27,087 matches
-
se consumă parcă mai lent decât anul trecut când, după ce i s-a furat pașaportul și 500 de dolari lui Liviu (17 august, sâmbătă - Piața Sitagma, la Posta), am plecat în insula Patmos. Acolo am trăit o săptămână de încântare, liniște și uimire. Am ajuns cu vaporul după zece ore pe Marea Egee la Patmos, unde am stat într-un camping plin cu tineri liniștiți, care scriau jurnale, vederi, sau jucau cărți pe terasa unui mic restaurant, unde puteam lua masa fără
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
venit momentul zbuciumului și a dorinței de a ieși din cercul răutății. Și muzica pe care strigam „nu mai vreau, nu mai vreau! Vreau să ies”. Urmată de minunea lui Vanghelis. Și-am intrat în „Blăstămul de mamă” cu o liniște în suflet, parca eram alt om și parcă înfloream cu fiecare cuvânt spus și Vanghelis puncta și se potrivea atât de perfect cu balada mea de parcă m-aș fi născut spunând-o de parcă ea s-ar fi născut cu mine
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
puncta și se potrivea atât de perfect cu balada mea de parcă m-aș fi născut spunând-o de parcă ea s-ar fi născut cu mine. Și nu-mi era frică de nimeni și de nimic. Și în sală era o liniște de mormânt și nimeni parcă n-ar fi respirat. Cred că m-am depășit pe mine însămi și toate spaimele mele se ștergeau cu fiecare răsuflare, și muzica lui, a marelui Vanghelis mă ajuta, mă purta (de parcă grecul ar fi
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
avut pe Liviu alături, nu aș fi aflat toate acestea. El a fost exemplu pentru mine. Munca lui, încăpățânarea de a-și croi un drum senin pe plan profesional, modul în care odată atingând un țel, pornea spre următorul pisc. Liniștea din sufletul lui adânc în fața tabloului muncit, emoția și agitația evenimentelor legate de ieșirile în lume cu copiii săi, tablourile. Golul din suflet de după fiecare expoziție și apoi iar muncă și punctul următor care pe măsură ce trece timpul se transformă
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
cu Crai Noul cel mai perfect văzut vreodată, parcurgi mai multe planuri de culori și forme pe orizontală - malurile albe, linia orizontului roșie, apa verde - sau pe verticală, palmierii, proiectați pe orizontul de foc. S-a pogorât asupra tuturor o liniște aproape cosmică. Incomparabilă. Deci! Ultima noapte la Cairo, din prima parte a excursiei, s-a consumat sub semnul oboselii. Seara, înainte de culcare, ne-a fost oferit un spectacol cu dans din buric, cu mascați și jongleuri, cam zgomotos și incert
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
urmă cu 3-4 ani. Luni 24 iulie 1995- Creta- Hania (camping în afara orașului) Este ora 17.00. Stăm pe stâncile de care se sparg valurile Mediteranei. În zare se proiectează munții insulei, reci și tăioși. Marea are o culoare dumnezeiască. Liniștea mării răvășite ne odihnește și ne alungă spaimele prin care am trecut. Am călătorit de la ora 20.00 (duminică) până la 6.00 dimineața (luni). Am dormit pe punte. Puțin frig, puțină frică. Am debarcat și am pornit în căutarea campingului
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
căreia a fost amenajat un centru turistic de vis. Noi am închiriat un bungalow din piatră și lemn. Avem în față brazi și verdeață. E puțin umed, dar patriarhal. Se aud vocile vecinilor, dar ne fac extraordinar de bine. E liniște și frumos și bine, și bine, și minunat. Vineri 18 iulie 1997 - San Antonio - Spania Plecarea din Iași a fost pe data de 6 iulie duminica. Ploua și toată lumea era precipitată, emoționată și plină de întrebări cărora numai timpul putea
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
să ne ureze, plină de emoții „drum bun”. Cam acesta a fost filmul desprinderii de obișnuit și momentul de debut al „Marii Aventuri”, cum m-am obișnuit să numesc această evadare. După două zile și jumătate petrecute la Iacobeni, în liniște (ca un preambul la vacanță), miercuri, 9 iulie, am pornit spre poarta de ieșire din țară spre Oradea, unde am făcut un popas, sigur, binevenit. Aici, niște cunoștințe ne-au purtat la Băile Felix oferindu-ne o seară românească, iar
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
să sperăm că împreună cu el putem pune țara la cale conform obiceiului strămoșesc. Pe lângă aceste persoane importante care constituie „constelația San Antoni e San Pere”, mai apar comete care revin în raza noastră de interes de câte ori ne desprindem din liniștea grădinii care constituie peisajul zilnic ce ne asigură siguranța și echilibrul. Aceste persoane populează „restaurantul de sus” (așa-i voi spune, ca să nu mai folosesc San Pere de Vilamajor de fiecare dată) și intrăm în contact cu ele datorită popularității
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
două luni, am pornit de-a lungul, falezei, spre Palatul Poștei unde, după ce-am poposit din nou la umbră pe o bancă pentru a ne răcori, am scris vederi, am trimis scrisori și ne-am minunat de curățenia și liniștea locului. Acestea fiind făcute, am pornit, de data asta, la deal, deci punctul fixat era opus mării, și după ce-am vizitat o parte din cetatea medievală, două catedrale și mai multe străduțe dinspre care sunetul unui flaut rezona cu
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
Treptat ni s-au dezvăluit imagini unice, un oraș în miniatură, organizat perfect, o mare albastră pe care câte o pată albă, semnala prezența vreunei ambarcațiuni, un cer limpede și totul în bătaia unui vânt răcoritor și sub semnul unei liniști tulburate doar de poveștile noastre sau de clinchetul declanșatorului aparatului de fotografiat. Imaginea Barcelonei îmi va rămâne veșnic întipărită datorită acestei ascensiuni și datorită acestor oameni drăguți care au îmbogățit ziua de ieri prin prezența lor. După ce am coborât din
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
caleidoscop mâini îndreptate spre ea într-o continuă mișcare. Deci, dacă n-ai putut să stai mai mult de o clipă în fața ei, chiar dacă te afli în altă încăpere, situată mai jos. După ce te rogi aici câteva momente, în liniște, continui traseul printr-un culoar unde se află suporturile pentru lumânările pe care vrei să le aprinzi. Acest culoar este între munte și zidul bisericii, astfel făcându-se minunea dintre ceea ce a făcut Dumnezeu cu ceea ce a săvârșit omul. Ieșind
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
despre călătoria de la anul, în nici un caz despre Vincent. Puțini erau chemați de lumea minunată a lui Van Gogh și aceia (ca și noi) erau teribil de iritați că valul îi purta fără a-i lăsa să se uite în liniște. A fost primul contact cu o lume egală, identică, lipsită de personalitate. După o săptămână, mai pregnant la Paris, am regăsit masa enervantă de turiști care au invadat Europa, ca niște gândaci de bucătărie. Toți sunt la fel, îmbrăcați identic
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
țării aflate în turneu prin județ. Acest eveniment care stresează oficialitățile locale de când am venit noi, ne va expulza pentru două zile înspre Sucevița. Nici nu-i rău. Atât doar că pictorii, după ce și-au găsit spațiile de lucru și liniștea pentru a crea, vor trebui să rupă ritmul ultimelor două zile care a fost destul de bun. S-a creat o atmosferă de familie însoțită de amintiri, pentru că majoritatea se cunosc de foarte multă vreme, punctată de veselie sau melancolie. Deși
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
cum să monteze o prelată. Trei femei se sfădesc în camere cum să schimbe cearceafurile. Frunzele se sfădesc cu vântul, dar asta e cea mai plăcută sfadă. Iar noi ne sfădim în gând cu toți cei care ne-au stricat liniștea. Ca-n jocul de-a vacanța suntem rupți de restul lumii și nici nu vrem să știm ce se întâmplă pe acolo. Tot 22 iulie 2002 - Călinești După trei ore de când au început să monteze corturile situația se prezintă astfel
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
pe cap, au fost chemați de urgență la Suceava ca să-și facă în grabă carnetele de sănătate. Singura care își continuă modul de trai, nestingherită decât de greutatea puilor din burtă, este cățeaua, un splendid exemplar de ciobănesc mioritic alb. Liniștea noastră s-a dus. Dacă până acum vorbeau mai încet ferindu-se de noi, acum, înmulțindu-se, nu mai au nici o jenă și vorbesc toți deodată și în toate grupurile la fel de mult. Un val s-a retras acum; o portieră
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
ferindu-se de noi, acum, înmulțindu-se, nu mai au nici o jenă și vorbesc toți deodată și în toate grupurile la fel de mult. Un val s-a retras acum; o portieră s-a trântit semn că o vreme va fi mai liniște. Da de unde! Intensitatea vocală a crescut, ușile casei se trântesc, soarele a apărut din nori, muștele au început să bântuie și să ciupească. Doar vântul își face treaba nestingherit de noi, muritorii de rând. Câte n-a văzut el! Se
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
printre tufișurile dinspre pădurea de vis-a-vis de livada de meri. Acum s-au sprijinit de foișor și luminați de soare par o adunare de oameni înțelepți care se întreabă cum s-ar putea rezolva problema țânțarilor ce-ar putea deranja liniștea distinșilor și înalților oaspeți. Și măgarul Ionel, de origine turcă, rage în depărtare și se întreabă: „Oare cum îmi vor închide gura ca să nu rag când va veni măria sa ACELA?”. Și vântul suflă, și pictorii pictează și mai e un
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
se întorc de la Suceava administratorii, le ia în primire. E foarte veselă. Dar nu merge nimeni să descarce produsele. Batalionul civil, pestriț și gălăgios care a montat corturile a plecat pe șapte cărări. Ultimul cort a fost montat într-o liniște deplină după atâta hărmălaie. De vină era nu atât oboseala cât generosul foișor care i-a adăpostit rând pe rând pe oamenii noștri pentru a-și reface puterile cu un gât sau mai multe de tărie pentru că pe aici nu
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
târându-se au părăsit totuși incinta lăsând un gol imens în urma lor și doi electriceni care-și fac tăcuți treaba montând ce au de montat. Dacă n-ar fi drujba, care face un zgomot infernal tăind lemnele, ar fi chiar liniște. Trebuie montate băncile din bușteni de brad că poate înaltul oaspete o să vrea să se așeze pe vreo una din cele multe confecționate și așezate astăzi prin curte. Dar toate cele de mai sus pălesc în fața următoarei relatări. În jurul prânzului
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
generozitate în fiecare colț de lume. Iată, scriu la masa de pe terasă și veverița cu care am făcut cunoștință ieri a venit până pe garduțul de piatră care ne îngrădește teritoriul. Aud marea cu vuietul ei, foșnetul frunzelor, ciripitul păsărelelor și liniștea începuturilor. Ce minune ne este dat să traim! Ce minune! Nici nu știu ce să fac?! Să mai scriu impresii care m-au invadat? Să ascult zgomotele oferite cu generozitate de natură? Să privesc tot ce mă înconjoară pentru a purta cu
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
cât și în cei ce au urmat. Începuturi Aș vrea să merg din nou la școală, în clasa-ntâia, la "pitici", să mă apropii cu pași mici, să mă așez în banca goală, să scot penarul și abecedarul și-n liniștea aceea mută, să-mi iau viața înapoi tot buchisind la "oi" și "boi"! De mic, fără să mi se ceară, am încercat să contribui și eu cu ceva la "bugetul familiei". Așa că încă din clasa întâia am intrat la propriu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
respectivă, am făcut prezența, dorind s-o "vizualizez" pe împricinată. Era o fată drăguță, cu o privire inteligentă, plasată în fundul sălii între doi colegi, cu care se întreținea dezinvolt. Le-am atras atenția că seminarul începuse, rugându-i să păstreze liniște și să fie atenți la discuții. Vorbele mele au fost "vânare de vânt", cei trei continuându-și conversația. Am întrerupt seminarul, precizând că-i voi da afară pe cei ce deranjează ora. Dorind parcă să mă testeze, și-au văzut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
sârmă ghimpată, curent de înaltă tensiune, mine..., păzită cu strășnicie zi și noapte de gărzi înarmate până în dinți și câini fioroși, din august 1961 simbol al urii și rușinii, a cărui cădere a fost consemnată la 9 noiembrie 1989. La "liniștea" cetățenilor RDG vegheau Partidul, trupele sovietice și Stasi, celebra securitate, un trio atât de bine pus la punct că nu putea să greșească. În acest context probabil că mulți cetățeni ai RDG se gândeau cu nostalgie la vremurile "Deutschland über
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
Vecinii erau oameni la locul lor, de diverse profesii și pe atunci majoritatea proprietarilor erau "de sex slab" și nemăritate. N-am zis "sex frumos", fiindcă cele mai multe erau niște urâte, care nu meritau atenție. Sorții îmi aduseseră și mie, spre liniștea soției, două vecine din categoria "nu frumoase, dar bătrâne". Ca "diplomat", invocând sarcinile de serviciu, cred că am fost primul locatar din blocul nostru ce a dispus de telefon. Mă mai suna din când în când soția la minister, mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]