25,049 matches
-
au ieșit rapid din tabără și au început să se grăbească pentru a prelua rapid controlul asupra dealurilor. Prima ciocnire pentru controlul asupra dealurilor a avut loc între flancul drept suedez și flancul stâng danez, și s-a terminat nedecis. Dealurile au rămas însă sub controlul suedezilor și danezii au fost împinși spre est. La orele nouă dimineața, soarele a răsărit și a început adevărata luptă. Frontul se întindea pe un kilometru de la nord la sud, danezii fiind aflați la est
Bătălia de la Lund () [Corola-website/Science/324422_a_325751]
-
Șuletea este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Vaslui, Moldova, România. Șuletea este un sat din județul Vaslui, așezat pe dealurile Fălciului, situat aproximativ la 35 km de Bârlad. Cele mai vechi documente care amintesc de existență satului Șuletea datează din anul 1793 din care rezultă că satul avea o suprafață de 826 de hectare unde erau menționați proprietarii terenurilor învecinate
Șuletea, Vaslui () [Corola-website/Science/324456_a_325785]
-
de Șuletea a fost încetățenit în locul Brăițenilor de Sus după 1700 deși satul ființă de ceva timp. Brăițeni de Jos a disparut astăzi; locul a rămas în memoria locuitorilor prin prezența câtorva nuci seculari care și astăzi rodesc pe coasta dealului cum te ridici spre Șuletea. Satul Brăițeni de jos se află cu aproximativ 4 km mai spre sud de Șuletea (în acest caz avem de-a face nu cu o suprapunere de sat, ci cu o schimbare de vatra). Tot
Șuletea, Vaslui () [Corola-website/Science/324456_a_325785]
-
că țăranii ,din Braitenii de jos pe timpul domnitorului Ștefan cel Mare ,erau răzeși care aveau în atribuție semnalizarea venirii turcilor sau tătarilor pe teritoriul Moldovei. Modalitatea de semnalizare era cât se poate de simplă și de eficace - Pe unul din dealurile mai înalte ,învecinate satului Braitenii de jos, se află o movila pe care erau azezate câte un car de lemne și în caz de invazie a dușmanilor lemnele erau aprinse și se făcea atenționarea către alte movile una situată mai
Șuletea, Vaslui () [Corola-website/Science/324456_a_325785]
-
pe aceeasi locație cu a releului TV de lângă comnuna Popeni) iar cealaltă era situată cam 20 km nord ( spre orașul Falciu) În zilele senine de vară se vede în depărtare ( de pe movila de pământ care există și astăzi în vârful dealului care e situat în partea de nord a fostului sat Braitenii de jos, și în partea de vest a satului Floreni.)celelalte două movile de pe vârful dealurilor , mai ales în partea de nord.Deasemeni trebuie iar menționat și faptul că
Șuletea, Vaslui () [Corola-website/Science/324456_a_325785]
-
vede în depărtare ( de pe movila de pământ care există și astăzi în vârful dealului care e situat în partea de nord a fostului sat Braitenii de jos, și în partea de vest a satului Floreni.)celelalte două movile de pe vârful dealurilor , mai ales în partea de nord.Deasemeni trebuie iar menționat și faptul că pe dealurile unde în acest moment se află plantate vii , frații Rotaru din Jurcani au descoperit foarte multe relicve(vase,monezi,unelte) pe vremea când se făceau
Șuletea, Vaslui () [Corola-website/Science/324456_a_325785]
-
e situat în partea de nord a fostului sat Braitenii de jos, și în partea de vest a satului Floreni.)celelalte două movile de pe vârful dealurilor , mai ales în partea de nord.Deasemeni trebuie iar menționat și faptul că pe dealurile unde în acest moment se află plantate vii , frații Rotaru din Jurcani au descoperit foarte multe relicve(vase,monezi,unelte) pe vremea când se făceau săpături pentru punerea spalerilor ,ulterior aceștia făcându-și acasă propriul lor muzeu cu obiecte găsite
Șuletea, Vaslui () [Corola-website/Science/324456_a_325785]
-
acest moment se află plantate vii , frații Rotaru din Jurcani au descoperit foarte multe relicve(vase,monezi,unelte) pe vremea când se făceau săpături pentru punerea spalerilor ,ulterior aceștia făcându-și acasă propriul lor muzeu cu obiecte găsite , pe aceste dealuri,probabil lucruri rămase în urmă incendierii satului Braitenii de jos, care se pare că era cu mult mai mare și mă răspândit. Ce foarte puțină lume știe, chiar și printre locuitorii comunei Suletea este că cimitirul vechiului sat este situat
Șuletea, Vaslui () [Corola-website/Science/324456_a_325785]
-
lăsând impresia că este vârful de lance al unui atac pe flancul drept. Frederick și-a mutat disciplinatele unități de infanterie către flancul stâng austriac în coloane. Infanteria s-a îndreptat către sud, nevăzută de austrieci, în spatele unei linii de dealuri scunde. Principele Carol Alexandru al Lorenei, deși aflat în turla bisericii din Leuthen, nu putea vedea nimic și a răspuns mutându-și rezervele către flancul drept. Armata prusacă a părut că a dispărut pur și simplu, iar austriecii au crezut
Bătălia de la Leuthen () [Corola-website/Science/324464_a_325793]
-
nu prin mișcare. În epoca tacticilor liniare, ca și în zilele lui Epaminondas, o asemenea manevră de flancare poate fi mortală pentru victimă. Cei mai slabi soldați ai armatei austriece fuseseră puși pe flancul stâng într-o poziție apărată de dealuri. Infanteria prusacă, dispusă în cele două linii convenționale de bătălie, a înaintat apoi și a împins flancul austriac. Frederick a avut mult noroc atunci; nu numai ca principele Carol și-a mutat cavaleria din stânga în dreapta, dar infanteria rămasă pe stânga
Bătălia de la Leuthen () [Corola-website/Science/324464_a_325793]
-
fenomenului pe care azi îl numim revoluția tipografică. Prima carte tipărită, în Europa, cu litere mobile din plumb, a fost Biblia Gutemberg. Pe teritoriul actual al României primele tipografii au început să funcționeze în anul 1508, anul editării la Mănăstirea Dealu a unui Liturghier, la inițiativa voievodului Radu cel Mare (1495-1508). Tipograful acestui Liturgher a fost Macarie, călugăr care lucrase la Veneția în perioada incunabulară, de unde adusese și literele chirilice pentru tipografia de la Dealu. După Cracovia și Veneția, tipografia de la Dealu
Tipografie () [Corola-website/Science/324467_a_325796]
-
în anul 1508, anul editării la Mănăstirea Dealu a unui Liturghier, la inițiativa voievodului Radu cel Mare (1495-1508). Tipograful acestui Liturgher a fost Macarie, călugăr care lucrase la Veneția în perioada incunabulară, de unde adusese și literele chirilice pentru tipografia de la Dealu. După Cracovia și Veneția, tipografia de la Dealu a fost cea de-a treia tipografie din Europa ce a folosit caractere chirilice.
Tipografie () [Corola-website/Science/324467_a_325796]
-
Dealu a unui Liturghier, la inițiativa voievodului Radu cel Mare (1495-1508). Tipograful acestui Liturgher a fost Macarie, călugăr care lucrase la Veneția în perioada incunabulară, de unde adusese și literele chirilice pentru tipografia de la Dealu. După Cracovia și Veneția, tipografia de la Dealu a fost cea de-a treia tipografie din Europa ce a folosit caractere chirilice.
Tipografie () [Corola-website/Science/324467_a_325796]
-
Scobinți este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Iași, Moldova, România. Satul Scobinți este așezat pe coasta estică a Dealului Basaraba, în dreapta văii Bahluiului, cuprinzând toată partea de vest a Dealului lui Vodă. Horodiște-Foltești. Dealul lui Vodă este pomenit în documente din 1541 și 1551 că „dealul voievodului”, panțele sale fiind acoperite de viile aparținând domnitorilor moldoveni. Totuși, vechimea așezării
Scobinți, Iași () [Corola-website/Science/324459_a_325788]
-
Scobinți este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Iași, Moldova, România. Satul Scobinți este așezat pe coasta estică a Dealului Basaraba, în dreapta văii Bahluiului, cuprinzând toată partea de vest a Dealului lui Vodă. Horodiște-Foltești. Dealul lui Vodă este pomenit în documente din 1541 și 1551 că „dealul voievodului”, panțele sale fiind acoperite de viile aparținând domnitorilor moldoveni. Totuși, vechimea așezării este cu mult mai veche, deoarece pe acest deal se află
Scobinți, Iași () [Corola-website/Science/324459_a_325788]
-
Scobinți este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Iași, Moldova, România. Satul Scobinți este așezat pe coasta estică a Dealului Basaraba, în dreapta văii Bahluiului, cuprinzând toată partea de vest a Dealului lui Vodă. Horodiște-Foltești. Dealul lui Vodă este pomenit în documente din 1541 și 1551 că „dealul voievodului”, panțele sale fiind acoperite de viile aparținând domnitorilor moldoveni. Totuși, vechimea așezării este cu mult mai veche, deoarece pe acest deal se află ruinele unei cetăți geto-dacice
Scobinți, Iași () [Corola-website/Science/324459_a_325788]
-
din județul Iași, Moldova, România. Satul Scobinți este așezat pe coasta estică a Dealului Basaraba, în dreapta văii Bahluiului, cuprinzând toată partea de vest a Dealului lui Vodă. Horodiște-Foltești. Dealul lui Vodă este pomenit în documente din 1541 și 1551 că „dealul voievodului”, panțele sale fiind acoperite de viile aparținând domnitorilor moldoveni. Totuși, vechimea așezării este cu mult mai veche, deoarece pe acest deal se află ruinele unei cetăți geto-dacice cu sistem de apărare. Denumirea satului Scobinți vine de la așezarea satului într-
Scobinți, Iași () [Corola-website/Science/324459_a_325788]
-
vest a Dealului lui Vodă. Horodiște-Foltești. Dealul lui Vodă este pomenit în documente din 1541 și 1551 că „dealul voievodului”, panțele sale fiind acoperite de viile aparținând domnitorilor moldoveni. Totuși, vechimea așezării este cu mult mai veche, deoarece pe acest deal se află ruinele unei cetăți geto-dacice cu sistem de apărare. Denumirea satului Scobinți vine de la așezarea satului într-o depresiune, sub formă de scobitura, afirmație realizată și de scriitorul Aurel Leon, cu prilejul deschiderii la Scobinți a unei expoziții de
Scobinți, Iași () [Corola-website/Science/324459_a_325788]
-
prilejul deschiderii la Scobinți a unei expoziții de pictură a pictorului Dan Hatmanu: „Și între puțină bahna cu căpățâni de salcii blonde și întunecată sprânceană a pădurii de sus, se ițește, când în văiuguri scobite ca niște coveți, când pe dealuri, sătul Scobinți, desfășurat după capriciile vitei, ale livezii și celorlalte seve roditoare”. Denumirea așezării, după tradiția locală, provine de la un ucrainean, Skobie, Skoba sau Skoban, care a fost adus de boierii moldoveni pentru unele munci care cereau o calificare superioară
Scobinți, Iași () [Corola-website/Science/324459_a_325788]
-
împotriva păgânilor. Satul a existat și pe vremea lui Ștefan cel Mare, deoarece Drumul domnesc, dintre Cotnari și Hîrlău, trecea și prin Scobinți. Dovadă este dată de existența unor beciuri, crame, locuințe din piatră și cărămidă din partea de sud a Dealului voievodului. Unii cercetători au afirmat că platoul Dealului lui Vodă ar fi adăpostit chiar o curte domneasca din perioada înfloritoare a marelui domn. Apropierea de drumul vinului a determinat descoperirea unor tezaure numismatice în Scobinți(format, mai ales, din groși
Scobinți, Iași () [Corola-website/Science/324459_a_325788]
-
lui Ștefan cel Mare, deoarece Drumul domnesc, dintre Cotnari și Hîrlău, trecea și prin Scobinți. Dovadă este dată de existența unor beciuri, crame, locuințe din piatră și cărămidă din partea de sud a Dealului voievodului. Unii cercetători au afirmat că platoul Dealului lui Vodă ar fi adăpostit chiar o curte domneasca din perioada înfloritoare a marelui domn. Apropierea de drumul vinului a determinat descoperirea unor tezaure numismatice în Scobinți(format, mai ales, din groși polonezi) și în cătunul Zvarici(aici, s-au
Scobinți, Iași () [Corola-website/Science/324459_a_325788]
-
o întâlnim câteva secole mai tarziu, la 19 august 1926, cănd Leizer Barat, unul din numeroșii negustori evrei, își înscrie firma de comerț cu cereale. Satul Scobinți este menționat și la 1740, cănd ia ființă un schit, numit Mitoc, apoi Dealul lui Vodă. Această atestare dovedește că masivul viticol intrase în proprietatea Mănăstirii Neamț, care înființase aici un schit. Ctitorul acestui loc de închinăciune a fost monahul Sofronie. Schitul avea o moară de apă și un iaz, dispunând și de pădurile
Scobinți, Iași () [Corola-website/Science/324459_a_325788]
-
este de cruce, cu altar semicircular, cu cornișe și cu ferestre dreptunghiulare, fără ornamentație și fără turla. Dintre duhovnicii care au slujit aici, amintim pe preoții Pintilie Ioan, Toma Râpă, Peptu Grigore, Andrieș Ioan(în prezent, slujește preotul Argatu Vasile). Dealul voievodului, Dealul domnesc sau Dealul lui Vodă, cum îl găsim des menționat în documente, era locul unde domnia avea rezervă să pentru vii, multe suprafețe fiind dăruite „slugilor credincioase”. De asemenea, găsim menționat în documentele de vânzare a unor vii
Scobinți, Iași () [Corola-website/Science/324459_a_325788]
-
cruce, cu altar semicircular, cu cornișe și cu ferestre dreptunghiulare, fără ornamentație și fără turla. Dintre duhovnicii care au slujit aici, amintim pe preoții Pintilie Ioan, Toma Râpă, Peptu Grigore, Andrieș Ioan(în prezent, slujește preotul Argatu Vasile). Dealul voievodului, Dealul domnesc sau Dealul lui Vodă, cum îl găsim des menționat în documente, era locul unde domnia avea rezervă să pentru vii, multe suprafețe fiind dăruite „slugilor credincioase”. De asemenea, găsim menționat în documentele de vânzare a unor vii pe colinele
Scobinți, Iași () [Corola-website/Science/324459_a_325788]
-
semicircular, cu cornișe și cu ferestre dreptunghiulare, fără ornamentație și fără turla. Dintre duhovnicii care au slujit aici, amintim pe preoții Pintilie Ioan, Toma Râpă, Peptu Grigore, Andrieș Ioan(în prezent, slujește preotul Argatu Vasile). Dealul voievodului, Dealul domnesc sau Dealul lui Vodă, cum îl găsim des menționat în documente, era locul unde domnia avea rezervă să pentru vii, multe suprafețe fiind dăruite „slugilor credincioase”. De asemenea, găsim menționat în documentele de vânzare a unor vii pe colinele Cotnarilor „în rînd
Scobinți, Iași () [Corola-website/Science/324459_a_325788]