luptei de clasă. Stephen Marglin argumentează că la începuturile revoluției industriale, capitaliștii erau motivați mai mult de dorința de a-i controla pe muncitori, decât de a crește productivitatea muncii lor. Analiza istorică pe care o întreprinde sociologul american sugerează faptul că, în acel moment tehnologic, era posibilă o organizare a muncii care să mențină și chiar să amplifice calificarea muncitorilor, complexitatea muncii lor, în același timp cu o creștere a productivității; patronul a optat însă pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
1978). Unii continuatori ai lui George Mead consideră interacționismul simbolic o abordare complementară analizei sociologice obiective, cauzale, funcționale, structurale. În viziunea lor, procesele cognitive sociale sunt doar forme prin care se realizează o asemenea determinare. Și într-adevăr, multe analize întreprinse de interacționiștii simbolici recurg simultan la scheme explicative de tip obiectiv: cauzale, funcționale sau structurale. Chiar dacă procesele cognitive aduc undeterminism specific, acesta se adaugă și se subsumează acelui obiectiv. Alții, este cazul, de exemplu, al unuia dintre cei mai influenți
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
stabile. Și dacă societatea umană, în viitor, va intra într-o fază de stabilitate, ne vom aștepta ca istoria însăși să pălească, pierzând din interes. Semnificativ pentru modul de a gândi al unei societăți stabile este analiza pe care o întreprinde Lévi-Strauss, totemismul. Totemismul, consideră el, este un mod al societății de a se gândi pe sine înseși prin analogie. Există două serii, o serie naturală, cea a speciilor de plante și animale, și o serie umană. Societatea se gândește pe
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
variației infinite a ipostazelor umane, ireductibile la tipuri mai generale. Rațiunea este ea însăși istorică. Ea se află mereu în constituire, fără a fi vreodată constituită. Programul epistemologic al filosofiei neokantiene era clar formulat în ceea ce privește științele umanului. Dacă Immanuel Kant întreprinsese critica rațiunii pure pentru a determina cum sunt posibile matematica și fizica, cercetarea trebuia dusă mai departe. O critică a rațiunii istorice urmează să cerceteze posibilitățile de constituire a istoriei ca știință. Orientarea care a pus fundamentele noii viziuni o
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
amprenta acestei filosofii. Ea se deosebește de propunerea lui Colingwood, de exemplu, mai influențat de o filosofie pozitivă, raționalistă. Se poate, desigur, face observația că însăși practica istoricului poate fi influențată de cadrele generale ale filosofiei. Deși nu s-au întreprins studii „empirice” asupra practicii istoricului, se poate aprecia pe baza unei estimări globale că metoda comprehensiunii nu este doar o propunere filosofică, ci că ea reprezintă, într-o formă sau alta, o caracteristică a acesteia. Elaborând proiectul acestei metode, filosofia
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
, Christea (Christu) N. (26.V.1878, București - 1956), poet și publicist. Fiu al Elenei și al lui Nicolae Dimitrescu, D. se îndreaptă spre o carieră publică și literară, întocmai ca și unchiul său, scriitorul Cristu S. Negoescu. A întreprins, pe urmele acestuia, studii în Litere și Drept (obține licența cu teza Adopțiunea în dreptul roman și român). Funcționar în diferite ministere (Justiție, Finanțe, Educație Națională) sau la Casa Artelor, director la Muzeul Comercial și Industrial, a practicat concomitent avocatura și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286772_a_288101]
-
ca tendință este reducerea ofertei de muncă, odată cu sporirea presiunii fiscale. Totodată, practica impozitelor mari determină recurgerea de către plătitori la evaziune fiscală, chiar dacă aceștia sunt conștienți de riscurile la care se supun, prin sustragerea de la plata impozitelor. În plus, eforturile Întreprinse de stat pentru pedepsirea rău-platnicilor nu sunt compensate Întotdeauna de câștigurile materiale ulterioare. Prin urmare, „statul pierde de două ori. Pe de o parte, datorită evaziunii 62 fiscale, iar pe de altă parte, trebuie să-și cheltuiască bani pentru a
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
pozitive, deși există Încă specialiști care Își manifestă Îngrijorarea cu privire la oportunitatea momentului de introducere a cotei unice, precum și la efectele negative ale acesteia asupra inflației, și a stabilității macroeconomice, etc. Pe un plan mai larg, este de admis că analizele Întreprinse din perspectiva oricărei reforme fiscale trebuie determinată magnitudinea efectului de multiplicare a reducerii cotei procentuale de impozitare. Astfel, reducerea de mari proporții a cotei de impozitare poate conduce la o cerere agregată excesivă, determinând astfel efecte inflaționiste greu de stăpânit
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
evoluția globală a resurselor financiare publice, creșterea ponderii veniturilor fiscale În PIB. Concomitent, se remarcă și faptul că ponderea cea mai mare a prelevărilor fiscale revine celor legate de factorul muncă, iar tendințele evolutive se Înscriu și pe linia eforturilor Întreprinse de OECD În vederea armonizării legislative fiscale, necesară desăvârșirii construcției europene, chiar dacă aceasta Înseamnă renunțarea de către statele membre la o parte din suveranitatea fiscală. În același context, este de remarcat și faptul că dorința de a asigura funcționarea eficientă a Uniunii
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
implicat În campanii monografice, și până la vârfurile BOR au fost permanente. Ar fi extrem de instructiv dacă acest raport l-am studia În diferitele sale etape și la diverse niveluri. Nu se știe mai nimic despre relațiile dintre eforturile de modernizare Întreprinse de administrația publică și strategiile similare ale gustiștilor pe vremea monografiilor și aceea a echipelor regale. Este vorba de o relație ambivalentă, care abia În anii ’30 a reușit să-și apropie dezideratele. Nu este studiată nici relația Școlii cu
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
jumătate a secolului XX. În primul caz, nu există o tradiție bine consolidată a sociologiei. Lucrările monografice semnate de Ion Ionescu de la Brad pornesc de la un principiu de analiză, fără a fi Încadrat Într-o teorie sociologică. De asemenea, Eminescu Întreprinde adevărate analize sociologice despre procesele de modernizare În România, ce se constituie În nuclee ale unor teorii sociologice: teoria societății organice, teoria păturii superpuse, teoria golurilor, teoria formelor fără fond. Tot În secolul al XIX-lea, termenul sociologie este pus
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
pe o de parte, și T. Brăileanu și P. Andrei, pe de altă parte. Până și tolerantul prieten al lui Gusti, C. Rădulescu-Motru, scrie În Revizuiri și Adăugiri. 1943 (173): ,,De mai bine de douăzeci de ani, Institutul Social a Întreprins anchete la sate și a publicat numeroase monografii; fără ca el să determine un curent În opinia publică. Din cercetările lui nu se Întrevede direcția politică pe care România trebuie să o urmeze”. Întrebarea este cât i-a stimulat pe politicieni
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Prin urmare, Gusti a răspuns mai mult dorinței monarhului de a se reclădi satul și nu a urmat un plan conform datelor oferite de cunoașterea sociologică a localității. De altfel, nici nu știm dacă a existat vreo tentativă de a Întreprinde o investigație empirică În Dioști. Este de vină Gusti pentru modul cum s-a procedat la Dioști? Categoric, nu. Sociologul nu a făcut decât să realizeze un proiect cerut de decidenți. Ce rezultă din această experiență? Impactul sociologiei este În
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
situație, la care se adaugă lipsa eforturilor serioase de dezbatere și cercetare În domeniul sociologiei (În afara sondajelor de opinie, nici o inițiativă de cercetare nu are o finanțare semnificativă), Întreține un complex de inferioritate al sociologilor români față de ceilalți sociologi care Întreprind cercetări de valoare și mai ales sunt cuprinși În grupuri și comunități bine susținute și finanțate, În așa fel Încât sociologia - și mai ales sociologia comparativă - se bucură de susținere și de influență În medii sociale semnificative. Imixtiunile politice și
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
În diverse modalități și cu diverse mijloace, iar pe de altă parte, victima sau victimele care suferă direct sau indirect consecințe fizice, materiale sau morale În urma actelor violente comise Împotriva lor. Deși relativ puține ca număr și amploare, diversele cercetări Întreprinse În România au evidențiat că majoritatea indivizilor ce comit delicte și crime cu violență se caracterizează printr-o serie de deficiențe de adaptare, integrare și comunicare, având un nivel de instrucție și cultură scăzut și care cedează, de regulă, unor
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
sau, cel puțin, unele asemănătoare), lansează presupoziția conform căreia China - văzută ca o societate aflată „pe drumul” care va conduce la o economie de piață asemenea Taiwanului - va suferi și ea modificări pe tărâmul relațiilor dintre sexe. În final, analiza Întreprinsă de Tang și Perish insistă asupra modului În care membrii societății reacționează la diferitele procese de schimbare, analizând o serie de date sociologice ce privesc subiectivitatea (opinii, atitudini etc.). Conform acestora, „peretele de bambus”2 Încă prezent pare să dispară
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
astfel de imagine poate crește frica ori anxietatea de a trăi În mediul urban”, mai mult, se poate Întâmpla ca o situație de frică sau teamă să Îi facă pe unii indivizi să răspundă prin intermediul unui comportament violent la ceea ce Întreprind alți semeni de-ai lor (Vidal et al., 2003, 382). Cu alte cuvinte, o expunere excesivă la violență induce pesimism, valorizarea preponderent negativă a vieții și a lumii În care trăim. Lumea prezentului este sumbră, dușmănoasă, plină de pericole, societatea
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
În opinia lui François De Singly, familia contemporană a inventat educația relațională, al cărei obiectiv este „descoperirea bogățiilor personale ale copilului, respectând autonomia sa”. Noile principii educative opun satisfacția de sine moralei exterioare și toleranța disciplinei (Singly, 1996). Rezultatele cercetărilor Întreprinse de echipa de sociologi coordonată de Attias-Donfut arată că, de-a lungul celor trei generații, modelele de educație s-au modificat. Educația autoritară, larg răspândită În cadrul generației mai În vârstă (G1), nu mai constituie o normă printre tineri. Datele culese
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
obligațiile cu privire la copii sunt destul de des considerate ca funcționând de la sine, obligațiile cu privire la părinți, din contră, pot fi percepute drept constrângătoare. Este ilustrativă recunoștința filială În exemplul unei femei de 50 de ani care a fost chestionată În cadrul anchetei trigeneraționale Întreprinse de Attias-Donfut. Iată ce declară doamna D.: „Eu am continuat să muncesc, iar mama a avut grijă de cei trei copii ai mei; după ce tatăl meu a murit, i-am obținut mamei un apartament În blocul nostru. Nu era nevoie
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
util pentru „reîmprospătarea” social-demografică. Articolul de față s-a dorit a fi și un demers la interogația cu care, de altfel, a și Început: „A dispărut astăzi familia lărgită?”. Răspunsul, acum, ne este Întemeiat și legitimat prin datele numeroaselor anchete Întreprinse de sociologii contemporani: nu, familia lărgită nu a dispărut. Mai mult ca niciodată, rolul distinct al generaților se afirmă. În inima societății moderne, legăturile de rudenie continuă să garanteze fiecăruia locul său În ordinea generațiilor și - prin reproducerea unei ordini
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
elevilor și a familiilor lor. Dezvoltarea unui program de parteneriat bun necesită timp, organizare și efort. Avem În vedere că cele șase tipuri de implicare - standarde ale programului, la care s-a ajuns după peste 30 de ani de cercetări Întreprinse de Joyce L. Epstein 2 (2001) Împreună cu colaboratorii de la Universitatea Johns Hopkins din SUA, sunt ghiduri pentru liderii instituțiilor aflate În serviciul părinților și al familiilor. Prin urmare, ele vizează directorii, cadrele didactice, educatorii și părinții, care sunt În postura
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]