25,860 matches
-
indică evazarea masivului în profunzime. Grosimea zăcământului se apreciază la 300-400 m. La Sic, Johann Fichtel (1780) amintește o mină conică de rezervă (adâncimea puțului 23 m, adâncimea totală a minei 60 m, 124 m circumferința tălpii). Această mină ("Ocna Albastră") s-a oprit ulterior la 105 m adâncime. Deasupra acestei mine surpate s-a format în cursul timpului lacul "Ocna Albastră". Sarea extrasă la Sic a fost în general impură, fapt care a contribuit la abandonarea definitivă a Salinei Sic
Comuna Sic, Cluj () [Corola-website/Science/300355_a_301684]
-
de rezervă (adâncimea puțului 23 m, adâncimea totală a minei 60 m, 124 m circumferința tălpii). Această mină ("Ocna Albastră") s-a oprit ulterior la 105 m adâncime. Deasupra acestei mine surpate s-a format în cursul timpului lacul "Ocna Albastră". Sarea extrasă la Sic a fost în general impură, fapt care a contribuit la abandonarea definitivă a Salinei Sic în anul 1812. Pe vremea lui František Pošepný (1871) mina era demult închisă și abandonată. Pe teritoriul acestei localități se găsesc
Comuna Sic, Cluj () [Corola-website/Science/300355_a_301684]
-
Serafim Popescu de la Sâmbătă de Sus. Astfel s-a reparat biserică și acoperișul în întregime, s-a îmbunătățit turnul; în interior a fost zugrăvita din nou, s-au cusut ștergare cu motive populare, s-au cumpărat un rând de vesminte albastre și diferite cărți de cult. În interior, biserica e îmbrăcată cu un strat de trestie, peste care s-a tencuit și s-a zugravit cu un frumos chenar bisericesc. Toată partea lemnoasa (uși, ferestre, mobilier) a fost vopsita din nou
Barcani, Covasna () [Corola-website/Science/300369_a_301698]
-
predă cheile orașului său generalului Ambrogio Spinola, comandant al oștilor spaniole victorioase. Scena, care avea menirea să prezinte idealul spaniol de noblețe cavalerească față de adversarul învins, este realizată veridic în lumina naturală a zilei, scoțând în evidență tonurile verzi și albastre specifice peisajului olandez. Tabloul este realizat pentru decorarea marelui salon al noului palat ""Buen Retiro"". Atribuțiile lui Velázquez în calitate de pictor al curții se lărgesc în 1636, când primește titlul de ""ayuda de guardarropa"", având sarcina decorării apartamentelor regale. În 1643
Diego Velázquez () [Corola-website/Science/298567_a_299896]
-
Podolia, Moldova), teritoriile apusene ale Hoardei de Aur fiind atatcate și de Lituania în 1357, după moartea lui Jani beg (1342-1357), urmând 25 de ani de lupte interne în Hoarda de Aur. În 1362, lituanienii înving pe mongoli la Apele Albastre și ocupă cea mai mare parte la Ungariei. Lituanieni cuceresc mai mult de patru ori decât au cucerit ungurii și polonezii din teritoriile mongole. În 1351 începe revoltă Turbanelor Roșii în China, în 1368, mongolii fiind siliți să se retragă
Imperiul Mongol () [Corola-website/Science/298572_a_299901]
-
suveran în arena internațională. Piłsudski s-a ciocnit de multe ori cu Dmowski, în contradicție cu viziunea acestuia din urmă asupra polonezilor ca naționalitate dominantă în Polonia renăscută, și a fost iritat de încercarea lui Dmowski de a trimite Armata Albastră în Polonia prin Danzig, Germania (astăzi Gdansk, Polonia). La 5 ianuarie 1919, unii dintre susținătorii lui Dmowski ( și ) a încercat împotriva lui Piłsudski și prim-ministrului Moraczewski, dar nu au reușit. La 20 februarie 1919, Piłsudski a declarat că va
Józef Piłsudski () [Corola-website/Science/298587_a_299916]
-
de Theo van Doesburg. Deși bine cunoscute, des parodiate și chiar trivializate, picturile lui Mondrian arată o complexitate mult mai adâncă decât simplitatea lor aparentă. Picturile netradiționale pentru care este cel mai bine cunoscut, alcătuite din forme rectangulare roșii, galbene, albastre și negre, separate de linii groase, negre, sunt de fapt rezultatul unei evoluții artistice care s-a întâmplat în cursul a aproape 30 de ani și care a continuat până la sfârșitul vieții lui Mondrian. Născut în Amersfoort în Țările de
Piet Mondrian () [Corola-website/Science/298683_a_300012]
-
a început să le producă cu frecvență la mijlocul aniilor 1920. Aceste picturi sunt canevasuri pătrate întoarse la un unghi de 45°, formând un romb. Cea mai tipică lucrare din această serie este "Schilderij Nr. 1: Romb cu două linii și albastru" (1926), cunoscută și ca "Compoziție cu albastru" sau "Compoziție în alb și albastru", care este la ora actuală la Muzeul de Artă din Philadelphia (SUA). Acesta este printre cele mai simple și minimaliste a picturilor lui Mondrian, fiind constituit doar
Piet Mondrian () [Corola-website/Science/298683_a_300012]
-
și albastru", care este la ora actuală la Muzeul de Artă din Philadelphia (SUA). Acesta este printre cele mai simple și minimaliste a picturilor lui Mondrian, fiind constituit doar din două linii negre perpendiculare și o formă mică triunghiulară, colorată albastră. Liniile se extind până la marginea canevasului, creând impresia că pictura este un fragment al unei lucrări mai mari. Cu trecerea anilor, liniile au început să aibă prioritate față de formele geometrice în picturile sale. Spre sfârșitul aniilor 1930, Mondrian a început
Piet Mondrian () [Corola-website/Science/298683_a_300012]
-
au fost deportați în Uniunea Sovietică. Dintre aceștia au murit 47. A urmat o masivă colonizare cu români din zonele Argeș și Bran, precum și din Bucovina, care i-au deposedat pe sași de cele mai bune pământuri. Pe un scut albastru se află cavalerul Fulkun, în haine roșii. În mâna stângă ține globul crucifer, iar în dreapta un sceptru/buzdugan.
Hălchiu, Brașov () [Corola-website/Science/298704_a_300033]
-
este asigurat de compania Eurostar, care utilizează trenuri de tip TGV modificate pentru a se adapta specificului tunelului și rețelei britanice (alimentare prin a treia șină). Viteza limită prin tunel este de 160 km/h. Săpat în stratul de cretă albastră, la o adâncime medie de 40 m sub fundul mării (70 m adâncime maximă), tunelul este format de fapt din 3 galerii: Cele 3 galerii sunt legate la fiecare 375 de metri prin culoare de comunicație. Acest sistem a permis
Tunelul Canalului Mânecii () [Corola-website/Science/298711_a_300040]
-
negru pentru negativ, iar la trecerea pe pozitiv, trei pelicule alb/negru care conțin fiecare un sensibilizator de culoare ( în cazul lor amidonul ), funcție de filtrul de lumină folosit, se obținea o copie de culoare "roșie", alta "verde" și a treia "albastră". Pentru obținere filmului color, proiecția se făcea cu trei aparate cu mers sincron. Sistemul a fost greoi și greu de obținut sincronizarea perfectă. A avut mai mare vogă în prezentarea de fotografii transparente statice. În Anglia, după moarte lui Ed.
Film color () [Corola-website/Science/299528_a_300857]
-
a procedeului "Opticolor". "Roux Color" era un procedeu "quatrocrom" care introducea în plus o nouă culoare: "albastrul-violet". Pentru înregistrare se folosea un film de 70mm cu patru imagini dispuse câte două pe verticală (sus - verde și albastru-violet, jos - roșu și albastru). Procedeul prezenta variații de tonalitate. "Coloratul substractiv", procedeul care consta în înregistrarea separată a culorilor prin metode similare celor de mai sus și realizarea unui pozitiv care avea suprapuse cele două sau trei culori înregistrate, colorate în culoarea complementară ("verde
Film color () [Corola-website/Science/299528_a_300857]
-
20 martie 1891. Legătura cu ""Le chahut"" este evidentă, mișcarea care însuflețește personajele pare la fel de mecanică, artiștii circului dau impresia unor marionete. La fel ca în multe alte tablouri ale lui Seurat, și chenarul tabloului este pictat din puncte: chenarul albastru închis contrastează cu tonul colorat al tabloului, ceea ce face posibilă accentuarea efectului și evidențierea compoziției. În 1885, Seurat o cunoaște pe Madeleine Knoblock, care îi va deveni model (Vezi tabloul: ""Tânără pudrându-se"") și cu care își va împărți viața
Georges Seurat () [Corola-website/Science/299601_a_300930]
-
Are tata doi băieți" (1956), "Schițe în pantaloni scurți" (1958), "Scrisori pe adresa băieților mei" (1960), "Făt-Frumos cînd era mic" (1963) ș.a. Este și autorul a două romane pentru copii: "Marea bătălie dela Iazul Mic" (1953) și "Cartea cu ochi albaștri" (1959), dintre care primul s-a bucurat de o popularitate deosebită. Pancu-Iași este adoptat în anii 1960 de lumea filmului, lucrând ca redactor și scenarist. Succesul său în cinematografie a culminat cu scenariul pentru pelicula "Tată de duminică" (1974), regizată
Octav Pancu-Iași () [Corola-website/Science/299633_a_300962]
-
boli de inimă. (Se pare că nu reușise să participe la proiecția celor două filme pentru care a scris scenarii.) Potrivit propriei dorințe, a fost incinerat. Subiectele scrierilor lui Pancu sunt în majoritate originale, două dintre puținele prelucrări publicate fiind „Albastră ca Cerneala” (cu subtitlul „după Frații Grimm” - este vorba de povestea „Albă ca Zăpada”) și „Iedul cu trei capre” (parafrază la „Capra cu trei iezi” de Ion Creangă). Principala sursă de inspirație a autorului este viața cotidiană. O parte din
Octav Pancu-Iași () [Corola-website/Science/299633_a_300962]
-
cucerit Babilonul. Acesta a devenit capitala imperiului său și locul unde a murit. Nabucodonosor a făcut Babilonul unul dintre cele mai bogate orașe din lume. Principala intrare în oraș era poarta zeiței Iștar, era acoperită cu ceramică smălțuită de culoare albastră. Urmează Grădinile Suspendate, pline cu arbori și plante din Persia. Urmează Turnul lui Marduk, înalt de 91 m (probabil Turnul Babel). În capitolul "Facerea", după potop, oamenii au construit un turn și o cetate numită Babilon. Turnul a primit numele
Babilon () [Corola-website/Science/299645_a_300974]
-
cu un logo care conținea acronimul FIAT, cel mai caracteristic font fiind litera „A”, care seamănă cu o literă „H”, având laturile superioare unite. Acest semn distinctiv a rămas neschimbat de atunci. Înscrisul FIAT se afla tot pe o plăcuță albastră, marcată cu ramuri de viță de vie și simbolul unui soare care răsare. Acest logo a fost aplicat și pe primelor automobile FIAT. În 1904 apare un nou logo, înscris într-un oval în două culori, albastru deschis și negru
FIAT () [Corola-website/Science/299664_a_300993]
-
scut cu însemnele tradiționale ale Moldovei: capul de bour, privit frontal, și soarele, plasat între coarnele bourului, ambele pe fond roșu, simbolizând lumina zilei, respectiv o floare pentagonală (un trandafir) și luna, în faza de crai-nou, plasate ambele pe fond albastru, simbolizând renașterea. Două greșeli frecvente (inclusiv în vechime) privesc aceste elemente : capul de bour este luat drept un cap de zimbru, iar soarele este luat drept o stea și reprezentat ca atare, inclusiv în infoboxurile și portalurile Wikipediei despre Principatul
Stema Republicii Moldova () [Corola-website/Science/299678_a_301007]
-
cea mai logică arată că cel care a ales culorile a fost chiar fondatorul clubului Joan Gamper. De fapt s-a dovedit că în prima partidă jucată de Gamper în Barcelona, chiar înainte de fondarea clubului, acesta a purtat o șapcă albastru cu grena. Până de curând, se credea că au fost folosite culorile echipei FC Basel, echipă la care se credea că a jucat Gamper. Câteva speculații istorice spun că albastrul și grena vin de la culorile stemei cantonului elvețian Ticino, locul
FC Barcelona () [Corola-website/Science/299667_a_300996]
-
avea un creion cu capăt dublu cu ambele culori. Acesta ar fi propus ca albastru și grena să fie culorile clubului. O a patra versiune situează originea în faptul că mama unuia dintre primii jucători, Dna. Comamala, a împărțit eșarfe albastre jucătorilor, lucru care ar fi indus mai târziu ideea culorilor albastru și grena. De curând, o nouă ipoteză a apărut care sugerează faptul că originea culorilor este de fapt în sudul Germaniei, mai exact la Heidenheim an der Brenz, locul
FC Barcelona () [Corola-website/Science/299667_a_300996]
-
o nouă ipoteză a apărut care sugerează faptul că originea culorilor este de fapt în sudul Germaniei, mai exact la Heidenheim an der Brenz, locul nașterii lui Otto Maier, unul dintre fondatorii clubului. În primii 10 ani, tricoul era jumătate albastru, jumătate grena, având culorile mânecilor inversate, în timp ce șortul era alb, deși există o dovadă a unui joc în care șortul era închis la culoare. În sezonul 1909-1910 au fost introduse dungile albastre și grena pe tricou. În 1913, șortul a
FC Barcelona () [Corola-website/Science/299667_a_300996]
-
clubului. În primii 10 ani, tricoul era jumătate albastru, jumătate grena, având culorile mânecilor inversate, în timp ce șortul era alb, deși există o dovadă a unui joc în care șortul era închis la culoare. În sezonul 1909-1910 au fost introduse dungile albastre și grena pe tricou. În 1913, șortul a devenit negru, apoi după șapte ani albastru, cu mici variații privind grosimea și numărul dungilor de pe tricou și cu mici diferențe legate de intensitatea și nuanța culorilor albastru și grena. În primii
FC Barcelona () [Corola-website/Science/299667_a_300996]
-
șortul a devenit negru, apoi după șapte ani albastru, cu mici variații privind grosimea și numărul dungilor de pe tricou și cu mici diferențe legate de intensitatea și nuanța culorilor albastru și grena. În primii ani, clubul a folosit tricouri jumătate albastre, jumătate grena pentru ca mai apoi să se impună dungile verticale a căror grosime a variat destul de mult de-a lungul istoriei. Numai echipele de baschet, rugby și atletism au purtat la un moment dat tricouri cu dungi verticale. Pentru a
FC Barcelona () [Corola-website/Science/299667_a_300996]
-
destul de mult de-a lungul istoriei. Numai echipele de baschet, rugby și atletism au purtat la un moment dat tricouri cu dungi verticale. Pentru a sărbători centenarul, prima echipă de fotbal a folosit un echipament similar cu primul echipament, jumătate albastru, jumătate grena. Șortul, alb până în 1913, a fost înlocuit cu cel negru. Din anii ’20 până în prezent, echipamentul a conținut șort albastru. Această tradiție a fost întreruptă în sezonul 2005-2006, când albastrul a fost înlocuit cu grena. Stema FC Barcelona
FC Barcelona () [Corola-website/Science/299667_a_300996]